Potrivit Asociatiei Producatorilor si Importatorilor de Centrale Termice (APICT), anul 2003 a fost cel mai prolific din punct de vedere al vanzarilor, numarul centralelor achizitionate de clienti ridicandu-se la aproximativ 260.000 de bucati. In primul semestru al acestui an insa, vanzarile au scazut dramatic in special ca urmare a piedicilor birocratice si de ordin financiar.
O explicatie pentru reducerea vanzarilor in acest an este legata de piedicile impuse pe plan local in procesul debransarii si, implicit, ingradirea dreptului cetateanului de a-si alege singur sistemul de incalzire pe care doreste sa-l foloseasca, afirma reprezentantii APICT. "Aceasta scadere este, in medie, de aproximativ 35 la suta fata de aceeasi perioada a anului trecut.
Daca in primele sase luni ale anului 2003 s-au vandut pe piata romaneasca circa 85.000 de centrale termice murale, in acest an, comparativ cu aceeasi perioada, s-au vandut doar 55.200 bucati" mai spun reprezentantii APICT.
Acestia sunt nemultumiti in special de faptul ca scaderea vanzarilor este una artificiala, determinata de tergiversarile regiilor locale de termoficare in ceea ce priveste acordarea autorizatiilor de debransare pentru cei care doresc sa-si instaleze centrale de apartament. "Este vorba de ingradirea dreptului cetateanului de a opta pentru tipul de incalzire pe care il doreste.
Statul incearca sa mentina, prin masuri birocratice, un sistem falimentar, un monopol pe piata furnizarii de energie termica. Noi vom sesiza si autoritatile de la Bruxelles asupra acestui lucru", ne-a declarat Daniela Sofia, reprezentant al APICT.
Pe de alta parte, reprezentantii Asociatiei sunt de parere ca ajutoarele de tipul "cupoane pentru incalzire" nu rezolva problema de fond a furnizarii de energie termica. Mai mult, aceste masuri incarca inutil bugetul de stat. "Cele 4.000 de miliarde de lei prevazute pentru acordarea cupoanelor sunt suportate din buzunarul fiecarui roman.
Poate ca, lasand posibilitatea fiecaruia sa opteze pentru sisteme de incalzire mai eficiente si, implicit, mai ieftine, cele 4.000 de miliarde de lei ar fi putut fi alocati pentru alte domenii: sanatate, invatamant, infrastructura etc.", a conchis Daniela Sofia.
