Fondul Monetar International a solicitat Guvernului Romaniei, in memorandumul incheiat pe 7 iulie, un audit independent asupra preturilor negociate pentru realizarea autostrazii Brasov - Bors, pentru a vedea in ce masura acest proiect, finantat integral prin fonduri bugetare, poate fi sustinut fiscal.

Reprezentantul FMI la Bucuresti, Graeme Justice, a refuzat sa comenteze, pentru Adevarul, ratiunile pentru care FMI-ul a pus aceasta conditie guvernului de la Bucuresti si sa ne spuna in ce masura rezultatele auditului pot duce la o scadere a efortului bugetar necesar autostrazii, din moment ce contractul cu firma Bechtel a fost deja incheiat.

Autostrada Brasov-Bors, oferita prin incredintare directa consortiului americano-turc format din companiile Bechtel si Enka, are o lungime de 415 kilometri si va costa in total 2,885 de miliarde de euro, fara TVA, suma in care sunt incluse si cheltuielile de proiectare, expropriere si amenajare a teritoriului.

Din aceasta suma, constructia propriu-zisa a autostrazii va costa 2,241 miliarde de euro, rezultand un pret unitar de 5,4 milioane de euro pe kilometru.

E mult? E putin? Avocatul Simona Neagu, de la casa de avocatura angajata de Ministerul Transporturilor pentru negocierile cu Bechtel, spune ca e un pret bun, din moment ce, initial, firma americana solicitase o suma globala care ar fi dus la un pret unitar de 6 milioane de euro pe kilometru.

"Si-au calculat pretul singuri, pe baza experientei lor, pentru ca au mai avut un proiect similar in Croatia - ne-a declarat Simona Neagu.

Echipa noastra de negociatori a comparat insa preturile lor cu cele de la alte proiecte, cum ar fi autostrada Bucuresti - Constanta sau Bucuresti - Brasov, dar si cu cele din alte tari europene, si am ajuns la suma finala de 5,4 milioane de euro pe kilometru". Comparatiile in domeniul constructiei de autostrazi nu sunt intotdeauna usor de facut.

Pe traseul Bucuresti - Constanta, preturile au fost sensibil mai mici, dat fiind faptul ca relieful este plan: 1,53 milioane de euro pe kilometru pentru portiunea betonata, realizata de italieni, si respectiv 2,32 milioane de euro pe kilometru pentru cea asfaltata, facuta de turci.

De asemenea, nici tronsonul Bucuresti - Brasov nu este relevant, din moment ce strabate o foarte dificila zona de munte, ceea ce urca sensibil preturile. Autostrazile din Europa Occidentala nu sunt cel mai bun termen de comparatie, intrucat salariile de acolo maresc semnificativ cheltuielile cu mana de lucru.

Ca anvergura si ca relief, cea mai apropiata de proiectul Brasov-Bors ramane autostrada din Croatia, cu atat mai mult cu cat a fost realizata, tot prin incredintare directa, de acelasi consortiu Bechtel - Enka, iar cheltuielile cu mana de lucru, desi mai mari, sunt comparabile cu cele din Romania.

Inceputa in 1998 si aproape finalizata, autostrada croata porneste de la orasul nordic Bregana, de la granita cu Slovenia, trece pe langa Zagreb si se termina in portul sudic Split. Potrivit cifrelor oficiale furnizate de firma Bechtel, contractul incheiat cu guvernul croat a vizat realizarea a 198 de kilometri de autostrada, la un pret de 990 de milioane de dolari, adica 810 milioane de euro.

Rezulta un pret unitar de 4,1 milioane de euro pe kilometru. Potrivit unor surse locale, in jur de 40 la suta din autostrada croata strabate zona muntoasa din centrul tarii, si a inclus si realizarea unui tunel lung de 5,5 kilometri, la Mala Kapela.

Mai mult, lucrarile din Croatia au presupus si o operatiune extrem de riscanta, inutila insa in Romania: deminarea zonelor pe unde urma sa treaca autostrada, estimandu-se ca un numar de aproximativ 900.000 de mine antitanc si antipersonal au ramas nedescoperite din timpul razboiului de acum un deceniu.

Deminarea s-a facut prin decopertarea unui strat de 35 de centimetri de pamant, cu ajutorul unor utilaje gigant ale firmei Caterpillar, pe toata lungimea si latimea zonei unde urmau sa se desfasoare lucrarile. In schimb, autostrada Brasov-Bors strabate, in cea mai mare parte a ei, podisul transilvan si Campia de Vest.

Intrebata cum se explica diferenta dintre pretul unitar obtinut de croati si cel acceptat de romani, avocatul Simona Neagu ne-a spus ca, in momentul negocierii, cifrele aratau cu totul altfel: "Din cate imi amintesc, noi ieseam mai ieftin decat croatii". O contrazic insa cifrele oficiale ale firmei Bechtel.

Bogdan Sgarcitu, purtatorul de cuvant al companiei americane in Romania, ne-a spus ca la acest moment nu poate sa ne indice o persoana avizata din firma care sa cunoasca atat detaliile contractului din Croatia, cat si ale celui din Romania.

Cat priveste eventualele consecinte ale auditului solicitat de FMI, in cazul in care se va constata ca preturile sunt umflate, Solange Filip, de la Biroul Juridic al Ministerului Transporturilor, ne-a declarat ca in contractul incheiat cu Bechtel exista doar o clauza potrivit careia se pot reduce preturile daca se foloseste materie prima mai ieftina provenita din Romania.

Altminteri, contractul in intregul sau ramane secret.