Bisturiul ultrasonic, transplantul de organe clonate si xenotransplantul au fost doar cateva dintre subiectele care i-au preocupat pe specialistii prezenti la cel de-al patrulea Congres Romtransplant. Participarea lor a fost impresionanta. Peste 300 de medici chirurgi, de terapie intensiva sau imunologi au venit in Eforie Nord.
Masiva delegatie europeana, in frunte cu presedintele Eurotransplant, a dovedit ca specialistii romani se bucura de apreciere internationala, in ciuda conditiilor vitrege in care sunt siliti sa actioneze. L-am rugat pe prof. dr. Irinel Popescu, presedintele Romtransplant si organizatorul congresului, sa ne ofere cateva amanunte. "In sectiunea dedicata transplantului de ficat, ne-a declarat prof.
Popescu, s-a insistat asupra prelevarii de segmente de organe de la donatorul viu. Ficatul din care s-a recoltat sectiunea respectiva se reface, iar segmentul transplantat se dezvolta pana la dimensiunea functionala a unui ficat normal. Si ficatul recoltat de la donatorul in moarte cerebrala se poate "imparti".
Noi, la Fundeni, am folosit aceste tehnici, reusind sa facem cate doua tranplante cu fiecare ficat recoltat. Operatia presupune un efort suplimentar, dar e vitala, data fiind criza de organe. In Romania sunt 6-7 milioane de oameni cu afectiuni hepatice care pot evolua spre ciroza. Nu toti ajung in stadiul care sa impuna transplantul, dar ar fi bine sa putem rezolva toate "cererile"".
Ce a facut posibila aceasta dezvoltare spectaculoasa? "Tehnicile performante de investigatie, pe de o parte, si pe de alta progresul tehnologic al instrumentarului. Astazi operam si in Romania cu bisturiu ultrasonic sau cu radiofrecventa, reducand la maximum sangerarile ce pot aparea la un organ atat de vascularizat ca ficatul.
Se mai aplica solutii locale care, practic, stopeaza orice hemoragie". Va rezolva clonarea sau transplantul de la animale la om criza de organe? "Clonarea organelor pentru transplant e inca in faza cercetarilor preliminare. Sunt si probleme etice, dar si obstacole tehnologice.
La Congresul de la Eforie s-a discutat si pe tema xenotransplantului, adica a prelevarii de organe de la animale special crescute pentru acest lucru. Din pacate, nu s-au facut progrese in depasirea barierelor imunologice, de aceea rejetul grefei e mai frecvent.
Alta problema ar fi cauzata de virusurile cu actiune lenta, ascunse in genomul animal, si care se activeaza, manifestandu-se ca agent patogen la omul care a primit organul respectiv. Mai ales ca pacientul e imunodepresat, predispus la infectii.
Aparatorii metodei sustin ca aceste virusuri necunoscute sunt doar o amenintare cu drobul de sare, atata vreme cat examenele preliminarii nu arata nimic periculos. Eu, personal, as zice sa nu dramatizam riscurile, dar xenotransplantul nu e, oricum, solutia optima.
Ficatul porcului nu sintetizeaza aceleasi proteine ca ficatul omului, are deci o calitate mai proasta, afectand supravietuirea pe termen lung". Care ar fi durata maxima de supravietuire, in Romania? "Rezultatele sunt comparabile cu ceea ce se petrece pe plan mondial. In 60 la suta din cazuri, supravietuirea e la nivelul duratei normale de viata a receptorului.
Avem supravietuitori, la rinichi, de 10-12 ani, ba chiar si de 23 de ani, iar calitatea vietii lor e mult superioara celei conferite de dializa. Si economic, transplantul e mai eficient, reducand costurile tratamentului cu peste 60 la suta, fata de dializa. La ficat sau cord, problema nu se pune, alternativa fiind decesul", ne-a raspuns prof. Irinel Popescu.
