Justitia a hotarat ca statul roman are sa-i dea generalului Ion Mihai Pacepa, pana in 1978 adjunctul serviciului de spionaj romanesc, aproximativ 3 milioane de dolari. Ar fi vorba despre averea sa confiscata de catre Securitate, precum si despre alte drepturi ce i s-ar fi cuvenit din 1978 pana in prezent.

Nimeni nu poate explica, cat de cat plauzibil, cum putea un demnitar al regimului comunist sa detina legal o asemenea avere, chiar daca era platit cu 15.000 de lei pe luna (aproximativ 3.300 de dolari).

Publicistul Mihai Pelin, singurul care a vazut si a studiat documentele anchetei la care a fost supus serviciul de spionaj (Directia de Informatii Externe), dupa fuga lui Pacepa, si-a exprimat opinia, intr-un interviu pe care ni l-a acordat recent, despre modul in care generalul a reusit sa dobandeasca o asemenea avere.

Dupa cum se stie, Mihai Pelin a scris si o valoroasa carte despre spionajul romanesc, in care Pacepa are rolul principal. Este singurul cercetator al arhivelor Securitatii care a dat publicitatii documente ce vorbesc despre implicarea fostului serviciu secret extern in diferite operatiuni. Cert e un lucru: nu Pacepa a revendicat cele 3 milioane de dolari, ci o naluca.

Este pentru prima data in analele Justitiei romane cand un om, pe care nu l-au putut vedea nici macar avocatii sai, a obtinut anumite drepturi. Totodata, e greu de spus si cum se poate verifica daca fabuloasa suma va ajunge intr-adevar la Pacepa. Din 1978, de cand Pacepa a plecat din tara, nu a fost consemnata marturia cuiva care sa-l fi vazut la fata.

Mihai Pelin: Averea lui Pacepa trebuie inapoiata de catre cei care au beneficiat de ea

Emil Berdeli

Din ancheta la care a fost supusa, in 1978, fosta Directie de Informatii Externe (DIE) reiese ca, atunci cand a plecat din Romania, generalul Ion Mihai Pacepa detinea, doar in imobilul sau din Aleea Alexandru, bunuri in valoare de 1,5 milioane de lei (aproximativ 330.000 de dolari). Pentru acele vremuri era o avere uriasa, chiar si pentru un lider comunist. Cum a fost acumulata aceasta avere?

Eu nu m-am ocupat in mod special de averea lui. Sunt acolo documente care se refera la aceasta avere, insa sumar. Vad ca la televiziune au fost prezentate alte dosare, care au cu totul alta numerotatie decat cele pe care le-am vazut eu. Era vorba despre arme de vanatoare si tablouri. Mai stiu ca in subsolul cladirii in care locuia Pacepa se gasisera multe frigidere.

In orice caz, mult mai multe decat avea nevoie un om. Tot acolo s-a gasit foarte multa aparatura electronica si electrocasnica. Probabil, le tinea in rezerva ca sa le ofere cadou cui avea nevoie.

Si de unde erau bunurile gasite in Aleea Alexandru?

Erau aduse din strainatate, prin frauda vamala. Rezidentele de spionaj ale Romaniei comuniste de atunci faceau tot felul de smecherii prin strainatate. Aduceau tot soiul de bunuri, fara taxe vamale. Cel care conducea pe-atunci vama era unul, Constantin Tincu, colonel sub acoperire. Era de-al lor, din DIE.

La un moment dat, fie dintr-un capriciu, fie ca se baza pe niste informatii, Ceausescu l-a schimbat pe acest Tincu. Imediat dupa aceasta schimbare, a sosit in tara un TIR al DIE de la Beirut. Cred ca la Vama Veche. Vama a spus: Halt! S-au gasit in respectivul TIR tot felul de marfuri: frigidere, aragazuri, masini de spalat, aparatura electronica. S-a facut o ancheta asupra acestei chestiuni.

Cine a trimis bunurile si de ce a vrut sa le treaca fara acte? N-aveau nici un fel de documente. TIR-ul acela era trimis de rezidenta de spionaj de la Beirut pentru serviciul de spionaj, urmand ca baietii sa-si imparta toate aceste obiecte. A inceput o ancheta care a condus catre Pacepa.

Inainte de 1947, tatal lui Pacepa era proprietarul unui atelier de reparat radiatoare si al unui imobil cu patru apartamente. Nu stiu daca era un om bogat, dar, cel putin teoretic, putea sa detina niste tablouri pe care sa i le fi lasat mostenire fiului sau. Despre aceste tablouri vorbeste acum generalul, prin avocatii sai. Le-ati gasit trecute in documentele studiate in arhivele DIE?

Stiu ca erau tablourile unor pictori renumiti: Iser, Tonitza, daca nu ma insel, si un Petrascu. In ultima instanta, ar trebui sa se vada ce s-a intamplat cu aceste tablouri si de unde au provenit. Problema e ca acele tablouri au ajuns la cineva, dupa fuga lui Pacepa. Ar trebui recuperate de la acel cineva, nu de la contribuabili.

Nu incape indoiala ca trebuie sa existe documente din care sa aflam la cine au ajuns toate bunurile lui Pacepa. La fel ar trebui procedat si cu armele sale de vanatoare.

Cate erau?

Parca vreo opt, din cate imi amintesc. Erau arme de vanatoare pricopsite, marci renumite: Winchester, Remington. Trebuie vazut unde au ajuns si aceste arme.

Primul scandal, mai putin cunoscut, legat de persoana lui Pacepa s-a iscat in 1958. Atunci, din rezidenta romana de spionaj din Germania au disparut niste bani. De fapt, era vorba despre un decont de 30.000 de marci - o suma considerabila pentru acele vremuri -, iar Pacepa a fost facut responsabil de disparitia banilor. Ce stiti despre aceasta chestiune?

Nu era vorba doar despre un decont. De fapt, au disparut toate actele rezidentei romanesti de spionaj, acoperita ca agentie economica. Intr-o seara, Pacepa a adunat toti membrii rezidentei la subsol, cu arhiva sub brate, si le-a spus ca a primit informatii certe ca legionarii vor sa le atace sediul. In fata tuturor, Pacepa a ars, in cazanul centralei termice, deconturile de cheltuieli.

Cel putin asa au declarat toti cei care au fost anchetati in 1978-79, dupa fuga lui Pacepa, si care au asistat la acea scena. Printre ei se afla si un ofiter din cadrul serviciului secret al armatei. Toti au spus acelasi lucru, cu exceptia unuia, Ivan Bikel, care era implicat, impreuna cu Pacepa, in aceste fraude.

Numai ca, atunci cand a ajuns la Bucuresti, Pacepa a fost iertat, gratie prieteniei sale cu Doicaru (seful DIE - n.n.).

Ce grad avea Pacepa in 1958?

Cred ca era maior.

Avea o functie atat de importanta, incat sa i se treaca cu vederea arderea documentelor?

Era seful rezidentei de la Frankfurt pe Main.

Dupa plecarea din tara a lui Pacepa, Securitatea l-a caracterizat drept un avar, preocupat, fara nici un fel de limita, doar de agonisirea unor valori. Aceeasi Securitate credea ca acela care tocmai defectase a fost un las si un fricos. Cand parcurgi documentele publicate, reiese ca avea numai bube in cap.

Daca avea atatea defecte, de ce a fost inaintat la gradul de general, in 1967, iar in 1972 a ajuns chiar secretar de stat? Nu credeti ca, dupa ce a defectat, i s-au pus in carca toate oalele sparte de catre serviciul de spionaj?

Fireste, dupa plecare, i s-au pus in carca tot felul de chestiuni de care nu era responsabil. Insa nu este mai putin adevarat ca el si cu Doicaru au facut tot ce au putut ca sa introduca si sa mentina in DIE o atmosfera de totala coruptie. In ancheta care s-a facut, nu era vorba doar despre faptele lui Pacepa. Era vorba despre tot ce s-a intamplat in DIE timp de 25 de ani.

Era vorba si despre escrocherii ale unor ofiteri care nici macar nu avusesera vreo legatura cu Pacepa. Insa atmosfera aceea fusese indusa de catre conducerea din care el facea parte.

Cum trebuie abordat azi cazul Pacepa?

Ar trebui sa vedem lucrurile asa cum a spus Cristian Troncota, intr-o emisiune televizata la care am participat si eu: ca a fost pur si simplu un defector. Toate serviciile de spionaj din lume se confrunta cu asa ceva.

Dar el, care a avut un rol esential in lansarea cultului personalitati lui Ceausescu in strainatate, nu poate sa vina acum si sa spuna ca l-a oripilat cultul personalitatii lui Ceausescu.

Conform documentelor pe care le-ati vazut, credeti ca Pacepa a fost implicat in lichidarea unor opozanti ai regimului comunist din tara sau strainatate, ori a unor agenti secreti?

Domnule, chiar cei care au facut ancheta din 1978 au constatat ca niste oameni din strainatate, care au fost in relatii cu Pacepa, mai ales din sudul Germaniei sau din Austria, au murit in conditii total suspecte. In tara, nu stiu. Nu pot sa fac o asemenea afirmatie, pentru ca nu am nici o baza documentara.

Pacepa este considerat cel mai important defector roman. S-a vorbit insa, mai ales in ultima vreme, despre faptul ca occidentalii cunosteau toata reteaua romaneasca de spionaj, chiar inaintea dezertarii generalului. Din documentele pe care le-ati studiat reiese faptul ca serviciile secrete occidentale cunosteau, inainte de plecarea lui Pacepa, reteaua Centralei de la Bucuresti?

Sunt convins ca o cunosteau in mare masura. El, dupa opinia mea, nu a tradat reteaua, ca sa spun asa. Pentru ca din ancheta facuta in 1978-79 nu rezulta ca ar fi cazut niste oameni, ca ar fi fost arestati de catre de occidentali.

S-ar fi vorbit despre ei. Au fost numai doua "fantome" aduse in tara, oarecum cu forta. "Fantomele" erau indivizii care renuntau la propria identitate, fiind plasati in strainatate sub un alt nume, cu o alta legenda a vietii...

Va intrerup. Totusi, toti ofiterii de Securitate care au dat declaratii in mass-media in cazul Pacepa afirma ca dezertarea generalului a fost o tragedie pentru serviciul roman de spionaj, iar dumneavoastra spuneti ca au fost aduse in tara doar doua "fantome", mai mult cu forta.

Ei il urasc pe Pacepa, pentru ca s-a realizat, ca sa zicem asa. Romanii au fost obligati atunci sa schimbe niste vectori din strainatate, banuind ca Pacepa i-ar fi putut divulga. El nu stia chiar totul. Lucrurile erau oarecum compartimentate.

Din documentele publicate pana acum reiese, e adevarat, fara dovezi de netagaduit, ca Pacepa stia foarte multe despre retea. Detinea atat de multe informatii despre retea?

A adunat multe informatii despre retea, mergand colo si colo, mai ales in SUA. Insa, fara nici un fel de indoiala, dezertarea lui nu a provocat daune Romaniei, cat FBI-ului, de exemplu. Si asta pentru ca FBI avea reteaua romana deja sub control.

In momentul in care Centrala a inlocuit niste agenti, FBI a trebuit sa o ia de la capat, sa vada din nou cu ce se ocupa agentii Bucurestiului si ce vor de fapt. Adica, i-a pus pe americani la o munca suplimentara. Daca el a fost intr-adevar agent american, cum a spus-o un purtator de cuvant al CIA, inseamna ca americanii aveau nevoie de un agent aici, nu de un pensionar la Washington.

Mai exista ipoteza ca Pacepa a fost obligat de catre nemti sa fuga in SUA. Si asta pentru ca se saturasera de afacerile lui din Germania cu iz de spionaj. Se pare ca serviciul secret vest-german l-a pus practic la zid, obligandu-l sa paraseasca Romania si, astfel, sa incheie definitiv si afacerile lui din Germania. Ce stiti despre asta?

Domnule, si eu am sentimentul asta. Servicul secret vest-german, Bundes Nachrichten Dienst, ii purta gand rau si voia sa termine cu Pacepa, care s-a bagat, de exemplu, in coordonarea actiunii Aripa. De fapt, ce trebuie inteles? Pacepa a fost obligat sa fuga doar datorita faptului ca au devenit convergente niste anchete asupra unor acte de coruptie.

Asadar, el s-a bagat in coordonarea actiunii Aripa, care consta in achizitionarea din Germania a licentei de fabricatie a unui avion mediu curier sau scurt curier. A taraganat lucrurile vreo sapte ani, tot ducandu-se prin Germania, de unde a venit cu stive de cadouri. Mai incasand si comisioane pe ici, pe colo, mai facand tot felul de smecherii...

De pilda, mi-a povestit un ofiter, care din pacate a murit, ca a fost martor la o discutie a lui Pacepa cu un afacerist din Austria, care voia sa faca comert cu Romania. Prin urmare, austriacul l-a intrebat pe Pacepa cum sa procedeze. Acesta i-a raspuns ca cel mai bine ar fi sa-i faca un cadou sefului statului, adica lui Ceausescu, dupa care il va introduce in afacere.

Intreband omul ce cadou i-ar placea sefului statului sa primeasca, Pacepa i-a raspuns: o pusca de vanatoare. A comandat imediat, la un atelier din Innsbruck, o arma de vanatoare de mare precizie si deosebit de scumpa. Apoi i-a dat-o lui Pacepa ca s-o ofere sefului statului, numai ca Pacepa a vandut-o. La München.

La un moment dat, povestea un alt ofiter, l-a insotit pe Ceausescu intr-o vizita in America Latina. Cand au trecut granita dintre Argentina si Chile, vamesii chilieni au efectuat un control prin sondaj. Asa era sistemul la ei. Sortii au cazut pe geamantanul lui Pacepa, in care s-au gasit doua duzini de perechi de pantofi de dama.

Ce sa inteleg, ca era un mic traficant?

Si mic, si mare. Iti inchipui ca seful unui serviciu de spionaj sa umble cu pantofi de dama in geamantan?

Totusi, foarte multi zic ca el a dat cea mai mare lovitura lui Ceausescu si, implicit, comunismului romanesc.

Domnule, eu nu cred chestia asta!

Publicarea volumului "Orizonturi rosii", semnat de Pacepa, a fost cea mai mare lovitura pe care a primit-o Ceausescu. Datorita acestei carti, Occidentul a vazut adevarata fata a lui Ceausescu.

Nu este asa. Eu am vazut prima recenzie a cartii "Orizonturi rosii" din "New York Times", scrisa de celebrul editorialist David Binder - pe care-l cunoastem amandoi. L-a luat pur si simplu peste picior. Din cartea aia nu se intelege nimic. Este pur si simpu o aiureala. Eu am citit multe carti de si despre spionaj, carti serioase.

Cartile lui Pacepa seamana, de exemplu, cu cele ale lui Thierry Wolton, care a scris "KGB-ul in Franta" si altele. Un autor care era de fapt vector al serviciilor secrete franceze.

"Orizonturi rosii" l-a enervat ingrozitor pe Ceausescu.

Este evident ca l-a enervat.

Si l-a clatinat.

Nu l-a clatinat, domnule, nu l-a clatinat! S-au vehiculat tot felul de povesti. Cum ca, dupa ce Pacepa le-a spus americanilor ce le-a spus, acestia n-ar mai fi vrut sa auda de Romania. Aiurea! Am dictionarul diplomatic aici, din care reiese ca, imediat dupa fuga lui Pacepa, au venit la Ceausescu doi secretari de stat americani. Se pare ca Ceausescu n-a mai vrut sa viziteze SUA.

Din ce cauza?

Din supararea asta cu Pacepa. El si-a dat atunci seama ca tradarea se afla printre servii lui, ca tradarea e la el in casa. Asta, fireste, l-a scos din minti. Dar nu inseamna ca Ceausescu s-a clatinat din cauza lui Pacepa. Doar a cazut la atatia ani dupa plecarea lui! Au aparut tot felul de aiureli despre cartile lui Pacepa, mai ales din partea unora care se pretind intelectuali.

Sunt niste carti facute cu foarfecele de catre altii. Intr-un ziar central, s-au scris tot felul de articole impotriva mea. Apoi mi-a dat un telefon si Cornel Dumitrescu, de la New York, sa-mi spuna ca el lucreaza impreuna cu cineva la o carte in care ar fi vorba despre Pacepa. A aparut cartea si am constatat ca n-a mai fost semnata de catre Cornel Dumitrescu si celalalt.

A fost semnata de catre Pacepa. Acolo, am regasit fragmente din articolele in care eu am fost injurat. Astea nu sunt carti din care sa se inteleaga ceva.

Sa revenim la averea lui Pacepa. Cum credeti ca va fi rezolvata problema? Pana una-alta, statul roman trebuie sa plateasca o suma imensa.

In primul rand, exista documente de arhiva. Sa nu mai puna monopol pe ele unul si altul din structurile serviciilor de informatii si sa se vada cine a profitat de averea lui Pacepa si unde s-a dus ea. Apoi sa se traga concluziile respective. Este inacceptabil sa se arunce pe umerii contribuabililor datoriile altora.

Adica, daca inteleg bine, bunurile lui Pacepa sa fie date inapoi de catre cei care au pus mana pe ele?

Da, despre asta este vorba. Sa se faca totusi o analiza. Un slujbas al statului roman nu putea ajunge la o avere de trei milioane de dolari. Pe urma, mai e o chestiune: Pacepa chiar mai traieste? El zicea ca si-a schimbat fizionomia. Parerea mea e ca discutam despre o fantoma. Eu nu am mai auzit despre un proces in care principalul beneficiar sa nu apara.

Asa, ma duc si eu, zic ca sunt Pacepa si incasez 3 milioane de dolari. Totul este murdar si abject in aceasta afacere. E grav ca autoritatile nu au reusit sa rezolve chestiunea asta pana acum.

Pai, cand ar fi trebuit sa o rezolve?

Chiar in 1990. Atunci ar fi trebuit sa se declare o amnistie generala pentru toti cei care s-au opus regimului comunist. Sa zicem ca pe vremea aia, lui Iliescu nu-i trecea prin cap asa ceva. Dar, cand am inceput sa ne apropiem de NATO, seful statului ar fi trebuit sa-si dea seama ca toate aceste condamnari nu mai pot rezista.

In marea lor majoritate, condamnarile au fost ilegale. Si condamnarea lui Pacepa a fost ilegala.

Da. Pacepa a fost condamnat cu cinci zile inainte de a incepe ancheta asupra faptelor sale si a ceea ce s-a intamplat in DIE timp de 25 de ani. A fost ilegal condamnat, dar a fost si ilegal reabilitat. Era normal ca ancheta, ca dosarele acelea cu ancheta care s-a facut sa ajunga la Justitie.

Or, astia stau cu fundul pe ele, pentru ca acolo este vorba despre foarte multi ofiteri care, probabil, sunt in activitate si astazi. Si nu e vorba doar despre cazul lui Pacepa. E vorba despre multi oameni in cazul carora s-au adoptat solutii diferite, cand, de fapt, au facut acelasi lucru: au defectat.