Traim inca, si nu doar in fata televizorului, in zodia pompierismului, in zodia voluntariatului timp. Cei care se trezesc cu putere iau decizii de-a valma in orice domeniu, fara sa mai conteze competenta. Tonul este unul vesnic heirupist, un amestec de indemn la supravietuire cu indemnuri de reconstructie.
O data cu grilele de toamna am observat tonul chiar mai accentuat propagandistic prin care televiziunile isi fac autoreclama. Voci de maestri de ceremonie expirati indeamna la tot felul de lucruri: filme cum nu s-au mai vazut, vedete incredibile (aceleasi), emisiuni noi absolut extraordinare... Totul e cu artificii, tignale, sclipici ieftin.
In acelasi timp, publicitatea propriu-zisa a evoluat foarte mult la noi. De ani buni nu se mai vorbeste despre produs in termeni superlativi si atit - asta s-a petrecut cindva, la inceputurile penibile din anii Ô90 si se mai intimpla acum in reclame pe care nimeni nu da doi bani.
Publicul-tinta al produsului e cu mai mare precizie stabilit si forma de promovare e mult mai subtila in publicitatea romaneasca a zilelor noastre.
Din toata aceasta evolutie, televiziunile n-au inteles mai nimic. Autopromovarile par urlate in piata, pe la bilciuri. Nu am observat clasificari atente ale filmelor, ale emisiunilor promovate in functie de posibilul public etc. Fiecare urla ca e cel mai bun si punct, cam ca in campania electorala.
Nici macar TVR-ul nu scapa din aceasta isterie, desi ar avea multe motive de sobrietate (motive furnizate de buzunarele noastre). Sigur, toti avem accese de megalomanie. Dar televiziunile noastre par sa fi facut industrie/psihoza din aceasta stare...
Asa ca va prezint si eu grila de toamna a “televendetei”, in varianta bilci: sint cel mai buuuuuun, scriu cel mai biiiine, cititiiii-ma, euuuuu am celeeee mai proaaaaspeteee comentariiiii, nu-i maaaaai cititi pe ceilalti, n-aaaaaaaare roooost Ati citi un produs prezentat in halul asta? Eu nu. Valabil si pentru televiziuni.
