Cu o intarziere de trei ani, cancelarul german Gerhard Schroeder a ajuns in Romania. Pe 15 septembrie 2001, liderul puternicului stat din inima Europei era asteptat in tara noastra. Evenimentele din 11 septembrie au anulat vizita cancelarului.

Acum trei ani, Gerhard Schroeder ar fi venit in Romania exclusiv pentru o vizita la mormantul tatalui sau, cazut in razboi si ingropat la Ceanu Mare, in judetul Cluj. Altceva, Romania nu prea putea sa ofere atunci. Si asta, dupa incercarile facute inca din '96 de presedintele Iliescu de a dezgheta relatiile cu Germania.

Nici macar gesturi-limita, precum cel facut de Adrian Severin, in '97, pe atunci ministru de Externe, care a cerut scuze omologului sau german Kaus Kinkel pentru faptul ca germanii din Romania comunista au fost vanduti ca la piata de Nicolae Ceausescu, nici intalnirile presedintelui Constantinescu cu Helmuth Kohl nu au putut imbunatati relatiile.

Adevarul este ca in septembrie 2001 Romania nu se afla pe lista extinderii NATO, integrarea europeana parea de foarte lunga durata, Ioan Rus nu reusise inca sa smulga vizele pentru romani de la omologul sau german Otto Schilly.

Acum, dupa trei ani de la prima tentativa de vizita in Romania, se poate afirma ca nu numai dorinta omului Gerhard Schroeder de a se reculege pentru prima data la mormantul parintelui sau l-a adus pe cancelarul Germaniei in Romania.

O Romanie membra NATO, pe cale de a intra in UE, cu 7 la suta crestere economica si cu o ploaie de valuta trimisa asupra ei de cei aproape trei milioane de romani aflati la munca in strainatate, cei mai multi in spatiul Schengen. Aflat la Bucuresti, Schroeder a expus lucrurile nemteste: relatiile bilaterale sunt "bune si chiar excelente".

Cele economice trebuie in mod categoric dezvoltate, fapt pentru care a si fost insotit de o impresionanta delegatie de oameni de afaceri.

In ceea ce priveste punctul al treilea, integrarea Romaniei in UE, cancelarul a facut un gest de mare semnificatie: "Noi dorim ca la Consiliul European, la toamna, in noiembrie, sa constatam ca exista conditiile necesare finalizarii negocierilor de aderare a Romaniei la UE. Am vorbit cu Comisia si cu presedintia olandeza, iar asteptarea e realista".

In mai '99, premierul britanic Tony Blair promitea Romaniei ca o va ajuta sa deschida negocierile de aderare cu Europa in decembrie, la Helsinki, desi Bucurestiul era departe de a indeplini criteriile pentru aceasta. Acum, Germania lui Schroeder promite ajutor sa inchidem aceste negocieri, ceea ce ar face cu adevarat posibila aderarea Romaniei la UE in 2007.

Acest din urma obiectiv este cu adevarat motorul ce va porni relatiile economice romano-germane. Germania - locomotiva economica a Europei, a tinut mereu Romania pe o linie secundara. Investitiile germane in tara noastra nu ating 800 de milioane de euro, fata de peste un miliard in Bulgaria si zece miliarde in Ungaria.

In Slovacia, de exemplu, fabrica de automobile Volkswagen Touareg creeaza 10 la suta din PIB-ul tarii. Schimburile comerciale romano-germane se apropie de 5,6 miliarde euro anual. Dar asta si pentru faptul ca, in mod traditional, Germania face comert cu centrul si estul Europei. Exporturile germane in regiune sunt la fel de mari ca acelea in Statele Unite.

Ieri, la Bucuresti, s-au aflat sefii marilor concerne germane, care privesc cu mare atentie spre achizitiile si investitiile in energie. Dar, inca de la inceputul anului, au inceput sa se pregateasca lucrurile. In primele sase luni ale acestui an insa, s-au infiintat in Romania aproape tot atatea societati cu capital german cat in ultimii cinci ani la un loc.

Capitalul subscris - 50 de milioane de euro - e mai mare decat tot capitalul subscris in asemenea societati in tot anul 2003. In afara de politica si economie, vizita lui Schroeder a mai avut o componenta strategica intens europeana. Cancelarul s-a interesat de programul de securizare a frontierei de est si de nord a Romaniei, ce va deveni frontiera de Est a UE.

Proiectul, de 800 de milioane de euro, parte a costului biletului pe care Romania e nevoita sa il achite pentru integrarea europeana, va fi realizat de concernul european, preponderent francez, EADS, si de concernul Siemens, care are deja in Romania investitii de zeci de milioane de euro si peste 1.200 de angajati.

Germanii doresc ca treaba sa fie bine facuta si asta, pe de o parte, fiindca vor contribui cu o buna parte din fonduri, 200 de milioane de euro vor fi numai din bani PHARE, unde Germania e un mare contributor.

Pe de alta parte, si chiar mai important, Germania trebuie sa aiba siguranta ca in afara de romani si de alti est-europeni pe care pana la urma si-i asuma tacit pe piata interna a muncii nu va fi invadata si de rusi, ucraineni si alte nationalitati venite chiar si din Orientul Indepartat.

Politic, economic si strategic, Germania, ca si restul UE, doreste ca frontiera Europei ce se va stabili pentru decenii pe granitele Romaniei sa o apere cat mai bine de amenintarile venite din exteriorul spatiului european. Politic, economic si geostrategic, ieri, la Bucuresti, cancelarul Schroeder a demonstrat ca gandeste Romania ca parte a Europei de astazi.