Statul isi rotunjeste veniturile din tarifele platite de straini pe animalele vinate in Romania
Romania domina in prezent piata europeana a trofeelor de urs, cerb sau mistret, pe scurt “vinat mare”. Strainii impatimiti ai vinatorii platesc anual milioane de euro doar pentru satisfactia de a se intoarce acasa cu inca un trofeu si de a se putea lauda cu ultima cucerire.
“De pe urma tarifelor de impuscare pentru trofee, Regia Nationala a Padurilor a incasat, pentru recent incheiatul sezon de vinatoare 2003-2004, circa trei milioane de euro”, declara Adam Craciunescu, secretar de stat in cadrul Ministerului Agriculturii.
Cu o traditie de secole, activitatea de vinatoare a capatat in ultimii ani amploare si in Romania, unde multi si-au descoperit aceasta pasiune in ultimii 14 ani. Pe masura cresterii conturilor, potentatii zilei au considerat ca trebuie sa aiba si preocupari aristocratice si au tinut mortis sa intre in rindul vinatorilor cu acte in regula.
Cum in multe state din Occident unele specii precum ursul sau lupul nu mai pot fi vinate pentru ca nu mai exista efective, Romania a devenit punct de atractie pentru vinatorii pasionati care isi doresc trofee, chiar daca tarifele sint mai mari decit in Africa sau Asia.
Asa se face ca si cel mai mare trofeu din tara noastra a fost impuscat anul trecut de un vinator german: un cerb de 260 de puncte care valoreaza 10.000 de euro. Desi vinat de un neamt, trofeul se afla in patrimoniul national pentru ca trofeele care au peste 250 de puncte nu pot fi scoase din tara. In acest caz, nici vinatorul nu achita tariful perceput pentru trofee.
Daca punctajul obtinut in urma evaluarii comisiei de specialitate este mai mic de 250 de puncte, vinatorul devine proprietarul trofeului si plateste tariful pentru animalul vinat. In cazul in care doreste sa-l scoata din tara, trebuie sa achite si trei milioane de lei pentru certificatul international sanitar-veterinar.
Pe linga valoarea sentimentala pe care o are, trofeul poate aduce si avantaje financiare. Proprietarul trofeului poate participa cu el la diverse concursuri si cistiga premii: sume substantiale de bani sau dreptul de a vina gratuit in anumite zone pe o perioda limitata. “Pentru vinator, diplomele obtinute pentru trofee au aceeasi valoare cu medaliile obtinute in sport.
Este cartea lor de vizita. Vinatorii isi expun acasa aceste diplome pe care le arata, impreuna cu armele, colegilor. Este un ritual care se respecta de sute de ani”, explica un specialist in vinatoare.
Dupa integrare romanii vor plati mai scump
Tarifele percepute strainilor care vin sa impuste trofee in Romania sint mai mari decit cele pentru vinatorii autohtoni. Pentru un trofeu de mistret, de pilda, un strain plateste, in functie de punctaj, intre 250 si 750 de euro. Pentru acelasi trofeu, un roman scoate din buzunar intre 50.000 si 860.000 lei.
“Situatia se va schimba dupa integrarea in UE, cind si romanii vor plati aceleasi tarife ca si strainii. Acest lucru s-ar putea intimpla insa mai devreme. Cind au fost stabilite tarifele actuale s-a tinut cont de diferenta de venituri dintre romani si straini”, afirma surse autorizate.
“In tari cum sint Germania sau Austria, fondurile de vinatoare sint exclusiv in proprietate privata si nu sint impuse preturi minime. In Romania, aceasta masura este necesara pentru a elimina riscul aparitiei unor preturi de dumping”, afirma Adam Craciunescu.
In Romania, fondul de vinatoare, reprezentat de animalele care traiesc pe un anumit numar de hectare, este impartit intre Asociatia Generala a Vinatorilor si Pescarilor Sportivi (AGVPS) (70%) si Regia Nationala a Padurilor (RNP) (27%). Restul de 3% din fondul de vinatoare este alocat cercetarii.
Cea mai cistigata din tarifele pentru trofee pare sa fie RNP, intrucit, potrivit lui Adam Craciunescu, pe fondurile de vinatoare pe care le are in proprietate se gasesc cele mai multe exemplare de vinat mare. In plus, Regia organizeaza cele mai multe vinatori cu straini, in timp ce AGVPS are majoritatea clientilor din rindul romanilor.
Turismul cinegetic, un lux
O data cu extinderea activitatii de vinatoare, s-a dezvoltat si turismul cinegetic. Sarcani Arpad, directorul uneia dintre cele mai mari firme care organizeaza vinatori exclusiv pentru straini, spune ca, in ultimii trei ani, majoritatea clientilor sai au fost spanioli. Acestia i-au detronat pe germani care detineau suprematia.
Sumele pe care strainii le platesc pentru un sejur cinegetic arata ca, atunci cind vine vorba sa-si adauge in palmares un trofeu, vinatorii sint dispusi sa cheltuiasca sume exorbitante. “Cel mai ieftin sejur este pentru cei care vin sa vineze un caprior, de exemplu, adica un trofeu mediu. Pentru trei zile de vinatoare, ei trebuie sa achite 2.000 de euro.
Cei care vin pentru un urs de 500 de puncte platesc pentru trei-patru zile intre 15.000 si 18.000 de euro. Cu acesti bani pot vina in Africa, timp de 10-12 zile, 15 specii de zebre, antilope etc., dar vinatul de la noi este mai valoros”, declara Sarcani Arpad.
Ce conteaza la un trofeu
Specialistii spun ca evaluarea trofeului de urs se face in functie de craniu, a mistretului in functie de colti, iar a cerbului in functie de coarne. Spre exemplu, pentru obtinerea punctajului maxim la coarne, acestea trebuie sa fie de culoare neagra, si virful ramurilor sa fie ascutite si poleite. La vinatul mic (pasari, iepuri etc.) este evaluata piesa in ansamblu.
Tarife pentru vinatorii straini (euro)
Cerb comun: 550-8.800
Caprior: 225-2.900
Capra neagra: 1.100-2.800
Mistret: 250-750
Urs: 5.000-7.000
Ris: 800-1.000
Lup: 400-500
Pisica salbatica: 100-150
Preturile variaza in functie de punctajul obtinut
