Din 2002, de la inceperea functionarii Oficiului pentru Migratia Fortei de Munca, pana in iunie 2004, aproximativ 95.000 de persoane au plecat la lucru in strainatate si au adus in tara, in urma muncii lor, 273.672.000 de euro.

De pe urma cheltuirii acestor bani pe teritoriul Romaniei, statul a obtinut, numai din TVA, 52 de milioane de euro, in conditiile in care pentru fiecare persoana plecata la lucru cheltuielile de la buget au fost de 5 euro. Pentru ca munca in strainatate le aduce bani buni, muncitorii din diferite domenii se inghesuie sa obtina angajamente.

Astfel, numarul de contracte a crescut de la aproximativ 22.300, in 2002, la peste 32 de mii, numai in prima jumatate a acestui an, in pofida unor probleme legate de necunoasterea limbii sau de echivalarea greoaie a actelor de studii.

Munca in strainatate este una dintre cele mai profitabile „industrii“ ale statului roman ca raport intre venituri si cheltuieli, a aratat, ieri, intr-o conferinta de presa, Daniela Andreescu, directorul Oficiului pentru Migratia Fortei de Munca (OMFM). Din 2002, de la inceperea functionarii oficiului, pana in iunie 2004, aproximativ 95.

000 de persoane au plecat la lucru in strainatate si au adus in tara, ca rezultat al muncii lor, 273.672.000 euro. Numai din TVA ce a intrat in buget ca urmare a cheltuirii acestor bani pe teritoriul Romaniei, a aratat directorul OMFM, statul a obtinut 52 de milioane de euro.

„Afacerea“ este deosebit de profitabila, tinand cont de faptul ca suma cheltuita de stat pentru fiecare muncitor, in procesul de mediere a angajarilor in strainatate, este de doar 5 euro.

Pentru ca lucrul in strainatate este profitabil si pentru muncitori, nu numai pentru stat, numarul de contracte de munca este in crestere, ajungandu-se, doar pentru perioada primei jumatati a acestui an, la peste 32.000 de contracte, in timp ce, in 2002, primul an de activitate al oficiului, acestea se ridicau la aproximativ 22.300 pentru tot anul. La ora actuala, alte 45.

000 de dosare isi asteapta solutionarea la birourile oficiului.

Pentru cresterea numarului de contracte, a fost necesara si incheierea unor acorduri cu o serie de state, printre care se evidentiaza Germania (cu patru) si Spania, urmand a fi incheiat, in curand, si un acord cu Franta. Germania si Spania se regasesc si pe lista tarilor cu cei mai multi lucratori romani in legalitate, lista la care se adauga, pe urmatoarele locuri, Elvetia si Ungaria.

Directorul Daniela Andreescu a subliniat ca prezenta romanilor pe piata europeana a muncii a avut o serie de efecte benefice, pe termen scurt, dar si pe termen lung.

„Pe termen scurt, munca in strainatate a dus la scaderea presiunilor de pe piata muncii, dar si la cresterea prosperitatii unor familii. Pe termen lung, s-a ajuns la schimbarea conceptiilor despre munca si despre economia de piata a celor care au lucrat in strainatate, care vor fi, dupa aderare, mult mai pregatiti sa faca fata solicitarilor europene din domeniu.

De asemenea, investitorii straini au inceput sa observe ca in Romania exista personal calificat, ceea ce le-a sporit interesul pentru tara noastra“.

Totusi, exista unele probleme cu care oficiul s-a confruntat si se confrunta. „Una dintre ele este necunoasterea limbii de catre potentialii angajati, ceea ce face mai dificila adaptarea lor in strainatate. Avem, cateodata, si solicitari la care nu putem raspunde, cum s-a intamplat cu o cerere din Luxemburg, caz in care nu am putut gasi constructori vorbitori de franceza.

O alta problema este procedura greoaie de echivalare a diplomelor de studiu (in conditiile in care ponderea de personal calificat din totalul lucratorilor a crescut de la 5% in 2002 la 14% in 2004 - n.r.), pentru care am initiat o strategie de echivalare a programelor de studii din universitatile noastre cu cele din strainatate“, a mai declarat directorul OMFM.

Domeniul cel mai solicitat pentru angajare este agricultura, urmat de sistemul sanitar, constructii, alimentatie publica, jocuri de noroc si servicii.

Pentru a putea pleca, un muncitor roman trebuia sa scoata din buzunar cam 6 milioane de lei, bani ce reprezinta costurile pentru pasaport, cazier, copii dupa acte si autentificari diplome si certificate de calificare, la care se adauga, daca persoana a fost acceptata de un angajator, si un control medical la Institutul de Medicina Legala, in valoare de doua milioane de lei.

In plus, in functie de intelegerea contractuala, se face plata integrala sau a unei parti din costul drumului pana la locul angajarii.