Din nevoia publicului larg de acces la Internet la un pret rezonabil, in mai multe localitati din tara, s-au format retele de bloc, care s-au transformat in timp in retele de cartier, unele dintre acestea fiind formate din peste 3500 de calculatoare.

Fenomenul a aparut mai ales in orasele mari, unde, neavand bani sa plateasca singuri un abonament de 100 USD pe luna la un provider de Internet pentru acces nelimitat, de mare viteza, oamenii si-au legat 20-30 de calculatoare intr-o retea de bloc si au impartit pretul abonamentului.

In prezent, numarul calculatoarelor interconectate prin placi de retea obisnuite, ce permit acces in retea la viteze de 100 Mb pe secunda, ajunge la sute, uneori chiar mii, formand adevarate retele „de cartier“, atat in Bucuresti, cat si in orasele din provincie.

Principalul avantaj oferit de aceste retele este marea capilaritate. Ele ajung la un pret mic in casele foarte multor familii, lucru pe care nici un mare provider nu e dispus sa-l faca.

Realizate initial din cabluri de retea, care formau o adevarata panza pe fatada blocurilor, majoritatea retelelor sunt acum bine proiectate si puse la punct de specialisti care locuiesc in cartierele respective si care s-au implicat in astfel de proiecte.

Ele au o topografie foarte bine gandita, care le ofera utilizatorilor casnici viteza mare de acces in principal in reteaua respectiva, dar si la Internet. Aceste retele ar putea fi folosite si de noii operatori de telefonie fixa, care ar ajunge astfel in casele mai multor familii.

Pe langa ajutorul dat la dezvoltarea infrastructurii, specialistii implicati in astfel de proiecte le impartasesc din cunostintele lor si celor mai putin priceputi din retea. Unele retele au fost supuse unor teste foarte serioase, pentru a ajunge la cea mai performanta configuratie posibila.

Reprezentantii autoritatilor monitorizeaza fenomenul, dar prefera sa nu vorbeasca despre el, acest tip de retea fiind un efect al saraciei generale.

Varujan Pambuccian, presedintele Comisiei de IT si Comunicatii a Camerei Deputatilor, este de parere ca retelele „de cartier“ trebuie lasate sa se dezvolte singure pana ating o masa critica, ce le-ar permite sa devina furnizori oficiali de bucla locala.

Si asta mai ales in conditiile in care reprezentantii institutiilor financiare (banci sau societati de administrare de fonduri) au declarat la unison ca institutiile lor nu sunt interesate in mod deosebit sa aduca Internetul in casele tuturor. Ele finanteaza mai mult managerii, echipa aflata la baza unui proiect, care trebuie neaparat sa fie viabil financiar prin el insusi.

Or, pentru a ajunge la aceasta etapa, dezvoltatorii de bucla locala trebuie mai intai sa dispuna de fonduri proprii sau sa atraga banii „ieftini“, eventual din parteneriat public privat.

La banci, profitul trebuie sa vina intr-o perioada foarte bine delimitata, iar aceste retele au drept scop reducerea costurilor pentru fiecare utilizator in parte, nu obtinerea de profit.

Mihai Batraneanu, noul presedinte al Asociatiei Nationale a Internet Service a Providerilor (ANISP) a laudat inventivitatea acestor utilizatori, sustinand o eventuala finantare a lor, pentru care nu s-au gasit inca resurse. Acesta a declarat ca „retelele de bloc reprezinta un fenomen in plina crestere.

Exista deja sute de astfel de retele (de peste 100 de calculatoare), organizate ad-hoc, aparute din necesitate, dar care, din pacate, nu au nici un statut legal“. Cum principala aplicatie in aceste retele este file shering-ul, cei conectati intra in conflict cu legea, prin distribuirea de continut pentru care nu platesc drepturi de autor.

Retelele de acest tip reprezinta, insa, cea „mai capilara“ bucla locala de la noi, care duce Internetul in casele celor mai multi romani. „Pozitia oficiala a ANISP este de a ajuta aceste retele sa intre in legalitate, prin inregistrarea lor ca provideri de Internet la Autoritatea Nationala de Reglementare in Comunicatii, a mai declarat Mihai Batraneanu.

Primul pas in acest sens a fost facut deja de o retea de peste 3500 de calculatoare din Iasi, care s-a transformat deja intr-un provider de Internet. Retelele formate in acest fel si intrate deja in legalitate sunt invitate sa devina si membre ANISP.