Aceasta pentru ca, aflat pe final (definitiv) de mandat, Ion Iliescu a avut (si are) grija sa numeasca in functii cheie fideli de-ai sai care, conform legislatiei in vigoare, nu vor putea fi urniti din functii pentru urmatorii ani.
Astfel, la Inalta Curte de Casatie si Justitie, Curtea Constitutionala, Consiliul Concurentei, Autoritatea Electorala Permanenta – acestea sunt doar cateva dintre institutiile cheie ale statului – au fost numiti, in perioada martie – iulie 2004, „oameni de incredere ai presedintelui si partidului”.
Toate functiile de conducere de la aceste institutii ar trebui ocupate, conform legii, de catre personalitati independente din punct de vedere politic. Teoretic, asa stau lucrurile.
Practic insa, privind la trecutul (extrem de apropiat) celor numiti, vom vedea senatori PSD cu cate trei legislaturi in spate (Octavian Opris – numit presedinte la AEP, Ion Predescu – numit judecator la Curtea Constitutionala), un fost ministru si vicepresedinte PSD (Acsinte Gaspar – numit judecator la Curtea Constitutionala), un fost secretar de stat in Cabinetul Nastase (Mihai
Berinde – numit presedinte la Consiliul Concurentei) si altii. Cat de independenti sunt acesti demnitari, nu este greu de presupus, deoarece, peste noapte, sangele politic apa nu se face. De asemenea, cat de impartiali vor fi respectivii, iarasi nu este dificil de anticipat. Exemple de „impartialitate” exista deja.
Presedintele si vicepresedintii AEP, membrii de drept ai BEC, au votat numai pro-PSD in cazul contestatiilor formatiunilor de opozitie, cu ocazia alegerilor locale din aceasta vara. Practica „promovata” de Ion Iliescu nu este una noua.
Inainte de a pierde alegerile din 1996, el a facut o serie de numiri similare, iar Guvernul CDR-USD-UDMR a trebuit sa coabiteze cu demnitari apropiati de Ion Iliescu.
Din decembrie 2004, Ion Iliescu va parasi definitiv Palatul Cotroceni. Totusi, indiferent ca va fi sau nu presedintele PSD, indiferent daca PSD se va afla sau nu in Opozitie, Ion Iliescu isi va exercita in continuare o influenta majora asupra destinelor Romaniei. Cum? Foarte simplu.
Prin numirea - in general in acest ultim an de mandat - in functiile-cheie ale unor institutii extrem de importante a unor fideli de-ai sai. Cei in cauza, conform legislatiei in vigoare, vor fi de neclintit chiar si in cazul in care la Cotroceni va veni, sa zicem, Theodor Stolojan, iar Alianta D.A. va accede la guvernare.
Toate aceste functii-cheie sunt, conform legislatiei, functii „apolitice“. Numai ca, in 99% dintre cazuri, toti cei numiti sunt fie fosti membri ai PSD, fie foarte apropiati ai acestui partid (sunt si cazuri in care presedintele numeste si „oameni ai premierului“), care peste noapte devin „independenti“.
Cea mai recenta numire (marti, 13 iulie) este cea a lui Nicolae Popa in functia de presedinte al Inaltei Curti de Casatie si Justitie.
Nicolae Popa, devenit „judecatorul numarul 1 al tarii“, a fost, pana in 1996, consilier personal al lui Ion Iliescu, numit judecator la Curtea Constitutionala de Iliescu inainte de a pierde Presedintia, iar, dupa revenirea sa la Cotroceni, l-a promovat, in 2001, presedinte al Curtii Constitutionale.
La Curtea Constitutionala, pe data de 8 iunie 2004, a fost numit presedinte Ioan Vida, mandatul fiind de 3 ani, dar el va sta la Curtea Constitutionala pana in 2010. Vida a fost, din 1990 si pana in 2001, director general al Departamentului Legislativ al Camerei Deputatilor. De altfel, la Curtea Constitutionala PSD este „majoritar“.
Ion Predescu (senator PSD pana luna trecuta), Acsinte Gaspar (fost ministru si vicepresedinte PSD pana luna trecuta), Petre Ninosu (fost senator PSD in doua legislaturi), Serban Viorel Stanoiu (sotul Rodicai Stanoiu) si Nicolae Cochinescu (fost procuror general din perioada anterioara a lui Ion Iliescu) sunt persoanele care vor judeca o eventuala contestatie venita din partea unui alt partid
decat PSD.
Octavian Opris a fost, incepand cu 1990 si pana in luna mai 2004, numai senator PSD. Intr-o singura noapte s-a transformat intr-un personaj apolitic si a fost numit presedinte (pe o perioada de opt ani) al Autoritatii Electorale Permanente. Unul dintre vicepresedintii sai este Ionel Flesariu, tot pana in luna mai, „umbra“ lui Octav Cozmanca la MAI, unde a fost secretar de stat.
Cum conducerea AEP face parte din BEC in perioadele electorale, nu trebuie sa mire pe nimeni daca vreo constestatie a Opozitiei nu va avea castig de cauza. Lucru deja verificat cu ocazia alegerilor locale, cand presedintele si vicepresedintii AEP au votat de multe ori „pro-PSD“.
Consiliul Concurentei este condus, din martie 2004, de Mihai Berinde, care va sta minim 5 ani in functie, mandatul putand fi prelungit de cel mult doua ori. Si Mihai Berinde este un „independent“ cu stagii de secretar de stat, atat in Guvernul Vacaroiu, cat si in Guvernul Nastase.
Tot la Consiliul Concurentei il mai gasim acum si pe George Musliu, in pozitia de vicepresedinte, fost, intre 2001 si 2004, vicepresedinte la APAPS, unde a avut rang de secretar de stat.
Acestea sunt doar cateva institutii-cheie ale statului unde cei numiti de presedintele Ion Iliescu pot continua si in anii urmatori politica acestuia si a PSD. Practica nu este deloc noua.
In perioada in care Coalitia CDR-USD-UDMR se afla la putere, iar presedinte era Emil Constantinescu, Consiliul Legislativ a fost condus de Valer Dorneanu (fost ministru in Cabinetul Vacaroiu), iar Consiliul Concurentei de Viorel Munteanu (fost deputat FDSN, actualul PSD, in perioada 1992-1996)
Si Emil Constantinescu (dar intr-o proportie mai mica, intrucat nu prea a avut „locuri vacante“) a procedat asa inainte de finalul mandatului sau, incercand sa-si plaseze oameni in posturi-cheie. Mai mult, majoritatea celor pusi de el fie au demisionat de buna voie - neputand sa se lupte cu majoritatea PSD -, fie prin diferite portite ale legislatiei au fost inlocuiti.
La ora actuala se da o batalie acerba pentru „scurtarea“ mandatului actualei conduceri a CNSAS, unde PSD este in minoritate si, in acest sens, este aproape gata modificarea Legii „Ticu“.
