Khaled Matar, omul despre care se spune ca ar fi fost arestat de FBI pentru legaturi cu reteaua Al-Qaida si atentatele din 11 septembrie 2001, a locuit in Romania timp de 13 ani, din 1984 pina in 1997. In tot acest timp, el le-a declarat oficialitatilor cel putin trei nationalitati: egipteana, palestiniana sau israeliana. Odata, a spus ca are domiciliul in Dubai.

In 1990 a avut si cetatenie romana. In Romania, a avut doua neveste, doua fiice, a facut afaceri mai mici si mai mari, a infiintat o universitate particulara, a vrut sa faca o scoala de pilotaj, a avut legaturi cu ofiteri SRI, a fost membru PUNR, a vrut sa intre in Parlamentul Romaniei si a disparut fara urma in momentul in care era cercetat de justitie.

Khaled Matar a ajuns in Romania in anul 1982, ca student la Facultatea de Drept din Cluj-Napoca, pe care a absolvit-o in 1988. Inca de la sosirea in Romania, spun surse din SRI, Matar a fost luat in vizor de catre ofiterii de Securitate de la Cluj, mai exact de cei din “Serviciul 1 A - informatii interne”. La Cluj, Khaled Matar a cunoscut-o pe Magdalena Maria Hunyadi.

Inainte de a se casatori, cei doi au avut un copil, in anul 1985, o fetita pe care au botezat-o Halima Matar. In 1988, Matar a absolvit cursurile Facultatii de Drept, iar in 1994 a devenit doctor in stiinte juridice.

Ulterior, in cursul lunii iunie 1986, spun surse din cadrul serviciilor secrete din Cluj, Matar s-a casatorit cu Magdalena; un an mai tirziu venea pe lume al doilea copil, tot o fetita, care se numeste Sherin. Totul a decurs foarte bine pina in cursul anului 1992, cind sotii Matar s-au despartit.

Scoala de pilotaj pentru palestinieni

Intre timp, Khaled Matar s-a aflat in mijlocul a tot felul de afaceri. Fiind cunoscut ca unul dintre cei mai bogati romani de origine araba din Cluj, Khaled Matar a infiintat, la Baia-Mare, Universitatea Romano-Araba al carei sediu s-a mutat, ulterior, la Cluj, in Piata Marasti.

In 1993 “a facut demersuri repetate in vederea constituirii unei sectii de pilotaj care urma sa functioneze pe linga aerodromul Ghimbav”, se arata intr-un comunicat SRI dat publicitatii ieri. Urmau sa fie scoliti aici, conform aceleiasi surse, 30 de tineri palestinieni. Cererea sa a primit aviz negativ din partea SRI.

In cursul anilor 1994-1996, KHALED DEIAB ABDALLAA MATAR a declarat frecvent, fata de apropiatii sai, ca doreste sa sprijine Autoritatea Nationala Palestiniana, prin infiintarea unor scoli, destinate instruirii viitorilor politisti si agenti de securitate palestinieni. Intentiile in cauza au ramas doar in stadiul declarativ, se mai arata in comunicatul SRI.

Asociati la Universitate i-au fost actualul presedinte al Universitatii “Bogdan Voda”, Habi Rahman, si prof. univ. Romulus Gidro. “Ne-am retras din afacere eu si Rahman Habi deoarece nu am mai putut lucra cu acest Matar”, ne-a declarat profesorul Gidro. Citiva ani mai tirziu, Universitatea lui Matar a ramas fara acreditare si a fost obligata sa isi inchida portile.

Profesorul Gidro ne-a mai declarat ca nu l-ar vedea pe Matar in stare sa comita un atentat deoarece nu ar fi avut suficient curaj pentru asa ceva.

Inselaciune cu vize SUA

In 1995, Khaled Matar s-a casatorit cu doctorita Gizela Prack, fiica unui celebru chirurg clujean. In anul 1999, pe data de 9 septembrie, Khaled Matar si sotia lui, Gizela Prack, au fost trimisi in judecata pentru trafic de influenta.

Ei au fost acuzati ca, in perioada octombrie-decembrie 1997, au inselat 38 de persoane carora le-au promis vize pentru Statele Unite, plus 26 de persoane pe care le-ar fi inselat doar femeia.

La scurt timp (4 decembrie 1997, conform declaratiilor sotiei sale), Khaled Matar a disparut din tara asa ca a fost judecat in lipsa in timp ce sotia lui, de care nu a divortat nici in ziua de azi, a disparut din tara fost judecata in stare de liberate. Prima instanta l-a condamnat la sase ani.

Gizela Prack, judecata in stare de libertate, a fost condamnata initial la cinci ani de inchisoare, iar apoi o instanta a Curtii de Apel Cluj a hotarit condamnarea la trei ani de inchisoare, cu suspendare. Pe parcursul procesului, Gizela Prack le-a declarat judecatorilor ca sotul ei, de care a divortat in 1997, este vinovat de toate acuzatiile care i-au fost aduse ei.

Potrivit SRI, facilitarea obtinerii de vize SUA era obiectul de activitate al firmei Khaled Import-Export 97. In realitate, spune SRI, scopul era facilitarea intrarii in SUA a cit mai multor cetateni de origine araba, pentru care se falsificau invitatii, contracte de munca si atestate de cunoastere a limbii engleze.

Femeia din sera

Dupa proces, sotia lui Matar Khaaled s-a retras la periferia Clujului unde si-a construit o casa pe unul dintre terenurile proprietatea tatalui ei, in zona “Viile Nadasel”. (Chirurgul Prack a avut si o locuinta in Cluj-Napoca, pe strada Ploiesti, pe care Gizela Prack si sotul ei Khaled Matar au vindut-o uneia dintre firmele Holdingului lui Sever Muresan.

) Gizela Prack nu a putut sta deoparte de atentia oamenilor legii.

Mai multi cetateni arabi din Cluj-Napoca o acuza ca ar fi vindut aceleasi terenuri mai multor persoane in acelasi timp. “Eu am cumparat un teren de la ei si cind am vrut sa ma intabulez am vazut ca altcineva a cumparat terenul inaintea mea. Am dat-o in judecata dar am pierdut. Am ramas si cu banii dati si in plus am fost obligata sa platesc cheltuieli de judecata”, ne-a declarat C.A.

, patroana unui magazin alimentar din centrul orasului.

In cursul zilei de ieri, am descoperit cu greu locul unde traieste retrasa Gizela Prack. La capatul strazii Viile Nadasel, de la marginea Clujului, in spatele unui gard de trei metri inaltime si aparata de o haita de ciini, traieste izolata de lume Gizela Prack.

Vecinii spun ca este o femeie linistita si ca a fost printre primii locuitori ai Viilor care au cotizat integral pentru aducerea apei potabile in zona. Usa de la vila era deschisa. Am gasit-o pe femeie in sera. Nu a vrut sa faca nici fel de declaratie. A spus chiar ca ea este, de fapt, femeia de serviciu: “Ce tot vreti, va rog sa plecati.

Doamna Gizela revine peste o saptamina”, sint singurele cuvinte pe care a vrut sa le rosteasca femeia din sera. In schimb, unul dintre vecini a declarat ca sotia lui Khaled este acasa.

SRI: “Matar a avut divergente financiare cu un fost socru”

Aseara, un lung comunicat al SRI confirma, in mare parte, tot ce s-a scris despre afacerile lui Matar in Romania, pina in 1999, cind a plecat definitiv in SUA. Documentul nu confirma insa apartenenta lui Khaled Deiab Abdallaa Matar la reteaua Al-Qaida.

Spre final, SRI pare a-l justifica pe Matar: “Precizam ca datele publicate de jurnalistii romani au fost preluate in principal din declaratiile unui fost socru al cetateanului strain, cu care Khaled Matar a avut divergente financiare”. SRI adauga: “In pofida alegatiilor din mass-media romane, Biroul FBI - Bucuresti nu confirma arestarea lui Khaled Deiab Abdallaa Matar”.

FBI: “Nu avem informatii despre arestarea lui Matar”

Gabrielle Burger, sefa Biroului FBI de la Bucuresti, ne-a declarat ieri ca FBI nu poate sa confirme arestarea romanului de origine palestiniana Khaled Matar, banuit de legaturi cu Al-Qaida. Cu o zi in urma, seful Centrului Zonal de Combatere a Criminalitatii Organizate si Antidrog Cluj, Toma Rus, declara pentru EVZ: “FBI Bucuresti ne-a confirmat ca Matar Khaled a fost arestat”.

Ieri, insa, si Toma Rus a negat: “Eu am o functie si un grad care nu-mi permit sa fac asemenea declaratii”.

Judecat in SUA pentru delicte federale

Oficial, pe teritoriul SUA, o persoana cu numele Khaled Matar figureaza in atentia FBI si a doua Curti Districtuale, in doua delicte federale cu implicatii financiare. Astfel, in perioada martie 2000-august 2001, pe rolul US District of New Jersey a figurat un proces in care a aparut Khaled Matar. Cazul a fost inchis prin transferare la o alta Curte, pe 8 august 2001.

Sase zile mai tirziu, la US District Court Sother District of New York a fost repus pe rol cazul civil. In acesta apareau, pe de o parte, Khaled Matar, alaturi de alte patru persoane, iar pe de alta parte, un anume D. Scott Harget. Cauza avea ca mobil diverse fraude, printre care si inselaciuni.

Matar si ceilalti au primit mai multe amenzi succesive, pe toata perioada desfasurarii acestui al doilea proces (august 2001-octombrie 2002). Cazul s-a inchis tot printr-o amenda.

“Centru de caritate Bin Laden” la Cluj?

In 1996, Osama Bin Laden afirma, intr-un interviu acordat publicatiei “The Sunday Times”: “Centrele de caritate Bin Laden acopera 13 tari, printre care Albania, Malaezia, Pakistan, Olanda, Anglia, Romania, Rusia, Turcia, Liban, Irak si citeva tari din Golf”.

Conform estimarilor serviciilor secrete americane, citate de documente oficiale ale SRI, Al-Qaida ar putea dispune de o avere de cel putin cinci miliarde de dolari, care i-ar asigura un buget anual intre 20 si 50 milioane de dolari.

La intrebarea “de unde provin acesti bani?”, tot SRI, citind aceleasi surse, raspunde: “Din statisticile institutiilor specializate rezulta ca afacerile criminale, in special afacerea cu droguri, reprezinta, probabil, cea mai importanta sursa financiara, prin care sint procurate intre 30a si 40a din fonduri.

Urmeaza donatiile, darurile, tributurile platite fie de state prietene (indivizi si comunitati religioase), fie de state care vor sa-si cumpere scutirea de actiuni teroriste. Intre 10a si 20a din fonduri sint produse prin criminalitatea clasica (obtinerea de bani pentru protectie, participare la spargeri de banci etc.).

In fine, intre 10a si 30a din fonduri sint procurate prin metode inca necunoscute; probabil provin din averile proprii, de la prieteni sau simpatizanti - cum ar fi “centrele de caritate Bin Laden””. SRI nu a vrut nici in 2001 si nici in aceste zile sa spuna mai mult decit ca l-a avut in atentie si l-a monitorizat permanent pe Matar.

El nu putea fi monitorizat de SRI decit pentru trei lucruri: spionaj, actiuni impotriva sigurantei nationale sau activitati de terorism international.

Comunicatul SRI

KHALES DEIAB ABDALLAA MATAR (palestinian, nascut in anul 1961, la Rehaf - Gaza) provine dintr-o familie cu posibilitati materiale deosebite, fapt ce i-a permis ca, in anul 1982, sa se inscrie, pe cont propriu valutar, la cursurile Facultatii de Drept din cadrul Universitatii "Babes-Bolyai" din Cluj-Napoca (in cadrul careia a obtinut, in 1994, si titlul de doctor in stiinte juridice).

In perioada cit s-a aflat pe teritoriul tarii noastre, a folosit pasapoartele egiptene cu nr. 60887, respectiv, 56250. Anterior anului 1989, s-a casatorit cu cetateana romana HUNYADI MAGDALENA, impreuna cu care are doi copii. In 1995 a divortat, recasatorindu-se cu cetateana romana GISELA PRAK, divortind, insa, si de cea de-a doua sotie, in anul 1997.

In Romania, s-au mai aflat doi frati ai lui KHALED DEIAB ABDALLAA MATAR:

- MEDHAT DEIAB ABDALLAA MATAR, posesor al pasaportului egiptean cu nr. 649179, absolvent al Facultatii de Stomatologie "Apollonia" din Iasi;

- ALLA DEIAB ABDALLAA MATAR, element care, in perioada 1994-'97, a executat o pedeapsa privativa de libertate la Penitenciarul Tirgu-Mures, pentru savirsirea infractiunii de evaziune fiscala.

In 1992, KHALED DEIAB ABDALLAA MATAR, impreuna cu palestinianul ABDEL MOHAMED HADI RAHMAN, posesor al cetateniilor iordaniana si romana, precum si cu citiva profesori de drept ai Universitatii "Babes-Bolay" din Cluj-Napoca, a infiintat, la Baia-Mare, facultatea privata "Universitatea Romano-araba" (sediul institutiei fiind, ulterior mutat la Cluj-Napoca).

Dupa ce, in decembrie 1993, a obtinut cetatenia romana, strainul a facut demersuri repetate in vederea constituirii unei sectii de pilotaj in cadrul "Universitatii Romano-Arabe", care urma sa functioneze pe linga Aerodromul Ghimbav (Brasov).

KHALED DEIAB ABDALLAA MATAR a contactat, in acest sens, conducerea "Aeroclubului Central Roman", avind in proiect sa scolarizeze, in vederea obtinerii brevetului de pilot, 30 de tineri palestnieni. Incercarile de materializare a intentiilor sale au asuat, ca urmare a avizului negativ dat de SERVICIUL ROMAN DE INFORMATII.

In cursul nilor 1994-1996, KHALED DEIAB ABDALLAA MATAR a declarat frecvent, fata de apropiatii sai, ca doreste sa sprijine Autoritatea Nationala Palestiniana, prin infiintarea unor scoli, destinate instruirii viitorilor politisti si agenti de securitate palestinieni. Intentiile in cauza au ramas doar in stadiul declarativ.

In luna noiembrie 1994, s-a inscris in Partidul Unitatii Nationale din Romania (PUNDR), cu intentia de a obtine, cu sprijinul acestei formatiuni politice, un loc in Parlamentul Romaniei, ca "reprezentant al minoritatii arabe". In cele din urma, a fost nevoit sa renunte la aceste ambitii politice, neprimind sprijinul necesar.

In 1995, datorita unor neintelegeri cu ceilalti membri ai conducerii "Universitatii Romano-Arabe", a fost inlaturat din cadrul acesteia.

In perioada cit s-a aflat la Cluj-Napoca, a infiintat mai multe societati comerciale, una dintre acestea fiind "KHALED IMPORT-EXPORT 97" SRL, care avea ca obiect de activitate declarat obtinerea de vize si locuri de munca in SUA.

SERVICIUL ROMAN DE INFORMATII a stabilit ca adevaratul scop al firmei il constituia facilitarea intrarii in SUA a cit mai multor cetateni de origine araba, pentru care se falsificau invitatii, contracte de munca si atestate de cunoastere a limbii engleze.

La inceputul lunii iulie 1997, KHALED DEIAB ABDALLAA MATAR a plecat in SUA, unde a ramas circa doua luni. La revenirea in Romania, a adus cinci invitatii "in alb", destinate facilitatii obtinerii vizei americane, pentru care solicita cite 200 USD.

In anul 1998, MATAR s-a mutat in Bucuresti, transferind in Capitala si sediul societatii "KHALED IMPORT-EXPORT 97" SRL (cu filiale la Cluj-Napoca si Iasi).

Ca urmare a faptului ca acumulase mari datorii catre diversi conationali stabiliti in Cluj-Napoca, Brasov si Iasi, precum si pentru ca asupra sa fusese initiata cercetarea penala pentru savirsirea infractiunilor de fals si inselaciune, la sfirsitul anului 1998 - inceputul nului 1999, MATAR a plecat din tara.

SERVICIUL ROMAN DE INFORMATII a stabilit ca, initial KHALED DEIAB ABDALLAA MATAR s-a deplasat in Egipt, iar ulterior in Statele Unite, unde a infiintat societatea comerciala "Rom-American Agency 2000", cu sediul in Hendersonville-Tensesse.

Dupa 1999, strainul nu a mai revenit in Romania.

SERVICIUL ROMAN DE INFORMATII a informat serviciul de informatii american cu privire la KHALED DEIAB ABDALLAA MATAR.

Ulterior atentatelor teroriste din 11.09.2001, cotidiene "Evenimentul zilei" si "Curentul" au publicat anumite articole, referitoare la KHALES MATAR, in care acesta era incriminat ca are legaturi cu organizatii fundamentalist-islamice (AL-QAEDA) si desfasoara activitati informative in favoarea unor servicii speciale straine.

Precizam ca datele publicate de jurnalistii romani au fost preluate in principal din declaratiile unui fost socru al cetateanului strain, cu care KHALED MATAR a avut divergente financiare, cel in cauza dorind ca, in acest fel, sa atraga atentia autoritatilor romane asupra palestinianului.

De asemenea, aceste date au fost reluate in materialul intocmit de ziarista ROMANA CHISU si publicate in "Gazeta de Cluj".

Mihai Soica,

Christian Levant