Raportarile triumfaliste ale premierului Adrian Nastase legate de cresterea economica din acest an, peste 7,5%, au fost contrazise de ministrul Finantelor Publice, Mihai Tanasescu. Acesta a respins respectivul procent, considerand ca, la finele lui 2004, se va inregistra o crestere in jur de 7%.
La proiectia bugetului pentru 2005, guvernantii spun ca au luat in calcul o crestere economica prudenta, de 5,1-5,3%. Potrivit oficialului Guvernului, pilonii cresterii vor fi investitiile, exporturile si consumul intern. Previziunile Guvernului sunt ceva mai putin optimiste fata de anul trecut, cand au prognozat o crestere de 5,5%, fara a lua in calcul productia agricola.
Norocul actualei Puteri este reprezentat de conditiile meteorologice, dand sefului Executivului ocazia, nesperata intr-un an electoral, sa mareasca pe zi ce trece procentul cresterii economice. In rest, ministrul Tanasescu a fost in ton cu seful sau.
A spus ca, anul viitor, inflatia va fi de 6%, deficitul fiscal va ramane la acelasi nivel ca in 2003, 1,5-1,6%, pensionarii se vor bucura de pensii mai mari, corelate cu rata inflatiei. De asemenea, Tanasescu a declarat ca in bugetul pentru anul viitor vor creste cheltuielile cu protectia sociala, educatia, mediul si agricultura.
Reducerea va fi realizata la dobanzile cu datoria publica, anul acesta fiind de 2,4%, fata de 5% in 2000.
Totodata, vor fi reduceri ale subventiilor ce se acorda unor sectoare de activitate, mineritul, de exemplu, a spus Tanasescu. Acesta a afirmat ca, in viitor, se vor sterge datoriile doar pentru companiile ce urmeaza sa fie privatizate sau se afla intr-o stare profunda de restructurare. Sprijinul se va acorda numai cu acceptul Consiliului Concurentei si al Bruxellesului.
Procesul de restructurare si privatizare va duce la o diminuare agresiva a arieratelor, considera Tanasescu. „La mijloc de an 2004, arieratele au scazut sub 30% din PIB, fata de 38% in 2002. Marea majoritate a arieratelor actuale sunt intre intreprinderi“, a adaugat acesta.
Problema arieratelor este des invocata de oficialii Uniunii Europene ca fiind o piedica serioasa pentru obtinerea de catre Romania a calificativului de economie functionala de piata.
