Cu toate acestea, unele tari din Uniunea Europeana pot solicita ca fluxul de forta de munca din Romania sa fie limitat sau chiar stopat timp de maximum sapte ani de la aderare. Cele mai restrictive cu romanii vor fi statele din nordul si centrul Europei, iar cele mai permisive cele din sud.

Domeniile in care cetatenii romani vor gasi usor un loc de munca sint la extreme: fie cele cu inalta specializare (informatica, medicina, arhitecura), fie cele mai de jos, care sint in general refuzate de personalul din respectiva tara: muncitor necalificat, culegator in agricultura, gunoier sau hamal.

Romanii isi vor putea cauta de lucru in UE din prima zi a aderarii. In general, restrictiile actuale si permisele de munca nu vor mai fi necesare pentru nici un tip de munca. Piata muncii care se deschide astfel pentru noi cuprinde 29 de state: cele 25 membre ale UE, plus Islanda, Liechtenstein, Norvegia si Elvetia.

Negocierile purtate de Romania cu autoritatile de la Bruxelles pe marginea acestui subiect au facut parte din capitolul al doilea, “Libera circulatie a persoanelor”, incheiat provizoriu la sfirsitul anului trecut. Aceasta este vestea buna pentru cei interesati sa lucreze in strainatate.

Vestea proasta este ca Romaniei i s-a solicitat o perioada de tranzitie de doi pina la sapte ani, pe parcursul careia drepturile de libera circulatie a lucratorilor ar putea fi restrictionate in unele state membre.

Astfel, un stat membru va putea mentine permisele de munca (similar situatiei actuale pentru statele din afara Uniunii) in cazul unor perturbari serioase pe piata muncii in primii doi ani de la aderare, dupa aceea inca trei sau maximum cinci, insa doar daca aduce argumente serioase in fata Comisiei Europene pentru a sustine aceasta decizie.

Romania trebuie sa negocieze cu fiecare stat in parte accesul pe piata muncii, negocierile nefiind inca finalizate.

Cu toate acestea, pe baza anunturilor facute si avind in vedere tratamentul aplicat tarilor care au intrat in UE in 2004, se poate aprecia ca statele care vor permite usor accesul lucratorilor romani vor fi Italia, Spania, Marea Britanie si Irlanda, iar cele care vor apela din plin la acesta perioada de tranzitie vor fi Austria, Germania, Olanda si tarile scandinave.

In orice caz, si in statele care vor solicita aceasta perioada de tranzitie, romanii pot munci pe baza unor acorduri bilaterale. Guvernul roman a incheiat astfel de acorduri cu Germania, Spania, Ungaria, Elvetia, Luxemburg si Franta pentru diverse domenii, de la mecanici auto pina la cofetari sau asistente medicale.

Diferente mari de la tara la tara

Conform datelor furnizate de Ministerul Integrarii Europene, atunci cind o persoana doreste sa se angajeze intr-un alt stat membru UE ea trebuie sa aplice, inca inainte de a incepe sa lucreze, pentru recunoasterea calificarilor sale de catre o autoritate din tara-gazda (in cazul in care asemenea autorizatii, garantii sau calificari sint solicitate expres).

Uneori se impune efectuarea unei perioade de pregatire suplimentare sau completarea unui test de aptitudini. In cazul angajarilor pentru care nu sint necesare calificari sau autorizatii, dreptul de a obtine un loc de munca legal e automat.

Spre exemplu, daca nu este necesara nici o autorizatie pentru ca o persoana sa lucreze ca tencuitor in Anglia, asta inseamna ca persoana respectiva, care merge acolo cu acest scop, nu are nevoie de nici o hirtie “la mina”.

Pe de alta parte, daca o autorizatie este solicitata pentru acelasi post in Italia, atunci un cetatean UE care se deplaseaza acolo in acest scop trebuie sa obtina autorizatie nationala si locala inainte de a putea sa inceapa lucrul. Toate aceste reglementari includ mai multe mii de pagini si o parte sint in continua schimbare.

Dupa aderare, un cetatean roman care va dori sa lucreze intr-un stat al Uniunii va trebui sa se adreseze consulatului sau ambasadei respectivei tari in Romania pentru a afla ce profesii necesita recunoastere. Cele mai normate meserii in UE sint cele care fac obiectul

asa-numitelor directive sectoriale.

Acestea se aplica arhitectilor, avocatilor, moaselor, farmacistilor, medicilor, asistentelor medicale, stomatologilor si medicilor veterinari. In aceste cazuri, este vorba despre recunoasterea reciproca a respectivelor calificari intre statele interesate, pe baza unor criterii care

trebuie indeplinite.

Job-uri disponibile: fie experti de virf, fie gunoieri

Migratia fortei de munca din Romania a fost unul dintre cele mai importante obiecte de studiu al recentelor analize de impact cu privire la efectele integrarii europene. Astfel, specialistii au descoperit citeva tendinte interesante in acest domeniu. Este vorba, in primul rind, de polarizarea locurilor de munca ce vor fi ocupate de migrantii romani.

Pe de o parte, vor fi cei super-calificati, care fac parte din cunoscutul “exod al creierelor”. Pe de alta parte, la cealalta extrema, aici incadrindu-se majoritatea covirsitoare, se afla locurile de munca slab calificate, platite prost, atipice, refuzate de forta de munca autohtona, care beneficiaza de asistenta sociala precara sau nu beneficiaza deloc de aceasta. (V.M.)

Bariere in calea muncii in strainatate

limitarea sau aminarea accesului lucratorilor migranti din Romania la sistemele nationale de protectie sociala (Marea Britanie)

restrictionarea ocuparii unor locuri de munca ce pot fi solicitate si de cetatenii tarii de origine (Olanda)

aplicarea unor prevederi restrictive in cadrul perioadelor de tranzitie cerute, de la doi la sapte ani (Danemarca, Belgia, Olanda, Finlanda, Austria, Germania)

Dupa ce ai muncit afara, pensia o poti primi si in tara

Regulile UE coordoneaza sistemul de securitate sociala (pensii, ajutor de somaj, asigurari medicale) in spatiul Uniunii.

Nu exista un singur sistem european de securitate sociala care sa decida instituirea pensionarii, a somajului sau a altor beneficii, cum ar fi alocatia pentru copii. Acestea difera de la stat la stat.

Cu toate acestea, in linii mari, romanii care vor lucra in statele membre pe baza liberei circulatii a fortei de munca de care beneficiaza cetatenii UE vor avea parte de toate prevederile asigurarilor sociale pentru care vor plati impozite. Mai mult, nici un drept nu este pierdut daca si cind acestia intentioneaza sa se deplaseze dintr-un stat in altul.

Astfel, spre exemplu, un roman care a lucrat legal zece ani in Spania si zece ani in Italia va primi “bucati” de pensie corespunzatoare de la statul spaniol si de la cel italian.

Daca respectivul decide sa se reintoarca in Romania dupa pensionare el va primi sumele corespunzatoare in tara, platite insa de statele mentionate, fara insa a suporta nici un cost suplimentar legat de transferul banilor. (V.M.)

“Tarile Uniunii Europene au fost foarte precaute cu problema liberei circulatii a fortei de munca din cele zece state care au aderat la 1 mai 2004. Au vazut insa ca migratia fortei de munca nu a crescut semnificativ dupa integrare.”

Ionut Popescu, analist economic

“Opinia publica romaneasca percepe fenomenul migrationist in primul rind ca o migratie pentru munca.Doar o mica parte a acesteia apreciaza ca migrantii cistiga bani din furt sau din cersit.”

Studiul de impact privind fenomenul migrationist din perspectiva integrarii europene

Cu furatul si lenea nu mai merge

“In Italia, munca este inca platita si pretuita. Eu lucrez la betoane, iar patronul stie ca munca este grea. Daca lucrezi o ora in plus esti platit in plus. Nu e un secret ca stranierii fac ce-i mai greu in Italia, munca de jos, dar decit sa mori de foame in Romania, mai bine la italieni. La Focsani munceam din greu la patron si primeam 70 de euro.

Nu-mi permiteam sa-mi scot prietena in oras...

In Italia, daca esti serios si muncitor, in citiva ani iti faci un rost. Cu furatul si lenea nu mai merge”, spune Ionel Bratosin, un tinar de 30 de ani din Focsani, plecat din tara de cinci ani. (S.V.)

Topul preferintelor: tarile din sudul continentului

Fluxul de forta de munca spre spatiul UE va creste, reorientindu-se directiile preponderente. Tarile de destinatie vizate in principal sint cele din vestul si sudul UE - Spania, Portugalia, Franta, Italia si Grecia, se arata in studiul de impact “Fenomenul migrationist din perspectiva aderarii Romaniei la Uniunea Europeana”.

In aceeasi analiza se mai arata ca Germania ramine, prin traditie, o destinatie preferata de lucratorii romani, insa numarul celor care aleg aceasta varianta este in scadere. De asemenea, studiul precizeaza ca, dupa aderare, se vor accentua doua tendinte: cea a migratiei temporare, pentru munca, in dauna celei permanente. Durata medie a migratiei pentru munca va fi de citiva ani.

De asemenea, sporeste optiunea pentru migratia reglementata in locul celei “la negru”, deoarece asigura o mai mare securitate a cistigurilor si un grad ridicat de protectie sociala. (V.M.)

Recunoasterea diplomelor mai are de asteptat

In prezent, cei care au terminat o facultate in Romania, iar pe baza diplomei de studiu vor sa se angajeze intr-o alta tara, pot face acest lucru doar in statele vecine.

“Avem acorduri prin care diplomele sint recunoscute in cinci tari: Bulgaria, Moldova, Slovacia si Ungaria, iar cu Ucraina avem doar pentru anumite specializari.

Dar pentru ca studiile din Romania sa fie recunoscute si in celelalte tari europene trebuie sa asteptam pina la aderarea la Uniunea Europeana, in 2007”, declara Daniela Girbea, directorul Centrului National pentru Recunoasterea si Echivalarea Diplomelor (CNRED) din cadrul Ministerului Educatiei, Cercetarii si Tineretului.

In acest moment, romanii pot lucra in alte tari in domeniul pentru care detin o diploma de studiu doar daca dau anumite examene in statul respectiv sau daca fac un stagiu de pregatire acolo.

Exista si posibilitatea ca unii angajatori sa recunoasca diplomele romanesti, dar aceste cazuri sint destul de putine. (S.G.)

“Principala piedica in calea armonizarii pietei muncii cu cea europeana este “breslerizarea”. Este tendinta “antieuropeana” de a promulga legi care complica inutil adoptarea aquis-ului reglementind chiar si acolo unde nu e necesar.”

Vasile Puscas, negociatorul-sef al Romaniei