Autoritatile transnistrene i-au inscris pe elevii liceului "Lucian Blaga" din Tiraspol in alte institutii de invatamant fara consultarea parintilor, dupa ce, initial, i-au inregistrat drept repetenti, obligandu-i, practic, sa repete anul, a declarat Ion Iovcev, directorul institutiei, citat de Moldpres.

Iovcev a precizat ca parintii si profesorii continua sa picheteze sediul devastat al scolii in care au studiat pana anul acesta.

Acestia insista, in continuare, ca elevii sa-si reia studiile in baza programei Ministerului Educatiei, conformata la standardele internationale. Dar pana in prezent nu a fost inregistrata nici o schimbare a acestei situatii, iar elevii liceului continua vacanta, in timp ce parintii si profesorii sunt interogati de Militia transnistreana.

O cazarma militara pentru elevii romani

"Reprezentantii Directiei de invatamant de la Tiraspol nu au dat inca nici un raspuns in scris la cererea de a ne pune la dispozitie alt sediu. Totodata, ei ne asigura, verbal, ca nu vom obtine niciodata o alta cladire pe teritoriul controlat de ei. Cei din Securitatea transnistreana cer parintilor sa-si transfere copiii in alte scoli.

Noi ne-am gandit, in acest caz, ca poate Federatia Rusa ne da una dintre cazarmele ei. Vom face reparatii, iar, astfel, copiii vor invata intr-un sediu pe care Tiraspolul nu-l va putea sechestra, deoarece este patrimoniul altei tari", a opinat Iovcev.

O delegatie compusa din parinti si elevi ai liceului "Lucian Blaga" din Tiraspol are programata, astazi, o intrevedere cu Victor Stepaniuc, liderul grupului parlamentar al Partidului Comunistilor, la care va fi discutata problema sediului scolii.

Tarlev a cerut ajutorul Rusiei si Ucrainei

In aceeasi situatie se afla si liceul "Evrica" din Rabnita. Nici elevii romani de aici nu au inceput anul scolar, iar autoritatile transnistrene refuza sa acorde un nou sediu scolii care a fost evacuata fortat in aceasta vara.

Vasile Tarlev, premierul de la Chisinau, a solicitat, in timpul intrevederilor informale de la summit-ul CSI din Kazahstan, presedintilor Federatiei Ruse si Ucrainei, implicarea, in calitate de reprezentanti ai statelor-garant, in solutionarea problemei celor doua scoli din regiune inchise fortat.

Cei doi sefi de stat au promis conjugarea eforturilor pentru redeschiderea, in cel mai scurt timp, a liceelor din Tiraspol si Rabnita. Reprezentantii Directiei de invatamant de la Tiraspol nu comenteaza situatia creata la cele doua scoli din regiune si nici faptul ca peste 1.000 de elevi nu au inceput noul an de studii.

La 15 iulie curent, Administratia transnistreana a sechestrat sediul liceului "Lucian Blaga" din oras, iar la 29 iulie a fost luat cu asalt liceul din orasul Rabnita. Au fost evacuate arhivele celor doua institutii subordonate Ministerului Educatiei de la Chisinau, iar cele doua cladiri au fost devastate.

In sfarsit, dialog cu ziaristii

Pe de alta parte, in Republica Moldova, presedintele Parlamentului, Eugenia Ostapciuc, a primit, pentru prima oara de la inceperea protestelor publice, o delegatie a jurnalistilor de la Teleradio Moldova. Jurnalistii acuza conducerea televiziunii de stat de atitudine partizana in favoarea autoritatilor comuniste.

Totodata, Centrul Independent de Jurnalism a publicat un raport care sustine aceste acuzatii. Cateva zeci de jurnalisti de la Compania Teleradio Moldova au pichetat, ieri, pentru a treia zi consecutiv, sediul Parlamentului, protestand astfel fata de lipsa de reactie a autoritatilor la conflictul de la radio-televiziunea nationala.

Pana acum, protestele grevistilor erau organizate in fata Casei Radio.

"Am decis ca ar fi cazul sa pichetam Parlamentul si sa organizam mitingurile noastre traditionale de duminica in centru, pentru ca sa fim mai aproape de autoritati, sa fim in ochii lor, sa ne vada in fiecare zi, in fiecare dimineata cand pleaca la serviciu, astfel ca sa isi dea seama ca exista o problema in audiovizualul asa-zis public si sa incerce sa se aseze cu noi la masa de negocieri", a

declarat jurnalista Mariana Ticolaz, aflata la protest.

"Reprezentantii Directiei de Invatamant de la Tiraspol ne asigura, verbal, ca nu vom obtine niciodata o alta cladire pe teritoriul controlat de ei."

Monitorizare finantata de Occident

De cand dureaza greva, nici un reprezentant al puterii nu a discutat cu jurnalistii protestatari. Potrivit lor, o data cu schimbarea locului de protest, ei au fost invitati, pentru prima data in doua luni de greva, la dialog cu autoritatile, o reactie calificata de ziaristi ca fiind una intarziata.

Potrivit unui comunicat al jurnalistilor protestatari, in cadrul intalnirii cu presedintele Parlamentului, Eugenia Ostapciuc, ea a afirmat ca rolul televiziunii si al radioului national este de a reflecta modul in care se realizeaza programul de guvernare al puterii si ca nici un miting nu-i poate dezinforma pe cetateni.

Aceasta perceptie este calificata drept eronata in raportul de monitorizare a Companiei Publice a Audiovizualului lansat recent de Centrul Independent de Jurnalism de la Chisinau.

De mentionat ca acest program al CIJ, finantat de OSCE, Elvetia si de ambasadele Statelor Unite, Marii Britanii si Olandei, a monitorizat posturile publice nationale de radio-TV de la Chisinau, constatand ca acestea continua sa ramana structuri de stat care acorda prioritate interesului politic, in detrimentul celui public.

Agentii si actorii ce reprezinta puterea centrala au fost tratati pozitiv sau neutru, in timp ce reprezentantii opozitiei, administratiei publice locale, mai mult negativ sau neutru.

Raportul CIJ sustine afirmatiile protestatarilor

In luna august, cea mai mediatizata persoana la Compania Tele-Radio Moldova in cadrul stirilor a fost prim-ministrul Vasile Tarlev. El a aparut de peste 500 de ori. Presedintele Vladimir Voronin, de 344, iar presedintele Parlamentului, Eugenia Ostapciuc, de peste 50 de ori.

Asadar, in programele de stiri, Moldova-1 si Radioul National reflecta viata cotidiana prin optica puterii, mediatizeaza in mod prioritar agentii si actorii partidului de guvernamant, nu promoveaza valorile impartialitatii si ale pluralismului politic, dezvolta partizanatul politic.

Monitorizarea constata abordarea tendentioasa a fortelor politice ce nu detin puterea in emisiunile de stiri, iar la dezbaterile politice s-a observat lipsa opozitiei.

Apropierea alegerilor din februarie 2005 risca sa exacerbeze aceasta disputa cu privire la televiziune si radioul public, deoarece acestea au intr-o tara ca Republica Moldova un rol esential in influentarea sau, dupa cum spune opozitia, in manipularea opiniei publice.

Aceste concluzii par a justifica actiunile de protest pe care o parte din jurnalisti si simpatizantii lor le desfasoara de doua luni, precum si gestul extrem de a declara greva foamei.

Jurnalistii spera sa ajunga la Strasbourg

In urma unor discutii avute cu mai multi jurnalisti care protestau in fata Parlamentului, intre care si Valeriu Frumusachi, deputatul Dumitru Braghis, liderul grupului parlamentar "Alianta Moldova Noastra", a declarat, pentru Agentia Flux, ca protestatarii intentioneaza sa organizeze o demonstratie si la Strasbourg, oras care gazduieste sediul Curtii Europene a Drepturilor Omului.

Frumusachi le-a spus colegilor ca "Braghis i-a explicat ca, pentru a pleca la Strasbourg, este nevoie de a pregati, in limbile franceza si engleza, tot filmul evenimentelor si de a-i trimite primarului de Strasbourg o cerere de a autoriza niste manifestatii acolo". Intrebat care este data plecarii, Frumusachi a raspuns ca "ei trebuie sa fie la Strasbourg la 5 octombrie".

Geoana a discutat cu Rice despre conflictul transnistrean

Mircea Geoana, ministrul afacerilor externe, a ridicat problematica conflictului transnistrean, la intrevederea avuta cu consilierul pentru securitate nationala al presedintelui SUA, Condoleezza Rice, in timpul vizitei de marti, in Statele Unite.

Intrevederea s-a inscris in cadrul dialogului politic de nivel inalt romano-american si a abordat teme bilaterale de interes major, precum si chestiuni legate de vecinatatea apropiata a Romaniei.

Dialogul politic a cuprins si un schimb de evaluari asupra vecinatatii apropiate a Romaniei, in special a evolutiilor din zona Marii Negre, subliniindu-se interesul Romaniei si al SUA, ca state aliate, in sustinerea securitatii, stabilitatii si a dezvoltarilor democratice din regiune.

Ministrul roman de externe a exprimat preocuparile deosebite ale partii romane asupra situatiei din Transnistria, subliniind importanta implicarii mai accentuate americane si europene in sprijinirea stabilitatii si securitatii, a unor dezvoltari democratice si a destinului european al Republicii Moldova.

Ana Maria Nitoi, Eleonora Lisnic