- o ipoteza de lucru -

In pofida tuturor demonstratiilor savante ale reprezentantilor sai, PSD a pierdut alegerile locale. Partidul atotputernic a fost redus la proportiile unui simplu competitor. Alianta PD – PNL a reechilibrat scena politica si s-a revenit, aproximativ, la situatia din 1996.

Cel mai relevant scor in perspectiva alegerilor generale este cel din alegerile pentru consiliile judetene. Votul pentru CJ este unul politic, iar aliantele pentru alegerea conducerilor CJ reprezinta cea mai buna simulare pentru formarea viitorului guvern.

Cel mai probabil este ca, in toamna, se va lucra cu aceste scoruri, poate cu un procent ceva mai ridicat al PRM, care niciodata nu a fost o forta la alegerile locale. Dar din cauza contextului, PRM devine o uriasa problema chiar daca va ramine cu acest scor. Blocheaza minimum sase procente necesare Aliantei.

Situatia de acum, cind se poate vorbi despre o intelegere tacita intre Basescu si Vadim Tudor, nu se va mai putea repeta la formarea guvernului. Nici PRM si nici D.A. nu vor sa se afiseze impreuna. Cita vreme Romania lui Basescu si Vadim Tudor nu este Austria lui Schüssel si Haider si incearca sa se integreze in Europa, costurile unei cooptari in orice forma a PRM la guvernare sint prea mari.

Care este raul cel mai mic: sa se continue guvernarea autoritara a PSD sau D.A. sa se alieze cu PRM? Personal, prefer prima varianta, dar daca va avea asigurate voturile PUR si va duce o politica de linistire a UDMR pentre cooptarea la guvernare, Alianta va ocoli aceasta ingrata dilema.

Alianta nu isi va putea permite sa repete in toamna experienta acestei saptamini de negocieri.

Desi a criticat virulent PSD, Dan Voiculescu a ezitat si a permis filialelor PUR sa se alieze cu cine vor, ceea ce insemna de fapt aliante cu PSD, apoi a revenit pentru turul doi de la Bacau. Nu e cazul ca PUR sa devina un partid-joker care merge cu cel ce ofera mai mult.

PSD a dovedit ca poate promite si santaja incomparabil mai mult decit opozitia. Liberalii si democratii ar trebui sa studieze serios posibilitatea unei oferte pentru ca umanistii sa li se alature in Alianta.

Dan Voiculescu ar scapa de grija intrarii in parlament, D.A. ar scapa de un eventual competitor pentru Presedintie si ar cistiga citeva procente care pot insemna enorm; in plus ar beneficia de suportul mediatic al Antenei 1 (care nu ar face decit sa echilibreze timid situatia in conditiile in care celelalte televiziuni mari, TVR, PRO TV si Prima, joaca pentru guvern si PSD).

In acelasi timp, Basescu si Stolojan au nevoie de voturile pierdute ale celor care prefera partidele minore fara perspective parlamentare. PNTCD si AP nu joaca nici un rol in acest an electoral, iar includerea lor in Alianta ar provoca mari costuri de imagine si ar aduce in interior orgoliile supradimesionate ale lui Constantinescu si Ciorbea.

In schimb, Alianta ar putea crea o platforma crestin-democrata in interiorul sau, condusa eventual de Gheorghe Ciuhandu. Fara nici unul dintre liderii de trista amintire ai taranistilor si fara Emil Constantinescu, aceasta platforma ar putea revendica amintirile istorice care merita pastrate, dar si voturile nucleului dur al fostei CDR.

O alta grupare care ar merita atrasa este Uniunea pentru Reconstructia Romaniei. URR are o imagine excelenta in electoratul bine educat, urban si instarit, anti-PSD in mod natural. A reusit sa atraga simpatia unor personalitati intelectuale de prestigiu si promoveaza ideea noutatii in politica.

Nu in ultmul rind, a reusit sa propuna niste proiecte de politici publice pe diverse sectoare (ceea ce Alianta D.A. nu a facut pina acum). Este clar insa ca URR nu va intra in Parlament. Cea mai buna solutie ar fi sa devina partener in Alianta, careia ii va aduce un anumit numar de voturi, prestigiul unui discurs energic, nou si un program de guvernare.

Daca electoratul sau, deosebit de pretentios, va da semne ca nu accepta alianta cu “sistemul”, se poate contraargumenta ca este mai bine sa fii un grup de presiune pentru politici de dreapta in interiorul viitoarei coalitii guvernamentale decit in afara parlamentului. Ca si in cazul PUR, primul pas e de asteptat din partea liderilor D.A.

Prin extindere, Alianta ar deveni mai eficienta. Actuala stare de lucruri in care liberalii domina pentru ca aveau o pozitie mai buna in sondaje nu se mai justifica. Procentual vorbind, PD a obtinut un scor mai bun la alegeri decit cel pe care se baza sentimentul de superoritate al PNL.

Avantajul moral al lui Basescu-primar-reales-din-primul-tur nu mai permite tratarea partidului sau ca partener secund si, mai devreme sau mai tirziu, aceasta problema va razbate la suprafata. Intr-o coalitie cu mai multi parteneri blocajele se rezolva mai usor. Prin pastrarea copresedintiei de catre cuplul Basescu – Stolojan, cele doua partide ramin lideri ai opozitiei.

Ar putea exista un organism de conducere comun, iar procentele de reprezentare in acest organism ar limita tentatia de dominare exercitata de un singur partid (cum facea pe vremuri PNTCD) luindu-se in considerare ponderea de la aceste alegeri. De exemplu: PNL ar putea avea 40%, PD 35%, PUR 15% si URR plus un eventual grup crestin-democrat 10% sau oricare alta combinatie care rezulta din negocieri.

Seamana cu “odioasa” CDR? Se poate. CDR a avut doua scopuri: inlaturarea PDSR de la putere si o buna guvernare. Primul scop a fost atins, al doilea a fost ratat si ar trebui analizat de ce. Cum spuneam la inceput, dupa aceste alegeri scena politica seamana izbitor cu cea din 1996. Ipoteza mea de lucru si-ar verifica eficienta daca PSD ar pierde puterea.

Dupa cum s-a inteles, interesul meu e pur stiintific.