Ziaristii din presa locala au acuzat ieri, intr-o dezbatere organizata la Bucuresti de Clubul Roman de Presa (CRP), presiunile mediului politic si economic. Aproximativ o suta de jurnalisti de la 50 de societati de presa din 27 de judete s-au intalnit la o masa rotunda cu tema "Libertatea presei locale", in lipsa autoritatilor invitate.
Potrivit programului organizatorilor, din partea autoritatilor au fost chemati sa participe reprezentantii PSD: Viorel Constantinescu - fost presedinte al Consiliului Judetean Buzau, Nicolae Mischie - fost presedinte al Consiliului Judetean Gorj, Gheorghe Savu - consilier judetean, fost presedinte al Consiliului Judetean Ialomita si Liviu Nicolae Dragnea - presedintele Consiliului Judetean
Teleorman. Ei nu au onorat invitatia CRP, desi unii dintre ei confirmasera.
Marea majoritate a jurnalistilor au prezentat, punctual, cazuri de hartuiri politice si economice, coruptia justitiei si au cerut sprijinul CRP pentru a descuraja tentativele de subordonare a mass-media.
Partenerii manifestarii au fost: Quadrant Amroq Beverages, Graffiti BBDO si World Trade Center Bucharest.
Gorjul, sub controlul lui Mischie
Cosmin Pigui, director al ziarului "Impact in Gorj", s-a prezentat ca fiind "ultima reduta locala ce rezista presiunilor concertate de Mischie si colaboratorii sai in incercarea de a inchide gura media independente".
Potrivit presedintelui CRP, redactorul-sef al ziarului "Adevarul", Cristian Tudor Popescu, Mischie confirmase prin e-mail participarea la discutiile de ieri, pe care nu a onorat-o.
Controlul media locale in Gorj, a aratat Pigui, s-a facut atat direct, prin intermediul lui Mischie, cat si indirect, prin contractele acordate unor institutii de presa preferential, in detrimentul altora, de catre companii - cum ar fi cea a lignitului - controlate de baronul PSD. El a mentionat in acest sens oamenii de afaceri "controlati de directorii institutiilor pusi de Mischie".
Publicitatea obtinuta de ziarul sau, a aratat Pigui, este destul de redusa. Tirajele le sunt cumparate de oamenii PSD, lui i-au fost intentate mai multe procese de catre Nicolae Mischie, a aratat jurnalistul. Pigui a mai afirmat ca i-a fost falsificat inclusiv cazierul, in care se mentioneaza ca a fost condamnat pentru abandonul familiei, desi nu are familie.
El a mai dat ca exemplu cazul unor ziare locale pentru care au fost alocate fonduri, in mod nejustificat. De exemplu, ziarul "Imaginea Gorjului", al lui Mischie, distribuit gratuit, alb-negru, unde publicitatea costa 40 de milioane o aparitie. Toate institutiile locale au fost obligate sa-si faca aici publicitate si sa se aboneze la el, a mai spus Cosmin Pigui.
Internetul, "gura de oxigen"
Ingerintele oamenilor de afaceri in presa locala sunt constante in Iasi, a reclamat si Florin Antohi, redactor-sef la "Flacara Iasiului". Partidele si-au creat organele de presa si propriul sistemul de difuzare, a aratat el. Media locale nu au acces la firmele mari pentru a obtine publicitate, a mai spus Antohi.
De altfel, multi dintre jurnalistii prezenti la dezbaterea CRP au aratat ca se confrunta cu aceeasi situatie: acces redus la contracte de publicitate ale marilor companii care aleg sa incheie contracte cu presa centrala. "Singura noastra gura de oxigen", a mai spus Antohi, "pentru a depasi handicapul tirajelor mici este pagina de Internet".
"Pe masura ce aceasta este accesata de potentiali cititori, informatia circula. Asta ne salveaza", a mai spus redactorul-sef al "Flacarii Iasiului".
Jurnalistii ieseni au mentionat cazul "baronului" PSD Ion Solcanu, care-i ameninta pe ziaristii locali care-l critica.
Vrancea, republica lui Oprisan
"Libertatea presei, fie si a celei locale, e un drept ce nu trebuie negociat cu nimeni", a declarat Corneliu Condurache, director al "Ziarului de Vrancea". Presiunile la care acest cotidian a fost supus de baronul PSD de Vrancea Marian Oprisan au fost semnalate in rapoarte de tara si evaluari ale UE si Departamentului de Stat al SUA.
Aceleasi rapoarte au semnalat situatiile cu care se confrunta media locale, inclusiv agresiunile fizice impotriva jurnalistilor. In ultimii doi ani, "Ziarului" i-au fost intentate peste 200 de procese civile si penale, si a fost supus unor hartuieli permanente, in special din partea "Monitorului de Vrancea", in spatele caruia se afla Marian Oprisan.
Condurache a dat ca exemplu distrugerea retelei de difuzare si "inchiderea" canalelor de informatii - inclusiv cele publice - care au instituit un "embargo" jurnalistilor de la acest cotidian. Redactorul Cristian Irimia, redactor la "Ziarul de Vrancea", a povestit ca a fost "hartuit direct sau indirect" de Oprisan: aratand ca a fost la "un pas de a fi sechestrat de bodyguarzii" acestuia.
Si el a reclamat "blocajul informational" la care este supus cotidianul la care lucreaza, chiar daca acest blocaj vine din partea unor institutii publice, obligate prin legea accesului la informatii sa fie transparente fata de opinia publica. In schimb, informatii cu caracter public sunt oferite "in regim de publicitate" "Monitorului de Vrancea", a mai aratat el.
"Toata lumea se teme" in Vrancea, a mai spus Irimia. "Oricine ridica vocea impotriva lui Oprisan si PSD-ului este strivit in Vrancea" a aratat el, apreciind ca "poate" e si vina opozitiei care nu este destul de puternica.
In schimb, Corina Trifan, director general al "Monitorului de Vrancea", a negat orice legatura cu Oprisan si ca ar fi "sluga de partid". "Acum doi ani, ni s-a pus o eticheta, si pe asta am purtat-o. Avem un tiraj de 18.000 de exemplare. Nu pot sa cred ca vrancenii ne cumpara ziarul cu forta.
Ni se spune ca suntem slugi de partid, dar avem 80 de procese, inclusiv cu domnul Oprisan", a sustinut Corina Trifan. Ea a dezmintit ca Marian Oprisan ar fi patronul publicatiei "Monitorul de Vrancea", desi, potrivit reprezentantilor "Ziarului de Vrancea" exista o decizie judecatoreasca in care sunt specificate legaturile dintre firma lui Trifan si baronul PSD.
Presa locala trebuie luata in seama de "centru"
Stefan Vartiade, directorul "Renasterii banatene" de la Timisoara, s-a plans de probleme de intarziere in distributie si de unele probleme aparute in derularea contractului cu Rodipet, care varsa banii cu intarziere.
Lia Lucia Epure, director al "Focus Vest" din Timisoara a aratat ca pentru cazurile in care autoritatile nu ofera informatii de interes public, jurnalistii trebuie sa le dea in judecata. Presa locala, a mai spus ea, trebuie sa fie o forta, dand ca exemplu impactul pe care il au in Statele Unite ziare locale precum "Washington Post" sau "San Francisco Chronicle".
La Timisoara, a mai aratat ea, s-au inregistrat numeroase cazuri de jurnalisti batuti - Ino Ardelean - sau chiar ucisi - Iosif Costinas. In opinia sa, impartasita de mai multi jurnalisti prezenti, presa locala ar avea nevoie de o mai buna prezentare in presa centrala.
Corespondentii ziarelor nationale, care isi iau multe din sursele de informatie din ziarele locale, ar trebui sa mentioneze in mod explicit aceste surse, a mai aratat Epure. In plus, jurnalistii corespondenti ai media centrale patrund mai usor la institutii si la surse decat jurnalistii locali, au mai spus ziaristii prezenti la dezbaterea de ieri.
Probleme cu magistratii locali
"Ministerul Justitiei ar trebui sa ia la bani marunti activitatea magistratilor", a apreciat Bogdan Gabriel, redactor-sef la "Independentul" din Constanta. "O instanta te achita, alta te condamna", iar multe sentinte sunt "neargumentate", a impartasit el din propria experienta.
Multe anchete despre coruptie si nereguli la nivel local, reflectate in ziarele din provincie, nu sunt preluate de presa centrala, a mai opinat el. Bogdan Gabriel a relatat ca a pierdut mai multe procese, fiind dat in judecata inclusiv de un magistrat care a considerat ca i-a fost lezata imaginea dupa ce a fost criticata o decizie a instantei.
Problema justitiei a fost ridicata si de jurnalisti din Braila, care au aratat cum au pierdut procese mutate la Constanta, desi aveau dosare documentate.
Ovidiu Miculescu, director al Europa FM, a prezentat si un alt fel de caz de presiune care poate fi exercitata de autoritati. Mircea Cosma, lider al PSD Prahova si vicepresedinte al Consiliului local, doreste sa-si faca fata cantareata si face presiuni asupra radiourilor sa o difuzeze.
Economia locala, controlata de stat
Valeria Tanase, redactor sef la TV Valcea 1, a spus ca in judetul pe care il reprezinta, 60% din economie este controlata de stat. "Nu avem libertatea dumneavoastra de la Bucuresti. Capacitatea economica a Bucurestiului este mult mai mare decat cea la nivel local", a declarat ea.
Alina Mavrodin, director executiv al "Jurnalului de Dambovita", a reclamat "terorismul de presa" patronat de presedintele Comisiei de control SRI, Ioan Stan (PSD). Ea a aratat ca in noaptea alegerilor locale, "beizadele cu jeep-uri si limuzine" reprezentanti ai PSD, "escortate de politie" au pus "cearsafuri cu cap de mort pe usa trustului lor de presa".
Solicitarile lor de a da detalii despre ziarul "Damboviteanul" editat de PSD nu s-a soldat cu nici un raspuns. Ziarul respectiv a avut "un tiraj considerabil", potrivit lui Mavrodin, "de zeci de mii de exemplare", si nu continea nici o caseta editoriala. "Saracia este cel mai periculos atentat la presa locala", este de parere Bogdan Ciuclaru, redactor la "Minisat" din Targoviste.
El a mai aratat ca exista riscul folosirii media locale doar "pentru reglari de conturi" intre partide, actiuni in care sunt folositi "jurnalisti mercenari".
Jurnalisti de la Oltenia TV din Craiova au semnalat mai multe cazuri de agresiuni fizice impotriva jurnalistilor. Operatori si reporteri au fost imbranciti, loviti fie de "odrasle ale politicienilor", fie de patroni de restaurant deranjati de prezenta ziaristilor veniti sa se documenteze.
Legea accesului la informatii nu este respectata, multi reprezentanti ai media audio-vizuale neputand obtine declaratii de la oficiali pe probleme de interes public. In media vizuale este nevoie de declaratii in direct pe care multi oficiali refuza sa le dea, si atunci sunt obligati sa filmeze cu camera ascunsa, au mai aratat ei.
Pericolul "deprofesionalizarii media"
Unii jurnalisti locali au ridicat si problema "deprofesionalizarii media". Doru Gheorghiade, redactor-sef la "Sansa" din Buzau, a afirmat ca in spatele unor gazete se afla "infractori", existand riscul ca si alti jurnalisti "sa fie bagati in aceeasi oala". In spatele acestor infractori se afla "personaje politice".
El a mai reclamat faptul ca unele organe de presa folosesc santajul in scopul obtinerii de fonduri. Presedintele CRP a opinat ca organizatia pe care o conduce se gandeste sa inainteze Parlamentului o propunere legislativa privind interdictia exercitarii meseriei de jurnalist de catre cei ce au cazier pentru anumite infractiuni.
El a mentionat cazul unei "asa-zise" gazete din Bucuresti condusa de o persoana cu cazier, publicatia "Atac", a carei problema ar trebui "reglementata cumva".
C.T. Popescu: O situatie "sinistra"
"Prin absenta lor, autoritatile locale au dat un raspuns. Important este sa-l intelegem", a declarat Cristian Tudor Popescu, presedintele CRP si moderator al dezbaterii. Popescu a declarat ca acest gen de intalniri si popularizarea problemelor cu care se confrunta presa reprezinta modurile cele mai eficiente de a-i ajuta pe cei din presa locala.
"Despre presa locala plutesc in aer tot felul de informatii, zvonuri si pareri asupra lipsei de libertate a presei locale din Romania. Sa ne spuneti ce raporturi aveti cu autoritatile locale", le-a solicitat Popescu in deschiderea lucrarilor ziaristilor si directorilor de publicatii prezenti la dezbatere.
Printre cei prezenti nu au figurat jurnalisti de la "Desteptarea" a baronului PSD Dumitru Sechelariu.
Lucrurile sunt "sinistre de-a dreptul", a apreciat el la finalul discutiilor. "Daca cu tot dinadinsul o retea de potentati locali si autoritati administrative doresc sa impiedice un ziar sa functioneze nu exista posibilitati capitaliste pentru ca ziarul sa existe", a apreciat el. "Cat timp nu vom avea o economie puternica, nu vom avea o presa independenta", a mai afirmat Popescu.
In ce priveste situatia justitiei, presedintele CRP este de parere ca "nu doar ziaristii au probleme cu justitia, ci toata lumea". In ce priveste cazurile de publicitate data preferential si alte situatii de presiuni economice, redactorul-sef de la "Adevarul" considera ca este vorba de cazuri ce sunt de competenta Consiliului Concurentei sau a Oficiului pentru Spalarea Banilor.
Publicitatea institutiilor de stat trebuie sa fie acordata in functie de evaluarile BRAT sau ale sondajelor nationale de audienta si, pe aceasta baza, pot fi cerute explicatii privind anumite contracte.
Riscul patronilor din lumea lui Fane Spoitoru
Brandusa Armanca, ziarista la ZIUA, a apreciat ca rezolvarea la nivel local a tuturor problemelor sesizate este "dificila". De aceea, ea considera ca este nevoie de o cat mai atenta si constanta monitorizare a tuturor acestor situatii. In ce priveste cazurile de "mercenari" din presa, se impune o mai atenta autoreglementare, a mentionat ea.
Lucian Avramescu, directorul AM PRESS, a apreciat ca "din ce in ce mai putini jurnalisti devin patroni de presa". Exista riscul, a semnalat el, "ca din ce in ce mai multi patroni" de media "sa provina din lumea lui Fane Spoitoru". Iar legea nu-i poate opri pe acestia sa cumpere actiuni la ziare.
Tatulici: "Este de-a dreptul scandalos"
"Este de-a dreptul scandalos", a caracterizat situatia Mihai Tatulici, membru in Consiliul de Onoare al CRP. Bugetele judetene sunt directionate pe criterii politice catre ziare ale partidului de guvernamant, "lista de smecheri a PSD".
In finalul dezbaterii, membrii Consiliului de Onoare al CRP au anuntat ca vor mai avea loc astfel de intalniri si in provincie, posibil la Valcea sau la Iasi, locatii pentru care jurnalistii din aceste localitati au lansat deja invitatii in acest sens. "O multime de probleme foarte clare au aparut la lumina.
Vor mai avea loc intalniri de felul acesta in provincie", a anuntat Cristian Tudor Popescu. El le-a cerut reprezentantilor presei locale ca atunci cand se confrunta cu probleme foarte grave sa recurga la ajutorul CRP. Astfel, problemele lor vor putea nu doar sa fie centralizate si sustinute concertat, dar si sa fie prezentate forurilor internationale.
Aceasta a fost prima intalnire de anvergura a Clubului Roman de Presa cu reprezentanti ai presei locale.
