Problemele majore, a caror rezolvare va dura, probabil, decenii, sunt legate de poluare si aglomeratie. Bucurestiul are zone enorme construite in functie de specificul traficului de acum 40-50 de ani.

Alte zone, dezvoltate in urma cu 20 de ani, luau in calcul politica de „usi inchise” pentru Bucuresti, ceea ce ar fi reprezentat o populatie maxima de 1,5 milioane si un numar de autovehicule de maxim 150.000.

Bucurestiul a ajuns in prezent la aproape 3 milioane de locuitori si peste 500.000 de masini (inclusiv tranzitul). In ultimii 15 ani, aceasta crestere a avut un efect devastator asupra mediului inconjurator.

Bucurestiul in cifre si date

- Limitele maxime de poluare sunt depasite frecvent, in timpul verii, pentru perioade de peste 24 de ore.

- Din precipitatiile monitorizate in perioada 1998 – 1999, 50% au fost ploi acide, cauzate de poluarea cu metale grele (sulf si plumb).

- Cantitatea de sulf prezenta in atmosfera depaseste concentratia maxima admisa pe termen scurt chiar si iarna.

- Cantitatea de pulberi in suspensie este situata aproape in permanenta la nivelul de 11 grame per metru cub, fata de un maxim acceptat de 7-9 grame.

- Concentratia de amoniac depaseste limitele maxime cu 2-24%, in functie de anotimp.

- In timpul verii, in zonele aglomerate (Unirii, Universitate, Romana), la nivelul respiratiei (1,5 – 2 metri fata de sol) se formeaza concentratii de ozon deosebit de toxice.

- Prin Piata Universitatii trec zilnic peste 500.000 de masini.

- Defrisarea abuziva a perdelelor de protectie de la marginea orasului a condus la cresterea masiva a cantitatii de praf adus de vanturi in Capitala, ultimele cifre indicand existenta a aproape 300 de tone de praf pe kilometru patrat.

- Suprafata acoperita de vegetatie a Capitalei a scazut de la 34 de milioane de metri patrati in 1989 la sub 17 milioane in prezent.

- Numarul de cazuri patologice legate de explozia factorilor poluanti a crescut proportional: numarul de decese cauzate de afectiuni respiratorii a crescut de la 3,9 la 48,4 cazuri din 1994 pana in 2001.

S-au inregistrat cresteri semnificative (intre 80 si 500%) si pentru decesele cauzate de boli inflamatorii ale ficatului, tumori maligne ale foselor nazale, limfomuri non-Hopkins, encefalopatii toxice si pneumotorax.

- In Bucuresti locuiesc peste 9000 de oameni pe kilometru patrat, in timp ce in Berlin sunt 3900, in Budapesta – 3670, iar in Bratislava – 1220.

- Cel mai aglomerat sector este sectorul 2 – 12.273 locuitori pe kilometru patrat, urmat de sectoarele 3 si 6, cu 12.200 si, respectiv, 10.800 locuitori pe kilometru patrat.

- Sectorul 1, cel mai putin aglomerat (3450 de locuitori / kilometru patrat) este si cel mai „verde” (11 metri patrati de vegetatie per locuitor, la un standard apropiat de cel european – 12 mp).

- Recordul de „desertificare” ii apartine sectorului 6, cu doar 0,6 metri patrati de vegetatie per locuitor.

- 10% din populatia Capitalei este grav afectata de poluarea cu plumb (aprox. 284.000 de locuitori, majoritatea din zonele industriale).

- Peste 10% din apele curgatoare ale Bucurestiului sunt atat de poluate incat supravietuirea pestilor sau a vegetatiei este imposibila.

- Vegetatia de la periferie contine de 20 de ori mai mult plumb si de cinci ori mai mult carbon decat concentratiile maxim admise.

- 70% din poluare provine din traficul auto.

- Speranta de viata a bucurestenilor a scazut cu patru ani.

Targul Privat de Vile: Exista solutii

Dezvoltarea Bucurestiului spre zonele de periferie este inevitabila. Speranta tuturor bucurestenilor este insa ca aceasta dezvoltare va capata, la un moment dat, si o coerenta, pentru a evita pe viitor ansamblurile haotice si inestetice (Otopeni, Voluntari, dar si centrul Bucurestiului ofera suficiente exemple).

La cea de-a treia editie (22-26 septembrie, World Trade Plaza), Targul Privat de Vile va pune accentul pe proiectele de ansambluri rezidentiale.

Reprezentanti ai primariilor, bancilor si companiilor de profil vor incerca sa puna bazele unei dezvoltari viitoare, in armonie cu Planul de Urbanism General, sistematic incalcat prin modificarea abuziva a PUZ-urilor (planurile de urbanism zonal) si PUD-urilor (planurile de detaliu).

In afara de a tranforma vilele din „apanaj al celor puternici” intr-un produs accesibil tuturor clientilor de conditie medie, Targul Privat de Vile isi propune si sa devina „radacina” viitoarelor parteneriate public – privat.

Se poate spune ca acum este momentul cel mai propice pentru lansarea unor asemenea proiecte: leul a devenit o moneda mult mai stabila, bancile au inceput sa scada dobanzile, s-au dezvoltat tot mai multi producatori autohtoni de materiale de constructii.

Dezvoltarea unor asemenea ansambluri rezidentiale inseamna, mai mult decat orice altceva o intoarcere la demnitatea de a locui si reprezinta un prim pas spre dezvoltarea unei reale clase de mijloc a societatii. Cartierele de vile sunt, in plus, unul dintre instrumentele obligatorii pentru reducerea densitatii populatiei si pentru atenuarea efectelor poluarii.

Mai exact, un prim pas spre normalitate.