Miercuri, sase pompieri cu arborat drapelul Frantei pe Turnul Eiffel - reconstituind evenimentele din 1944.
Acum 60 de ani s-au predat trupele naziste care ocupasera Parisul timp de patru ani.
Mii de oameni au urmarit astazi parada militara. Ulterior va avea loc un concert la Catedrala Notre Dame. Corespondentul BBC transmite ca francezii acorda o semnificatie deosebita acestei date istorice, intrucat - sustin ei - este dovada faptului ca s-au eliberat singuri.
Eliberarea Parisului a avut loc la mai putin de trei luni dupa debarcarea Aliatilor in Normandia.
Parizienii au platit, insa, un pret greu pentru cele 10 zile de revolta impotriva ocupantilor nazisti. Peste 1.000 de civili - intre care si membri ai rezistentei franceze - au fost omorati.
Relatiile cu Aliatii
Eliberarea Parisului a fost un eveniment simbolic care a ajutat Franta sa-si spele rusinea anilor de colaborare cu nazistii.
Fortele germane au coborat drapelul de pe Turnul Eiffel cand au ocupat Parisul. Dar pe 25 august, 1944, acesta a fost arborat din nou.
Robert Duriaux, fiul pompierului Henri Duriaux care a arborat drapelul in 1944, a repetat gestul tatalui sau in reconstituirea de miercuri. Presedintele Jacques Chirac a inspectat trupele si a acordat medalii veteranilor pentru a comemora rolul jucat de ei in eliberarea orasului. El a mers intre oameni, dand mana cu unii dintre ei.
Cuvintele rostite de Generalul de Gaulle, care a condus fortele anti-anziste, au fost repetate la ceremonie:
"Parisul! Parisul infrant! Parisul umilit! Parisul martirizat! Dar Parisul eliberat!"
Spre deosebire de aniversarea debarcarii aliatilor in Normandia, ceremoniile de astazi sunt aproape exclusiv consacrate Frantei, desi se asteapta sa se aminteasca in oarecare masura si rolul jucat de aliati in eliberarea Parisului.
Se asteapta ca mii de parizieni sa participe la petrecerea ce se va tine in Piata Bastiliei, imbracati in haine din anii 40.
'Mitul eliberarii Parisului' ii exclude pe Aliati
Revolta a fost declansata pe 15 august 1944.
La momentul respectiv parizienii puteau auzi armele americanilor care se apropiau dinspre vest.
Americanii, canadienii, britanicii, francezii liberi si alti militari care debarcasera cu noua sapatmani mai devreme pe plajele din Normandia isi croiau drum cu armele. Liderii rezistentei din fortele de politie pariziene le-au ordonat colegilor lor sa declanseze o greva. Din acel moment Germania a inceput sa piarda controlul asupra orasului.
Momentul predarii trupelor naziste - pe 25 august - a fost imortalizat pe pelicula.
In film se vede Generalul Leclerc, comandantul francezilor liberi - care isi condusese trupele in Paris in dimineata respectiva - si care traversa orasul la bordul unui jeep blindat in care se afla - infrant si prabusit pe locul din spate - Generalul Dietrich Von Choltitz, Guvernatorul german al Parisului.
Acesta din urma era condus la Gara Montparnasse unde urma sa semneze actul de capitulare.
Revolta din Paris nu a inceput insa decat atunci cand Aliatii erau aproape de portile orasului.
Nu mai era nici un dubiu ca Parisul urma sa fie eliberat, ce conta era cine urma sa-l elibereze.
Franta avea nevoie sa-si spele rusinea capitularii din 1940 si a colaborarii cu nazistii. Mitul Frantei Gaulliste urma sa fie acela al redemptiunii Frantei prin actul eliberarii Parisului prin forte proprii.
De aceea sarbatoarea de miercuri a francezilor ii exclude aproape total pe Aliati.
Generalul de Gaulle a avut grija sa sublinieze acest lucru in cel mai cunoscut discurs al sau, tinut imediat dupa eliberarea Parisului:
"Parisul - eliberat prin forte proprii, eliberat de locuitorii lui, cu ajutorul armatei Frantei, cu ajutorul intregii Frante, al adevaratei Frante, al Frantei eterne."
Aliatii nu au fost mentionati, iar mitul auto-eliberarii a format fundamentul moral al administratiei de Gaulle din timpul primei republici post belice.
