Potrivit intreprinzatorilor privati:

Cei mai corupti - parlamentarii, medicii si politistii

* In sudul si estul tarii, coruptie mult mai mare ca-n vest si Bucuresti * Cu cat firma este mai mica, cu atat coruptia este mai mare

Parlamentarii, medicii si politistii sunt categoriile percepute ca fiind cele mai corupte de catre oamenii de afaceri. In ce priveste institutiile cu cei mai multi oameni corupti, acestea sunt, potrivit patronilor, in ordine: Administratia publica, primaria, Justitia, Politia, consiliile locale si judetene, Parlamentul, Guvernul, sistemul de sanatate si mediul de afaceri.

Exceptie fac Presedintia, institutiile de educatie si mass-media. Coalitia Anticoruptie, organism ce reuneste Alianta strategica a asociatiilor de Afaceri, Uniunea Patronatului Roman si Alianta pentru Dezvoltarea Economica a Romaniei, a realizat un sondaj privind perceptia firmelor romanesti asupra coruptiei, utilizand un esantion de 300 de firme din Bucuresti si din tara.

Cu cat firma este mai mica, cu atat coruptia este mai raspandita

Perceptia asupra coruptiei dupa regiunea de provenienta a afacerii arata o incidenta mai mare in zonele de sud si est si mai mica in Bucuresti si regiunea vestica a tarii. Comparativ cu firmele straine, cele romanesti sau cu capital mixt percep un nivel mai inalt al coruptiei. Potrivit reprezentantilor tuturor firmelor, nivelurile inalte ale coruptiei au fost atinse in perioada 2000-2004.

Dorinta de castig personal, salariile scazute, birocratia - principalele cauze ale coruptiei

Reprezentantii firmelor private considera ca dorinta de castig personal, salariile scazute ale functionarilor publici, precum si birocratia din institutii sunt principalele cauze ale coruptiei din Romania.

Mai mult de 53% dintre intervievati pun dorinta de castig personal pe primul plan in regiunea Moldova, in timp ce, in zona vestica si Bucuresti, salariile scazute sunt considerate principala cauza a coruptiei. Legislatia imperfecta si slaba aplicare sunt cauzele mentionate de catre reprezentantii firmelor mari si mijlocii.

In plus, firmele mici mentioneaza si birocratia foarte mare pe lista cauzelor coruptiei in Romania. Principala sursa de informare asupra coruptiei este experienta personala, dar si informatiile din mass-media au o pondere importanta (30%). In cazul firmelor cu capital strain, mass-media reprezinta principala sursa de informare.

In ce priveste experientele directe de coruptie ale firmelor in contactul cu principalele institutii, din analiza sondajului se observa ca peste jumatate dintre intervievati raporteaza plati informale (spaga - n.n.) la politia rutiera (67%), circa 44% din firme raportand aceleasi plati la autoritatile vamale si inspectorii financiari.

Comparativ cu firmele romanesti, firmele straine si mixte sunt mai putin afectate de experientele directe de coruptie, acestea raportand o incidenta mai mica a coruptiei in contactul lor cu institutiile publice. Intrebati daca platind taxele informale la institutiile publice, au rezolvat mai repede sau mai usor problemele, intreprinzatorii au raspuns intr-o majoritate covarsitoare "da".

Platile informale nu duc la cresterea calitatii serviciilor, dar pot simplifica birocratia sau reduce timpul de asteptare. In timp ce, in zona vestica, 60% dintre intervievati considera ca mita nu este justificata pentru accelerarea unei tranzactii, in Moldova, 71% dintre reprezentantii firmelor cred ca uneori se justifica un asemenea comportament.

In general, firmele mari considera ca neplata taxelor nu justifica comportamentul de corupere. Consecintele coruptiei sunt percepute diferit de firme in functie de regiunea de provenienta.

Astfel, firmele din sud considera in cea mai mare masura ca principala consecinta a coruptiei este ca investitorii isi pierd interesul fata de Romania, iar firmele din Bucuresti cred ca procesul de schimbare este incetinit de coruptie.

In Moldova, reprezentantii firmelor sustin ca principala consecinta este scaderea standardului de viata, in timp ce firmele din vest considera ca principala consecinta a coruptiei este de fapt punerea in pericol a securitatii statului.