Proiectul de raport, intocmit de Fundatia pentru o Societate Deschisa, Institutul de Politici Publice, Centrul de Resurse Juridice si Centrul Parteneriat pentru Egalitate, are un continut critic la adresa autoritatilor de la Bucuresti si a fost inaintat luni Comisiei Europene.

Autorii Raportului au analizat mai multe domenii, printre care procesul politic, sistemul de justitie, combaterea coruptiei si respectarea drepturilor omului si minoritatilor, si au concluzionat ca Romania a ramas in urma in privinta indeplinirii criteriilor politice de aderare la Uniunea Europeana.

Puterea ministrului justitiei a crescut

Sectiunea cea mai critica a documentului este cea referitoare la reforma in justitie si mai ales la independenta acesteia.

Principalele elemente negative din acest domeniu sunt, potrivit Georgianei Iorgulescu, de la Centrul de Resurse Juridice, modul de adoptare si continutul pachetului de legi privind Consiliul Suprem al Magistraturii, care au trecut de Senat, camera decizionala, in ultimele doua zilei ale ultimei sesiuni parlamentare.

In opinia autorilor studiului, Senatul a inversat ordinea logica a adoptarii legilor cuprinse in acest pachet, incepand cu statutul magistratilor si cu organizarea judicara, pentru a vota numai in final legea Consiliului Suprem al Magistraturii.

In plus, contrar cerintelor Uniunii Europene, in urma adoptarii noii Constitutii si a legii CSM, atributiile ministrului de justitie au fost sporite, fiind afectata, in acest mod, independenta justitiei.

Potrivit legii CSM, ministrul justitiei este membru cu drept de vot, atat in plenul Consiliului, cat si in cele doua sectii ale acestuia, organisme cu putere de decizie in ceea ce priveste cariera judecatorilor.

De asemenea, ministrul justitiei are calitatea de ordonator principal de credite, astfel, spre deosebire de Parchetul General si PNA, CSM fiind dependent din punct de vedere bugetar de minister, neavand buget propriu.

Pe langa acestea, desi legea prevede ca CSM are o activitate permanenta, numai presedintele si vicepresedintele sunt constransi sa se prezinte zilnic la slujba, ceilalti judecatori activand in regim de "fara frecventa".

In ceea ce priveste masurile anticoruptie adoptate de actualul guvern, cele patru ONG-uri considera ca acestea sunt incomplete, fiind lipsite de sanctiuni clare si ignorate de institutiile statului.

De asemenea, autorii au semnalat o lipsa de interes a institutiilor statului cu privire la verificarea veridicitatii informatiilor pe care demnitarii le ofera in declaratiile de avere si declaratiile de interes. "Se pare ca aceste informatii intereseaza doar ziaristii si ONG-urile", a afirmat Renate Weber, coordonator al Fundatiei pentru o Societate Deschisa.

Activitatea Curtii de Conturi are un caracter contemplativ

Referitor la indeplinirea criteriilor politice, semnatarii raportului au considerat ca mult laudata lege a finantarii partidelor, adoptata in urma presiunilor externe, s-a dovedit un fiasco.

Curtea de Conturi, institutia acreditata cu verificarea respectarii acestei legi, a avut, in campania pentru alegerile locale din iunie, un rol mai mult contemplativ, neimplicandu-se in rezolvarea problemelor semnalate indeosebi de presa si ONG-uri.

De altfel, legea a fost deja incalcata, mai multe consilii locale fiind validate, desi consilierii respectivi nu si-au depus la Curtea de Conturi rapoartele financiare, asa cum prevede legea.

Adrian Moraru, de la Institutul de Politici Publice, a anuntat ca institutia in care activeaza a atacat in instanta modalitatea de constituire a Consiliului Local din Afumati, unde nici unul dintre consilieri nu a depus pana in acest moment raportul. Situatii similare se inregistreaza si in cazul a 19 primari alesi din primul tur in judetul Ilfov, validati deja ilegal de catre un judecator.

Moraru a adaugat ca aceasta situatie a fost creata si ca urmare a faptului ca anul trecut, printr-o ordonanta de urgenta, a fost eliminata din atributiile prefectului, posibilitatea de a contesta constituirea si validarea consiliilor judetene. O alta problema tratata in raport este cea a relatiei dintre executiv si legislativ.

Weber a aratat ca "inflatia" de ordonante de urgenta a continuat si dupa modificarea Constitutiei, lucru permis si de faptul ca modificarea adusa noii legi fundamentale consta numai in inlocuirea sintagmei "cazuri exceptionale" cu "situatii extraordinare".

In perioada 1 ianuarie - 16 iunie, au fost adoptate si publicate in Monitorul Oficial 47 de ordonante de urgenta, neinregistrandu-se nici o scadere fata de anul trecut, cand au fost adoptate si publicate 46 astfel de acte, in pofida criticilor formulate in precedentul raport de tara al Comisiei Europene, care afirma cu ingrijorare ca "acest procedeu submineaza rolul Parlamentului ca organ

legiuitor, diminueaza drastic transparenta procesului legislativ si creeaza o instabilitate legislativa".