Am invins Macedonia cu noroc, fara sa stralucim la vreun capitol. Apararea a fost ezitanta, mijlocul inconsistent, atacul neproductiv. Elanul jucatorilor romani s-a pierdut prin baruri, sorbit de vrajile stripteuzelor, molesit de alcool, subjugat de oboseala acumulata aiurea.

Toata lumea neaga evidenta, subiectul fiind tabu in avionul cu care nationala a plecat ieri de la Craiova pina in Andorra, via Barcelona. Nu e posibil ca dupa un meci oficial, urmat de altul la doar trei zile distanta, selectionerul sa plece la culcare la 6:30 dimineata, dupa ce a facut pe paznicul in holul hotelului craiovean Bavaria.

Mai mult, spun surse din anturajul echipei, omul ar fi avut la el si toate cheile de la cele doua iesiri, bar si bucatarie, rezistind cu stoicism pe baricade dupa ce si-a trimis secunzii la culcare, si ei satui sa faca marcaj in virfurile picioarelor pe la camere. Insa idolii isi bat joc cu nonsalanta de sansele calificarii la Mondiale.

Pentru ca apoi de vina pentru ca baietii isi dau cu stingu-n dreptu’ sa fie presa, care tulbura linistea lotului si nu pot profesionistii nostri sa se concentreze. Apropo, Bogdan Lobont mi-a sugerat ieri cum s-ar putea termina totul cu bine. “Atunci cind vreunul dintre voi, ziaristii, o sa ia un glont in cap”.

Deocamdata, aia “impuscati” la Craiova ati cam fost voi, draga Bogdan. dorin.chiotea@prosport.ro

ProSport - 6 septembrie 2004

Asadar, dupa ce am depasit Finlanda cu 2-1, am batut cu acelasi scor si Macedonia, iar acest aspect e cel mai important. Sintem in grafic, in sensul in care, contind pe 3 puncte si in Andorra, vom aborda derbyul din deplasare cu cehii, pe 9 octombrie, din pozitia de lideri ai grupei. Cu zestre si cu moral. Pe de alta parte insa, meciul de simbata seara nu s-a dovedit usor.

Desi nu s-au menajat, la capitolul implicare meritind elogii, baietii nostri au alternat momentele bune cu cele slabe, din care cauza intre golul lui Pancu si cel al lui Mutu s-a scurs o lunga perioada in care am vazut putine idei, poate chiar nici una, in evolutia lor. Au jucat la ce-o fi, drept pentru care, capatind curaj, oaspetii au izbutit o egalare logica.

A fost nevoie de sutul providential al lui Mutu ca totul sa se termine cu bine, dar sa recunoastem ca ne-a trecut glontul pe la ureche, caci arbitrul austriac, altfel amabil cu noi, a fluierat finalul la 9 minute, socotind si prelungirile, dupa magistrala executie a atacantului lui Chelsea.

O victorie, cit de greu conturata, impune o anumita atitudine. Intre laude si critici, e firesc sa precumpaneasca primele, fara ca succesul sa insemne insa pierderea masurii.

Sigur, au contat indisponibilitatile din lotul lui Iordanescu si lipsa de experienta a unor titulari, numai ca, o data in plus, formatia noastra n-a impresionat, ea fiind mai degraba dependenta de realizarile personale decit de jocul de ansamblu. Si admitind ca in fotbalul modern nu mai exista echipe mari si mici, trebuie sa ne intrebam totusi unde se situeaza echipa Romaniei.

Evident, peste ale Finlandei si Macedoniei, dar va fi suficienta aceasta raportare pentru obtinerea calificarii la CM? Pentru raspuns avem de asteptat pina pe 9 octombrie.

Ovidiu Ioanitoaia

Gazeta Sporturilor - 6 septembrie 2004