Presedintele Ucrainei, Leonid Kucima, a afirmat ca nu este vorba doar despre o problema de mediu, ci de una politica si economica.
El a respins criticile organizatiilor ecologiste internationale si de reprezentantii altor state, in particular din partea cancelarului german, Gerhard Schroeder.
Acesta spusese ca prin constructia canalului Bastroe, Ucraina calca in picioare recomandarile expertilor in probleme de mediu.
Toate acestea au ca fundal interese politice si economice, a spus Leonid Kucima la inaugurarea festiva a canalului Bastroe.
Leonid Kucima a insistat asupra faptului ca nu poate fi vorba despre degradarea mediului.
Am comandat studii de care s-au ocupat expertii. Le punem la dispozitia celor interesati, a afirmat presedintele Ucrainei.
El spune ca diferenta de nivel intre Dunare la gurile Bastroe si Marea Neagra este de 40 de centimetri, in vreme ce in Romania este mult mai mare, din pricina barajelor.
Pentru a-si intari spusele, presedintele Kucima a mai spus ca firma germana Josef Moebius este cunoscuta in toata lumea si nu si-ar fi riscat renumele daca ar fi un risc ecologic real.
"Avem dreptul sa construim acest canal si care e problema?" si-a incheiat presedintele Kucima declaratiile date presei.
Romania isi protejeaza interesele
Purtatorul de cuvant al presedintiei Romaniei, Corina Cretu, a anuntat ca Romania ar putea sesiza Curtea Internationala de Justitie de la Haga cu privire la controversa referitoare la construirea de catre Ucraina a canalului de navigatie Bastroe in Delta Dunarii.
Presedintele Ion Iliescu impreuna cu premierul Adrian Nastase, cu ministri si cu sefi ai unor institutii ale statului, au discutat in aceasta dimineata despre efectele de natura politica, ecologica, juridica, economica si sociala ale construirii canalului.
Guvernul Romaniei va cauta solutii pentru sesizarea Curtii atat in problema Bastroe, cat si in ceea ce priveste negocierile cu Ucraina pentru delimitarea platoului continental si a zonelor economice exclusive la Marea Neagra, a spus purtatorul de cuvant.
In aceasta dupa-amiaza ministrul de externe Mircea Geoana i-a prezentat ambasadorului ucrainean la Bucuresti concluziile reuniunii de la Cotroceni.
La sfarsitul intalnirii, purtatorul de cuvant al presedintiei, Corina Cretu, a declarat ca sedinta a fost convocata ca urmare a modului unilateral in care a actionat partea ucraineana cu privire la construirea canalului Bastroe.
"Politica faptului implinit" a spus Corina Cretu este contara principiilor adoptate pe plan international.
Demersurile Romaniei de oprire a lucrarilor la canal au sustinere internationala si se asteapa un raport al unei comisii internationale asupra impactului pe care il poate avea constructia acestui canal.
Corina Cretu a declarat ca se vor lua si masuri interne pentru a minimaliza efectele constructiei, dar nu a precizat care sunt aceste masuri.
Scurt istoric
In 1991, Delta Dunarii era declarata rezervatie naturala, aflata in patrimoniul mondial Unesco.
Pregatirile pentru construirea canalului Bastroe au inceput zece ani mai tirziu, in octombrie 2001, o data cu largirea portiunii navigabile a carei marime s-a dublat, ajungind la aproape 6 metri.
Autoritatile ucrainene si-au motivat actiunea prin reducerea cheltuielilor de navigare si a somajului.
Ministerul transporturilor de la Kiev afirma atunci ca trecerea navelor prin Romania aduce pierderi statului, de peste un milion de dolari.
Dupa primele lucrari, au aparut o serie de reactii internationale.
Fondul Mondial pentru Natura - WWF - , Birdlife International si Wetlands International s-au opus in nenumarate randuri sustinand ca largirea canalului va reduce cantitatea de apa potabila a Romaniei, iar poluarea va creste punand in pericol speciile existente din Delta.
Fondul Mondial pentru Natura spunea ca Ucraina nu a tinut cont de expertizele stiintifice si de prevederile statutului de rezervatie naturala a biosferei Dunarii.
