Diplomatul roman Paraschiva Badescu a parasit, in aceasta saptamana, functia de ambasador al OSCE in Turkmenistan, pe care a indeplinit-o in ultimii doi ani si jumatate, dupa ce presedintele turkmen, Saparmurat Niazov, a refuzat sa-i prelungesca acreditarea, fara sa-si motiveze decizia.
Paraschiva Badescu intentiona sa lucreze inca sase luni, cat ii permitea mandatul pe care fusese numita, ceea ce nu a fost posibil, avand in vedere pozitia pe care a adoptat-o „Turkmenbasi“ (tatal tuturor turkmenilor, cum mai este numit presedintele Niazov).
Potrivit cotidianului de limba rusa Nezavisimaia Gazeta, la baza indepartarii Paraschivei Badescu s-ar afla un raport referitor la incalcarea drepturilor omului in Turkmenistan, redactat de o delegatie a OSCE, la sfarsitul lunii mai.
Concluziile critice ale acestui document, la care a contribuit in mare masura si diplomatul roman, nu au fost pe placul oficialitatilor de Asabad, capitala Turkmenistanului.
Refuzul lui „Turkmenbasi“ de a prelungi cu sase luni acreditarea Paraschivei Badescu a atras imediat reactiile negative ale Uniunii Europene (UE) si ale Departamentului de Stat al SUA.
Ambasadorul Marii Britanii la Asabad, Paul Brummell, a declarat ca UE regreta si protesteaza in legatura cu decizia luata de conducerea Turkmenistanului. „Nu vedem nici un motiv pentru o asemenea decizie.
UE cere in mod ferm Guvernului turkmen sa-si revizuiasca decizia si sa asigure conditiile pentru desfasurarea in cele mai bune conditii a activitatii Centrului OSCE la Asabad“, a declarat Paul Brummel.
Cu acelasi prilej, ambasadorul american in Turkmenistan, Tracy Jacobson, a citit mesajul consilierului secretarului de stat al SUA Elizabeth Jones, in care se dadea o inalta apreciere activitatii diplomatului Paraschiva Badescu in postul de sef al Centrului OSCE la Asabad.
Directorul Institutului international de studii politico-umanitare, Viaceslav Igrunov, a afirmat ca nu vede nimic surprinzator in atitudinea conducerii turkmene, care nu rezolva problema de fond. „In mod evident, normele de democratie si situatia drepturilor omului in Turkmenistan nu corespund cerintelor europene.
Orice ambasador al OSCE va formula, pentru opinia publica internationala, o astfel de pozitie, care este putin probabil sa fie acceptabila pentru «Turkmenbasi»“, a apreciat Igrunov.
In opinia politologilor rusi citati de Nezavisimaia Gazeta, conducerea OSCE si presedintele turkmen vor cauta, totusi, sa ajunga la o solutie de compromis in ceea ce priveste persoana care va asigura pe viitor conducerea Centrului OSCE din Asabad.
Pe de o parte, presedintele Niazov va incerca sa ia anumite masuri astfel incat OSCE sa fie reprezentat in Turkmenistan de o persoana mai loiala, din Turcia sau dintr-o tara membra a CSI.
Potrivit sefului Biroului pentru Asia Centrala si Kazahstan din cadrul Institutului CSI, Andrei Grozin, nici OSCE nu are, in prezent, interesul sa rupa complet relatiile cu „Turkmenbasi“, pentru ca un asemenea act ar confirma indirect lipsa de eficienta a activitatii acestei organizatii cu statele ex-sovietice.
In plus, OSCE nu poate renunta la posibilitatea de a urmari procesele ce au loc in Turkmenistan. Andrei Grozin este de parere ca in aceasta tara sunt pe cale sa se petreaca transformari politice extrem de importante, fiind de asteptat si schimbarea presedintelui tarii.
Expulzarea diplomatului roman nu trebuie sa ne mire, daca tinem seama ca Niazov este recunoscut pentru excentricitatile sale, promovand un exacerbat cult al personalitatii. Dupa ce modificat, prin decret, numele lunilor anului, Niazov le-a cerut subalternilor, in urma cu doua saptamani, sa construiasca in plin desert cu castel de gheata.
