Stirile continua sa fie contradictorii in legatura cu soarta gazetarilor francezi Christian Chesnot, de la RFI, si Georges Malbrunot, de la "Le Figaro", sechestrati de Armata Islamica a Irakului la 20 august a.c. Ieri, la pranz, Radio Europe 1 din Paris informa ca au fost intrerupte contactele cu rapitorii, dar probabil nu se mai dau publicitatii detalii despre eventualele negocieri.
La randul lor, luni, rapitorii au transmis un nou comunicat, in care cer ca, in decurs de 48 de ore, sa li se dea suma de 5 milioane de dolari in schimbul eliberarii celor doi.
Revendicarea n-a fost autentificata oficial, drept pentru care, atat la Paris, cat si in zona, ultimatumul a fost primit cu circumspectie, mai ales ca rapitorii au pus alte doua conditii: acceptarea unui armistitiu propus de liderul gruparii Al-Qaida, Osama bin Laden, si neincheierea de catre Franta a vreunui contract economic ori militar cu Irakul.
Nu este mai putin adevarat ca documentul amintit, semnat in numele Armatei Islamice a Irakului, de catre Comandamentul Superior al gruparii, a fost dublat de o videocaseta ce-i prezenta pe Chesnot si Malbrunot. In comunicatul de pe site-ul islamist folosit de rapitori se spune ca Armata (Islamica din Irak - n.n.
) a decis, dupa numeroase consultari, sa transmita cererile legate de eliberarea celor doi ostatici francezi.
In acest context, este interesant de semnalat ca textul respectiv preciza ca o actiune militara in Irak ar putea torpila orice negocieri si lasa sa se inteleaga ca operatiunea militara mixta americano-irakiana de vineri, din Latifiya (zona sunita aflata la sud de Bagdad), soldata cu numeroase bombardamente si arestarea a cel putin 500 de persoane, a blocat eliberarea celor doi gazetari francezi.
Or, ei fusesera rapiti chiar in Latifiya, si aici se pare ca se afla raspunsul la intrebarea de ce nu li s-a dat drumul vineri, asa cum fusese stabilit. De altfel, la Amman (capitala Iordaniei), ei erau asteptati chiar de seful diplomatiei franceze, Michel Barnier, si de delegatia musulmanilor din Franta, intrucat eliberarea lor era considerata o chestiune de ore.
"Va avertizam sa nu ne bombardati, asa cum ati facut in ziua in care intentionam sa va predam ostaticii", suna avertismentul.
Evident, el tinteste, de fapt, spre cei care au ordonat bombardamentul respectiv, suparati, se pare, ca ostaticii francezi ar fi beneficiat de un tratament aparte, iar pentru eliberarea lor s-a mobilizat intreaga lume araba si chiar cea musulmana, in vreme ce unii dintre ostaticii americani, italieni ori nepalezi au avut un destin tragic.
Dincolo de toate acestea, nu se exclude realizarea unei intelegeri privindu-i pe gazetarii francezi, care sa aiba la baza achitarea unei sume consistente de bani (poate chiar cea ceruta) si satisfacerea altor exigente ale rapitorilor, lucruri care s-au mai consemnat in trecut si care, de asemenea, cum se intampla de obicei, nu se fac publice.
