Cei 1200 de delegati la Congresul PSD l-au desemnat pe d-l Nastase candidat la prezidentiale. 1200 de suflete au ridicat mana, ca unul, in aceeasi secunda, atunci cand de la prezidiu au fost intrebate daca asta vor si nu altceva. Si pentru ca destinul sa devina rotund, aceleasi maini s-au mai ridicat de doua ori la fel de decise si de unanime.
D-l Iliescu a fost chemat mai intai ca din toamna, cand o ispravi cu domnia, sa candideze la Parlament pe listele PSD, iar a doua oara sa se intoarca sef la partid.
Ma uit seara la televizor si parca visez. Oameni in toata firea, domnii de la PSD nu mai au nici macar simtul ridicolului. Telejurnalele incep si se sfarsesc cu d-l Nastase vorbind despre cat de mare, de nou si de democrat e PSD. Nu am dubii ca efortul consilierilor straini ai partidului, platiti din cate aflu cu sume uriase, e impresionant.
Numai ca oricat geniu ar avea domnii consilieri, nu vor putea obtine nicicand imaginea unui partid nou atat timp cat, de exemplu, PSD va fi in continuare dominat de cine stim bine ca e dominat. Strategia de imagine a „noului PSD” a mers pana acolo incat purtator de cuvant a fost pus un adolescent bucalat, radiind inocenta Pruncului Sfant.
Insa daca te uiti la el si zici „PSD”, oricata bunavointa ai avea dintr-o data nu-l mai vezi si-n locul lui iti apar Hrebenciuc, Iliescu, Miki Spaga, Nastase, Vacaroiu si Cozmanca.
La Congresele lui Ceausescu ma fascina unanimitatea pe care secretarul general o obtinea la tot ce supunea la vot, in sali pline, tot asa, cu sute de oameni. Nimic nu mi se parea mai interesant decat sa aflu cati din cei din sala votau din convingere, cati din oportunism si ca sa-si apere privilegiile si cati pentru ca le era frica.
Congresul PSD de luna trecuta mi-a aratat ca se prea poate ca lucrurile sa fi fost infinit mai simple decat imi imaginam eu, si ca oportunismul si micile lasitati ale compatriotilor nostri explicau aproape totul.
Apropo de comparatii, cred ca d-nii Iliescu si Nastase ar face bine sa vada daca nu cumva PSD a inceput sa semene cam prea tare cu Partidul lui Ceausescu, inaintea prabusirii. Mai ales dupa Congresul din august, sefii PSD fac mare caz de numarul de membri pe care pretind ca-l au.
Intrebat chiar el de un ziarist despre cifra respectiva, seful partidului, d-l Nastase, a raspuns exact asa: „Se pare ca numarul de membri de partid este in jur de 600.000 si ceva”.
Presupunand ca lucrurile stau chiar asa, sa fie asta un motiv de mare optimism? Mutatis mutandis, as aminti ca Partidul Comunist s-a prabusit intr-un moment de varf, din punctul acesta de vedere, cand efectivele sale ajunsesera... in jur de 4 milioane fara ceva, cum s-ar exprima d-l profesor Nastase.
Si tot in acea vreme conducerea Partidului facea ca niciodata caz de unanimitatea interna - „unitatea de nezdruncinat a intregului Partid in jurul Secretarului sau General”. Prin urmare, sa ma ierte domnii Iliescu si Nastase, dar eu in locul lor n-as fi asa de optimist.
Toate acestea ma fac sa cred ca inclusiv „alegerile preliminare” pentru desemnarea candidatilor la parlamentare, de care de asemenea liderii PSD au facut un mare caz, nu sunt nici ele altceva decat o chestiune de imagine. Improvizatia si formalismul au fost prea evidente ca sa nu puna sub un mare semn de intrebare seriozitatea actiunii.
Sunt un observator suficient de atent al vietii politice ca sa nu risc prea mult atunci cand afirm ca PSD nu e un partid democratic. As putea sa scriu pe tema asta un tratat. Aici nu voi da, insa, decat un singur exemplu, care desi foarte important observ ca a fost trecut cu vederea de toata lumea.
La data de 15 iulie anul acesta, conducerea PSD a fost preluata, fara nici un temei statutar, de un grup de 16 lideri, grup numit Birou Coordonator.
Numai ca un asemenea organism, cu denumirea, componenta si prerogativele cu care a fost infiintat respectivul Birou, nu e inscris nici macar ca posibilitate in Statutul PSD (potrivit Capitolului IV din Statut, Organele nationale de conducere ale PSD sunt Congresul, Presedintele, Consiliul National, Biroul Executiv Central, Delegatia Permanenta, Colegiul Central de Arbitraj, Comisia Nationala de
Control Financiar si Comitetul Financiar). Ilustrativ pentru democratia din PSD este inclusiv faptul ca nestatutarul Birou de Coordonare a fost cel care a organizat si Congresul partidului din 27 august.
Congres care nu avea cum sa nu continue el insusi sirul neregulilor statutare, un exemplu fiind constituirea asa zisului Consiliul de Integritate Morala, organism si el in afara prevederilor Statutului.
Un PSD nou si integru moral... Oare domnii Iliescu si Nastase chiar cred ca ar putea sa-i ia cineva in serios?
