Valoarea taxelor a fost fixata de Ministerul Transporturilor si se aplica tuturor vaselor care traverseaza Canalul Dunare-Marea Neagra. Potrivit unor date oficiale, cotele practicate de ACN sint la nivelul celor folosite pe canalele navigabile din Europa. Tariful-standard pentru o nava de pasageri se ridica la 1,5 euro/tona, dar poate scadea in functie de numarul de pasageri si de curse efectuate.
Daca nava acosteaza la chei se mai percep 0,19 euro pentru fiecare metru liniar al vasului, iar tariful de bazin este 0,09 euro pe zi pentru un metru liniar.
Directorul Administratiei Canalelor Navigabile, Gheorghe Nicolau, ne-a declarat ca institutia pe care o conduce nu va acorda facilitati armatorilor ucraineni deoarece, dintr-un volum de 25 milioane tone tranzitate anual, navele de pasageri din Ucraina nu depasesc 100.000 tone.
“Pentru ca mai devreme sau mai tirziu vapoarele ucrainene de pasageri si de marfa nu vor mai folosi canalele navigabile romanesti datorita construirii Canalului Bistroe, nu are rost sa ne batem capul in acest moment cu solicitarile lor”, precizeaza Gheorghe Nicolau.
Deocamdata, potrivit unor surse care doresc sa-si pastreze anonimatul, ucrainenii ar fi amenintat ca vor boicota traficul pe Canalul Dunare-Marea Neagra, retragindu-si propriile nave de pe acest traseu.
Rezervatia Deltei Dunarii, distrusa de Canalul Bistroe
Cererea armatorilor ucraineni intervine in contextul conflictului care exista pe tema Canalul Bistroe, ce va traversa, pe citiva kilometri, rezervatia naturala Delta Dunarii. Potrivit oficialilor de la Kiev, prima parte a constructiei va fi finalizata in aceasta luna, iar pe noul canal vor putea trece nave cu un pescaj de maximum sase metri.
Pentru armatorii ucraineni, construirea noii cai de legatura cu Marea Neagra inseamna scutirea de la plata taxelor catre Romania pentru folosirea Canalului Sulina, singurul prin care se poate ajunge de pe Dunare in nordul Marii Negre. Romania va pierde peste 60% din traficul de marfuri pe Canalul Sulina. Noul canal va avea si un impact negativ asupra ecosistemului Deltei Dunarii.
“Regimul curentilor si, implicit, al depunerilor aluvionare in zona de varsare a Bratului Chilia este modificat drastic. Este surprinzator cum Baia Musura s-a transformat, intr-un timp atit de scurt, din golf in laguna, prin separarea de mare printr-un cordon litoral.
Echipa noastra a observat ca in aceasta zona procesul de sedimentare este accelerat. Mai mult, Baia Musura este sufocata de plante acvatice”, afirma Razvan Popescu Mirceni, membru al Oceanic Club, o organizatie ecologista care a urmareste zona unde se construieste canalul.
Pentru ca mai devreme sau mai tirziu vapoarele ucrainene de pasageri si de marfa nu vor mai folosi canalele navigabile romanesti, datorita construirii Canalului Bistroe, nu are rost sa ne batem capul in acest moment cu solicitarile lor.
