Parchetul National Anticoruptie si-a facut publica „Sinteza activitatii“ pe semestrul I 2003. Documentul ne spune lucruri interesante despre mersul „luptei“ pe care Guvernul nostru o duce impotriva coruptiei.

Astfel, aflam ca „procurorii au solutionat 604 cauze penale, in 91 dintre ele dispunandu-se trimiterea in judecata. De la infiintarea PNA si pana in prezent au fost condamnate pentru coruptie aproximativ 250 persoane, dintre care peste 100 prin hotarari definitive”.

E mult, e putin ce a facut PNA? Se dovedesc sincere, azi, asigurarile pe care Guvernul si PSD le-au dat, in urma cu doi ani, ca prin infiintarea PNA coruptiei „va fi pusa sub control“? In primavara lui 2003, cand unele voci din „societatea civila“ (printre care ma numaram) au exprimat critici la adresa noii Legi „anticoruptie”, dar si indoieli privind vointa

oamenilor politici de a face din PNA o institutie cu adevarat eficienta in combaterea coruptiei, ambasadorul SUA, d-l Guest, a replicat sever: „Sa le fie rusine”! Pentru ca peste doi ani, la incheierea misiunii de la Bucuresti, foarte recent, d-l ambasador sa declare: „Sincer vorbind, a fost o vreme cand credeam ca Romania este foarte aproape de schimbarea adevarata, atunci cand

a adoptat Legea conflictelor de interese, a cerut inaltilor demnitari sa-si faca publice averile si a creat PNA. Speranta s-a stins prea repede”.

Cand PNA a publicat Bilantul pe anul trecut, am facut observatia ca sefii Parchetului si Guvernul risca sa se imbete cu apa chioara. Eram anuntati, atunci, ca Parchetul trimisese in judecata „548 de inculpati”, dintre care „352 (respectiv, 64%) aveau functii importante, de conducere si de control”.

Uitandu-ne mai atent, aveam sa constatam, insa, ca „persoanele cu functii importante trimise in judecata“ insemnau mai ales vamesi, jandarmi si politisti, ofiteri si subofiteri MApN, administratori de societati comerciale etc.

Plevusca, deci, desi era si este banal pentru oricine ca adevaratii responsabili de coruptia grava din Romania sunt oameni aflati la varful politicii si in institutiile cele mai importante ale statului.

Invatand, probabil, din lectia de anul trecut, PNA a preferat pentru statistica de anul acesta alte criterii, citez: „Dintre cei 221 inculpati trimisi in judecata, 179 sunt barbati, in special cu varsta intre 35-54 ani, 197 provin din mediul urban iar 121 au studii superioare”.

In ritmul asta nu-i exclus ca din raportul viitor sa aflam despre inculpati ce prajituri prefera sau daca in copilarie au facut sau nu pojar.

In ultimii zece ani, una din formele cele mai grave ale coruptiei a fost fraudarea fondurilor nerambursabile PHARE, mai ales „contractarea“ lor privilegiata de catre oamenii politici, ministri, parlamentari s.a.m.d. Sumele au fost uriase, de ordinul miliardelor de euro.

Nu demult, impreuna cu colegii de la Institutul pentru Politici Publice am sesizat PNA cu privire la doua asemenea cazuri.

Intr-unul era vorba de un numar de indicii ca doi dintre liderii PSD, fostii ministri Serban Mihailescu si Cozmanca, erau implicati in fraudarea a circa 6 milioane de euro (cu ceva timp in urma, dupa ce m-am referit public la povestea asta, sefului Delegatiei Comisiei Europene la Bucuresti avea sa confirme ca Oficiul Antifrauda al UE o avea si el in vedere).

In celalalt caz, numele implicate erau tot ale unor personaje importante din PSD – Hrebenciuc, fratii Sechelariu si Corneliu Iacobov. Desi, legal, ar fi trebuit sa raspunda demult celor doua sesizari, PNA nici nu are de gand s-o faca. Iar lucrul acesta spune despre coruptia din Romania mai mult decat zece rapoarte la un loc.

La capitolul de „victorii“ ale Guvernului in lupta cu coruptia, mi se pare ca ar trebui trecuta si desfiintarea, foarte recenta si discreta, a Departamentului de Control al Guvernului. Suprimand aceasta institutie, d-nii Iliescu si Nastase au implinit un vis mai vechi al unei clase politice corupta pana in maduva oaselor.

In sfarsit, zilele din urma ministrul Justitiei a prezentat presei un proiect de lege, de imbunatatire a Legii „anticoruptie”. Intre mai multe alte aberatii se are in vedere infiintarea unui Consiliu National de Integritate, a carui principala misie va fi sa supravegheze respectarea legislatiei in materie de incompatibilitati.

Consiliul urmeaza sa aiba in componenta, majoritara, 9 judecatori, desi Constitutia stabileste negru pe alb (art. 125) ca, citez, „functia de judecator este incompatibila cu orice alta functie publica sau privata cu exceptia functiilor didactice din invatamantul superior”.

Ca sa produca aceasta capodopera legislativa, trebuie spusa si asta, MJ a fost asistat de un ONG autohton specializat in anticoruptie - Transparency International.