Seceta, inundatiile, grindina, furtunile, alunecarile de teren sau baltirile distrug din ce in ce mai des, in ultimii ani, productiile agricole ale taranilor, care, cu exceptia acestui an, cand, datorita exclusiv bunului Dumnezeu, avem productii-record, sunt si asa destul de mici.
Singura modalitate prin care agricultorii se pot apara de stihiile naturii o reprezinta asigurarea culturilor agricole. Cu toate acestea, conform estimarilor reprezentantilor agricultorilor, in anul care a trecut doar unul din cele noua milioane de hectare de teren agricol au fost asigurate.
"Producatorii agricoli nu-si fac asigurari decat daca sunt obligati, adica daca au credite agricole pentru culturi la care sunt obligati sa-si faca asigurari", ne-a declarat Adrian Radulescu, presedintele Ligii Asociatiei Producatorilor Agricoli din Romania (LAPAR).
Desi in tarile UE fermierii isi asigura toate culturile, la noi nu exista o traditie in domeniu, doar cei care detin mari exploatatii agricole-peste 100 de hectare-apeland la serviciile companiilor de asigurari. Totusi, reprezentantii Comisiei de Supraveghere a Asigurarilor (CSA) sustin ca piata asigurarilor agricole a inregistrat in ultimii ani o tendinta de crestere.
"Daca in urma cu cativa ani doar doua companii ofereau polite de asigurari agricole - Asirom si Agras - in prezent aproape toate societatile de asigurari au o oferta in acest sens. Cu toate acestea, asigurarile agricole sunt mult sub potentialul existent al pietei", ne-a declarat Gheorghe Cismaru, vicepresedintele CSA.
Din punctul de vedere al asiguratorilor, principalele probleme cu care se confrunta in cazul incheierii acestui tip de polite sunt legate, pe langa lipsa banilor, de loturile mici de teren care nu permit o evaluare corecta a productiei agricole ce poate fi obtinuta.
In general, principalele tipuri de asigurari agricole oferite de companii sunt asigurarea facultativa a culturilor agricole, a culturilor de legume, a rodului pomilor fructiferi si a rodului viilor.
"Riscurile pe care Asirom le acopera sunt grindina, incendiul, furtuna, ploaia torentiala, prabusirea/alunecarea de teren cultivat si, optional, inghetul timpuriu de toamna si inghetul tarziu de primavara. Asigurarea poate fi incheiata fie in functie de valoarea productiei, fie de valoarea cheltuielilor la hectar", ne-a spus Carmen Carnu, director al Directiei Asigurari Generale din Asirom.
De exemplu, in zona de sud a tarii, pentru asigurarea culturii de grau pentru riscurile standard, asiguratul va plati, in functie de modalitatea cum se face asigurarea - la valoarea productiei sau la valoarea cheltuielilor tehnologice - o prima de asigurare intre 320.000 si 576.000 lei/ha.
Pentru a-i incuraja pe agricultori sa-si asigure culturile, prin HG 381/2002 agricultorii beneficiaza de subventii de 20 la suta din prima de asigurare pentru asigurarea culturilor agricole, precum si de despagubiri in caz de calamitati naturale.
Beneficiaza de aceasta facilitate producatorii care, pana la data de 15 decembrie, incheie polita de asigurare si achita 80% din valoarea primei de asigurare totala. Insa reprezentantii agricultorilor spun ca plata despagubirilor s-a facut mult prea tarziu, anul trecut banii pentru seceta au venit in decembrie, iar cei pentru inghet in aprilie.
In plus, pentru a beneficia de despagubiri de la Ministerul Agriculturii pentru culturile asigurate, este necesar ca suprafata pe care s-au produs seceta sau inundatiile sa fie extinsa, la nivelul a cel putin doua-trei judete, dupa cum ne-a explicat Octavian Baciu, sef serviciu in Ministerul Agriculturii.
