Dupa 15 ani, Inalta Curte de Casatie si Justiei a pus ieri punct "dosarului masacrelor de la Cluj", scrie Jurnalul National. Romania Libera reda disperarea rudelor celor impuscati la auzul despagubirilor pe care le vor primi, iar Ziua noteaza ca, desi dosarul "Cluj '89" a fost inchis definitiv, verdictul final va fi pronuntat doar pe 25 octombrie.

Jurnalul National : Momentul adevarului

A fost nevoie de 15 ani pentru ca dosarul Revolutiei de la Cluj sa ajunga la final. Parchetul a cerut ieri condamnarea a numai sase inculpati pentru omor deosebit de grav. Ranitii si familiile celor 26 de morti au cerut despagubiri de zeci de miliarde de lei.

Judecatorii Inaltei Curti de Casatie si Justitie trebuie sa hotarasca, intr-o luna, daca cei patru ofiteri de Armata, fostul prim secretar de partid al municipiului si un fost militar in termen sunt sau nu vinovati de reprimarea violenta a evenimentelor petrecute pe strazile Clujului in decembrie 1989.

Parchetul Militar a cerut ieri inaltilor judecatori condamnarea inculpatilor pentru infractiuni mai grave decat cele stabilite initial. Potrivit procurorului de sedinta, prima instanta de judecata a schimbat gresit incadrarile juridice ale faptelor si nu a tinut cont de infractiunile prezentate si probate in rechizitoriu.

Instanta de fond stabilise, pe 9 aprilie 2003, ca in locul omorurilor calificate sau deosebit de grave inculpatii ar trebui sa raspunda doar pentru ucidere din culpa.

Dupa ce au schimbat incadrarile juridice in fapte mai usoare, judecatorii primei instante au constatat ca faptele retinute pentru cinci dintre inculpati erau deja prescrise. Asa ca pentru cei 26 de morti si 55 de raniti a ajuns sa raspunda doar o singura persoana. Maiorul Ilie Dicu a fost practic singurul om condamnat, la cinci ani de inchisoare, pentru reprimarea revoltelor de la Cluj.

Parchetul a cerut ieri celor noua magistrati sa revina la incadrarile juridice initiale: omor calificat, omor deosebit de grav sau instigare la acestea. Rudele celor decedati si ranitii, in total 82 de parti vatamate, au cerut despagubiri substantiale. Cea mai mare suma ceruta ieri de familia unuia dintre morti a fost un miliard de lei.

Prima instanta acordase 6,8 miliarde de lei pentru toti, iar cea mai mare despagubire acordata pentru viata unui om fusese de 180 de milioane de lei pagube materiale si 200 de milioane de lei daune morale.

Genocid ratat

Patru dintre inculpati si-au sustinut si ei recursul prin care atacau prima decizie. Generalul Iulian Topliceanu, colonelul Valeriu Burtea si locotenent-colonelul Ioan Cocan au sustinut ca sunt nevinovati. Ei au cerut sa fie achitati, nu scapati din cauza unor vicii de procedura. Cei trei beneficiasera in 2003 de schimbarea incadrarii juridice si de prescriptia raspunderii penale.

In fata instantei, generalul Topliceanu, fostul comandant al Armatei a IV-a, a sustinut ca nu a dat niciodata ordin sa se traga in populatie.

“Va rog sa transpuneti judecarea cazului meu in atmosfera tensionata din acea vreme, atunci cand ordinul superiorilor era lege pentru toti“, a sustinut generalul. Locotenent-colonelul Cocan a tinut totusi sa spuna in ultimul cuvant ca in 1989 la Cluj mai marii Armatei planuisera un adevarat genocid, care a esuat insa. El a refuzat sa dea insa vreun nume.

Maiorul Dicu, singurul condamnat, a cerut si el achitarea.

Istoria adevarului

Povestea dosarului privind Revolutia de la Cluj incepe undeva in 1990 si se intinde pe o perioada de 15 ani. Numarul termenelor de judecata este si el unul record: 64. Daca hotararea completului de noua judecatori va fi nemultumitoare, dosarul va lua calea Strasbourg-ului spun rudele celor morti in decembrie 1989.

Primii invinuiti au fost prim-secretarul de partid Ioachim Moga, generalul Iulian Topliceanu, comandant al Armatei a IV-a Transilvania, generalul Ioan Serbanoiu, comandant al Inspectoratului Judetean al Ministerului de Interne, Constantin Nicolae, membru al Comitetului Politic Executiv, maiorul Valeriu Burtea si capitanul Ilie Dicu. Ancheta s-a terminat insa asa cum incepuse.

Invinuitii au fost scosi de sub urmarire penala, iar vina macelului de la Cluj a fost aruncata in eter.

Procurorii au stabilit ca militarii actionasera in baza ordinelor primite de la Nicolae Ceausescu si de la ministrul Apararii, generalul Vasile Milea, fapt care i-ar fi absolvit de vina. Mai mult, anchetatorii au sustinut ca deschiderea focului a fost provocata de manifestarile violente ale civililor.

Abia in 1997 solutia a fost infirmata de procurorii militari de la Parchetul General si a fost reluata anchetarea evenimentelor de la Cluj.

Proces interminabil

Pe 15 mai 1998, sase inculpati au fost trimisi in judecata pentru uciderea celor 22 de revolutionari si ranirea altor 55. Acuzatiile: omor calificat, instigare la omor deosebit de grav. Au fost audiate cateva sute de persoane; martori si parti vatamate.

Dupa cinci ani de proces, in aprilie 2003, Curtea Suprema - Sectia Penala i-a achitat pe fostul prim-secretar Moga si pe fruntasul Bolbos si a schimbat incadrarea juridica pentru ofiterii de Armata in ucidere din culpa. Adica fapte care se prescrisesera deja.

Singurul condamnat sa plateasca cu libertatea a fost maiorul Ilie Dicu: cinci ani de inchisoare. Daunele materiale si morale au fost fixate la suma de 6.823.000.000 de lei.

(Miruna Pasa)

Romania Libera: "Daunele acordate, o rusine!"

Dumitru Inclezan, fratele unui tanar de 20 de ani impuscat in centrul Clujului, a cerut daune morale de 1,6 miliarde de lei si daune materiale de 475 milioane de lei. Aurel Coltor, ranit in revolutie, si-a strigat in gura mare revolta: "La Cluj s-a tras in oameni, desi nu era stare de necesitate.

Ofiterul Dicu a impuscat, singur, doua persoane si a primit doar 5 ani de inchisoare. Daunele acordate sunt o rusine!".

Tatal eroului martir Lucian Matis, un tanar de 27 de ani impuscat in inima, aproape plangea: "S-a spus ca am fi primit cate 30 milioane de lei pentru inmormantare. Nu este adevarat. Este o minciuna. Doar din 1998 am primit o indemnizatie reparatorie de 529 de mii de lei".

O declaratie socanta a fost cea din ultimul cuvant al inculpatului Ioan Cocan (singurul ofiter acuzat, ca rotita intr-un dispozitiv care a tras in oameni nevinovati): "Trupele MApN au fost imbarcate cu ordin clar si inarmate cu munitie de razboi. Li s-a spus: trageti, la ordinele lui Burtea si Topoliceanu".

O marturie zguduitoare a oferit presei Dumitru Inclezan: "Ofiterul Dicu a fost recunoscut ca prezent in zona cladirii Astoria. Dicu a executat chiar un tanar, pe care l-a pus cu fata la perete, impuscandu-l in ceafa". Avocatul lui Dicu a cerut achitarea clientului sau, care ar fi actionat in legitima aparare, deschizand focul asupra oamenilor deoarece s-ar fi aflat sub socul... emotiilor.

(Silviu Alupei)

Ziua: Verdict amanat

In fata instantei, fostul comandant al Armatei a IV-a, Iulian Topliceanu, a declarat ca nu se face vinovat de faptele ce i se imputa si ca nu ar fi ordonat niciodata sa se traga asupra manifestantilor anticomunisti. "Solicit ca judecarea cazului meu sa fie transpusa in atmosfera tensionata din acea vreme, atunci cand ordinul superiorilor era lege pentru toti", a subliniat Topliceanu.

In replica, procurorul de sedinta a sustinut ca magistratii completului de trei judecatori ai CSJ - care au decis pe fond incetarea procesului penal pe motiv ca faptele s-ar fi prescris - nu ar fi tinut cont de infractiunile retinute in actul de sesizare.

Reprezentantul Ministerului Public a solicitat asadar casarea sentintei din 9 aprilie 2003 si rejudecarea dosarului. De aceeasi parte a baricadei s-au situat si cele 82 de persoane constituite ca parti civile in proces, acestea cerand recalificarea faptelor comise de inculpati, pentru recalcularea despagubirilor ce li se cuvin.

Initial, la fond, instanta fostei Curti Supreme de Justitie (astazi Inalte Curte de Casatie) a hotarat in cazul generalului (r) Iulian Topliceanu, a colonelului Valeriu Burtea si a lt. col. Ioan Cocan, schimbarea incadrarii juridice a faptelor retinute de Parchet - respectiv omor si omor deosebit de grav - in infractiunile de ucidere din culpa si vatamare corporala din culpa.

Judecatorii au dispus astfel incetarea procesului penal, constatand ca a intervenit prescriptia raspunderii penale pentru aceste infractiuni.

Magistratii instantei supreme au mai decis atunci achitarea lui Ioachim Moga si Marian Augustin Bolbos, precum si condamnarea la cinci ani de inchisoare a maiorului Ilie Dicu, pentru omor calificat, omor deosebit de grav savarsit in conditiile omorului calificat cu participatie improprie si tentativa la omor deosebit de grav in conditiile omorului calificat cu participatie improprie.

Decizia de atunci a fost contestata atat de inculpati, cat si de Parchet si partile civile. Acestea din urma au formulat si ele recurs impotriva sentintei CSJ din 2003 prin care le-au fost respinse cererile de despagubiri civile.

Completul de noua judecatori al ICCJ va pronunta sentinta in cazul acestor recursuri in data de 25 octombrie a.c.

(A.A.)