La Ocnele Mari continua sa fie agitatie. Pe linga drama familiilor care au ramas fara case si paminturi din cauza inundatiilor cu saramura, pentru judet, un pericol deosebit il reprezinta faptul ca alunecarile de teren au afectat si activitatea de pe platforma chimica din Vilcea.
Situatia tensionata de la Ocnele Mari va persista pina cind vor incepe lucrarile de prabusire dirijata a cavernei din Cimpul II de Sonde.
Primul pas va fi extragerea din caverne a motorinei care a fost introdusa pentru a stopa eroziunea saramurii in peretii cavernei. Conform analizelor intocmite de specialisti, se estimeaza ca in caverna ar fi 500 de tone de motorina. Daca sutele de tone de combustibil ar ajunge in Olt, Romania s-ar putea confrunta cu cel mai amplu dezastru ecologic din ultimii ani.
In Cimpul II de sonde, in ultimele zile s-au mai inregistrat surpari, dar acestea nu au fost atit de grave ca acelea din ultimele doua saptamini. Bucati din malul imensei caverne pline cu saramura s-au desprins, rostogolindu-se in lac. Sint din ce in ce mai evidente fisurile in caverna, iar o prabusire a tavanului acesteia ar reprezenta un dezastru ale carui proportii ar fi inimaginabile.
La un moment dat, s-a format o fisura chiar in caverna cea mare, pericolul deversarii celor 2-3 milioane de metri cubi de saramura planind nu numai asupra statiunii Ocnele Mari, ci chiar asupra municipiului Rimnicu Vilcea. Au fost chemati specialisti din toata tara, dar acestia nu si-au asumat riscul interventiei situatia fiind fara precedent.
Autoritatile vilcene sint depasite, iar cei care urmau sa se ocupe de stabilizarea situatiei nu reusesc sa faca fata gravitatii fenomenului. “In urma lucrarilor de prabusire dirijata, in zona va aparea cel mai mare lac sarat din Europa. Acesta va avea o suprafata de 50 de hectare”, afirma prefectul Aurel Vladoiu.
Procesul de ecologizare a zonei va costa circa 500 miliarde lei. Pina acum, pagubele provocate de deversarile de saramura se ridica la 3 miliarde lei.
Dezastrul de la Ocnele Mari - prevazut din 1991
Din pacate, autoritatile au ignorat pina acum pericolul, desi dealurile din apropierea statiunii Ocnele Mari au inceput sa se surpe inca din 1991. In anul 1993, in urma unor masuratori efectuate de specialisti germani cu echipamente performante, se stia deja despre existenta, chiar sub localitate a unei caverne.
Dupa avertizarile repetate primite din partea specialistilor, Ministerul Industriei a acceptat oprirea exploatarii sarii din Cimpul II de sonde Teica doar cu trei luni inaintea dezastrului din septembrie 2001, cind zona de nord-est a cavernei s-a prabusit, saramura astfel formata maturind gospodariile din aval, pe valea piriului Sarat. 110 familii au fost considerate atunci sinistrate.
In anul 2002, specialistii au observat modificari majore ale formei cavernei de sub Cimpul II de Sonde, respectiv latirea greu explicabila a zonei de nord a acesteia, unde nu exista elemente de sustinere. Profesor dr.
inginer Florin Zamfirescu, seful Catedrei de Inginerie Geologica de la Facultatea de Geologie si Geofizica a Universitatii Bucuresti si vicepresedinte al Asociatiei Internationale de Hidrogeografie pentru Europa centrala si de est, considera insa ca acum cheia intregului sistem de echilibru este in partea centrala a cavernei, care s-a marit in ultimul timp.
Saramura, folosita de combinate
Exploatarea sarii in solutie la Ocnele Mari a inceput in anul 1960, cu scopul dezvoltarii industriei chimice de produse clorosodice. Saramura extrasa era folosita ca materie prima de baza pentru combinatele de profil, Oltchim SA Rm. Vilcea si Uzina de Produse Clorosodice Govora.
Pe parcursul exploatarii, ca urmare a cresterii tot mai accentuate a necesarului de sare, mai ales in perioada 1970-1980, s-au format goluri subterane de mari dimensiuni, din cauza unirii sondelor de extractie. Spre deosebire de alte exploatari similare din lume, cea de la Ocnele Mari a fost facuta intr-o zona locuita, caverna intinzindu-se acum chiar pe sub casele oamenilor.
In orice moment se poate produce o catastrofa, iar efectele sint cu atit mai imprevizibile cu cit nimeni nu stie exact cite tone de saramura mai sint in caverna. Specialistii estimeaza ca in cimpul II de sonde, in caverna SOCON, se afla intre doua si trei milioane metri cubi de saramura, alaturi de 500 tone motorina.
Procesul de prabusire dirijata, 18 luni
Procesul de prabusire controlata va dura nu mai putin de 18 luni. Cel putin 32 de familii din Ocnele Mari asteapta cu sufletul la gura ca, din moment in moment, casele lor sa fie maturate de pe fata pamintului de milioanele de metri cubi de saramura care zac in pintecele pamintului, la doar doi pasi de ei.
