Sever Muresan ii acuza de coruptie pe reprezentantii Justitiei din Elvetia si Franta si spune ca il va da in judecata pe fostul presedinte Emil Constantinescu, scrie Gardianul. Potrivit Adevarul, el se considera sarac, desi spune ca are de recuperat 40 de milioane de dolari.

Cotidianul se intreaba daca Sever Muresan va putea fi extradat, atat timp cat aceasta masura este reglementata, in Romania, de doua legi care se bat cap in cap.

Adevarul : "Sunt sarac, dar am de recuperat 40 de milioane de dolari"

Sever Muresan este un om sarac. Cel putin asa a sustinut el ieri, intr-o conferinta de presa. Dar are potential.

Controversatul om de afaceri ar avea de recuperat de la Banca Dacia Felix, in prezent Eurom Bank, aproape 40 milioane de dolari. Sever Muresan, dupa opt ani de zile in care a tinut capul de afis in scandalul privind Banca Dacia Felix (BDF), a aparut, ieri, in fata presei incercand sa-si spele imaginea.

Timp de mai multe ore, cel a carui extradare a fost ceruta de catre autoritatile franceze a explicat mecanismul prin care a fost scos din banca la care era actionar, arestat "din ordinul lui Emil Constantinescu si al lui Gavril Dejeu" si condamnat la puscarie de autoritatile elvetiene si franceze.

Potrivit omului de afaceri, tot raul i s-a tras de la tandemul Ion Ilie Mania, "principalul debitor al bancii", si Ion Sima, presedinte al BDF in perioada 1991-1995. Muresan sustine ca cei doi au schimbat in 1995 Consiliul de Administratie al BDF si au luat doua decizii importante: "Au decapitalizat Banca Dacia Felix cu 33 milioane de dolari.

A doua masura a fost imputernicirea lui Ion Ilie Mania de a reprezenta banca in toate procesele din tara si strainatate. De atunci au inceput plangerile penale".

Primul atac la adresa lui Muresan a fost, insa, un denunt fiscal la Paris, care s-a concretizat in condamnarea la inchisoare. Au urmat apoi, sustine Muresan, alte plangeri penale la Geneva si Milano. Daca cea din Italia a fost clasata, in Elvetia omul de afaceri a avut cele mai mari probleme.

"Sima si Mania au manipulat autoritatile din Dijon si Geneva. S-au platit sume colosale de patru milioane de dolari pentru avocati (...) Am facut doi ani si jumatate de puscarie nevinovat", s-a plans Muresan, care a acuzat si faptul ca judecatorul de instructie din Geneva a venit in Romania pe banii Bancii Dacia Felix.

A urmat, apoi, condamnarea in Elvetia si, ulterior, "pe baza acelorasi acte", si o condamnare in Franta, la Dijon.

Muresan sustine, insa, ca procesul din Franta se afla in faza de recurs, iar, in cazul in care solutia nu va fi una corecta, va cere rejudecarea procesului.

In cadrul aceleiasi conferinte de presa, Sever Muresan a sustinut ca nu a sponsorizat nici un partid politic, negand categoric orice legatura cu PSD. "Care este sprijinul PSD-ului? Am stat inchis 10 zile, imediat dupa extradare. Mai mult, avocatii lui Eurom Bank fac parte din cabinetul deputatului PSD Ion Neagu", a spus Sever Muresan.

Singurul of al omului de afaceri este legat de implicarea directa a fostului presedinte Constantinescu in arestarea sa. "Am o datorie sa intentez proces impotriva lui Emil Constantinescu si a lui Gavril Dejeu", a subliniat Muresan.

(I.C.)

Cotidianul: Extradarea, reglementata de doua legi care se bat cap in cap

Cazul „Sever Muresan“, comentat mult in ultimele saptamani, este pe cale sa deschida o disputa pe o tema mult mai larga, cea a extradarii cetatenilor romani catre alte state, in conditiile in care exista in prezent doua legi diferite ce contin dispozitii contrare cu privire la acest subiect.

Deocamdata, autoritatile romane nu pot spune cu exactitate daca cetatenii romani care sunt judecati sau au fost condamnati in alte state europene pot sau nu sa fie extradati.

La nivel international, aceasta problema este reglementata de Conventia Europeana de extradare de la Paris, din 13 decembrie 1957, si de doua protocoale aditionale intocmite la Strasbourg, in 1975, respectiv 1978, pe care Romania le-a ratificat prin Legea nr. 80 din 9 mai 1997.

Articolul 6 al Conventiei ofera tarilor semnatare posibilitatea de a refuza extradarea unor categorii de cetateni, cu obligatia de a specifica exact despre ce categorii este vorba.

Prin Legea de ratificare din 1997, statul roman a inclus in Conventie urmatoarea precizare: „Cetateanul roman si persoana careia i s-a acordat drept de azil in Romania nu pot fi extradati”. La acel moment, Constitutia Romaniei spunea exact acelasi lucru.

Lucrurile s-au schimbat in 2003, cand, invocandu-se alinierea Romaniei la standardele internationale, din Constitutie a fost eliminata, printre altele, interdictia referitoare la extradarea cetatenilor romani.

Totusi, Legea 80 din 1997 a ramas in vigoare, iar in Conventie exista in continuare restrictiile introduse de partea romana. Aceasta reglementare a fost invocata, ieri, de Sever Muresan si Maria Cazan, reprezentantul Organizatiei pentru Apararea Drepturilor Omului (OADO), care ii ofera asistenta in dosar.

„Potrivit Constitutiei, conventiile si tratatele internationale in care Romania este parte semnatara sunt mai puternice decat legile interne ale Romaniei si, in astfel de cazuri, cererile altor state care privesc problema extradarii ar trebui refuzate din start, nu trimise la instantele de judecata”, a afirmat Maria Cazan.

Reprezentantul OADO a acuzat Ministerul Justitiei (MJ) ca, desi stia ca extradarea cetatenilor romani nu este permisa, in loc sa refuze de la bun inceput cererea prin care autoritatile franceze au cerut arestarea preventiva a lui Sever Muresan in vederea extradarii, a gasit de cuviinta sa o transmita Curtii de Apel Bucuresti si ca, in plus, a transmis presei un comunicat in care se preciza ca

„extradarea cetatenilor romani este posibila”.

Maria Cazan a adaugat ca acest neadevar a declansat un nou scandal in jurul persoanei lui Sever Muresan, menit sa influenteze procesul penal ce se deruleaza in Romania intre Sever Muresan si Eurom Bank.

De cealalta parte, Ministerul Justitiei se ghideaza dupa o alta lege, 302/2004, adoptata de Parlament anul acesta, care face parte din legislatia necesara pentru a incheia Capitolul 24 (JAI) din negocierile de aderare la UE. Noul act normativ mentine interdictia extradarii pentru persoanele care au obtinut drept de azil in Romania.

In cazul cetatenilor romani, extradarea devine posibila daca sunt indeplinite anumite conditii, de exemplu daca acestia au comis fapte penale pe teritoriul sau impotriva unui cetatean al unui stat membru al UE. Aceasta prevedere contrazice, insa, Legea 70 din 1997, care a ramas nemodificata, si, implicit, textul Conventiei Europene.

Reprezentantii MJ spun ca aceasta problema nu este de competenta lor. „Este vorba de o chestiune de interpretare a legii, pe care nu o poate face Ministerul Justitiei, ci poate fi rezolvata doar de instantele de judecata”, ne-a declarat Alina Tonigaru, purtator de cuvant al MJ.

(Narcis Iordache)

Gardianul: ” Statul francez imi e dator mie“

Omul de afaceri Sever Muresan a respins, ieri, in cadrul unuei conferinte de presa, toate acuzele care i-au fost aduse de autoritatile franceze, considerand ca acele plangeri penale au avut un substrat economic.

Afaceristul considera ca toate problemele sale au inceput, in acest caz, in anul 1995, cand autoritatile din Franta au primit un denunt fiscal anonim, cu privire la activitatea economica a romanului.

Sever Muresan banuieste ca in spatele acestui denunt se afla chiar Ion Ilie Mania, unul dintre actionarii Bancii Dacia Felix si un apropiat al fostului presedinte al institutiei din perioada 1991-1995.

In urma controlului veniturilor personale inregistrate in acel an, autoritatile franceze au descoperit ca Muresan ar fi declarat o suma mult mai mica la veniturile inregistrate, venituri care au fost declarate in cuantum de 4.801.929 de franci francezi.

Atunci, el a fost informat de francezi cu privire la existenta unor credite care nu au putut fi justificate si care se ridicau la peste 22,4 milioane de franci francezi, suma care, ulterior, a fost taxata din oficiu.

Francezii sustin ca valoarea impozitelor eludate astfel de Sever Muresan se ridica la peste opt milioane de franci francezi, respectiv peste un milion de euro.

In replica, Muresan se considera nevinovat. "In opinia mea, statul francez imi datoreaza mie 700.000 de euro si nu eu lui!", a precizat presedintele SM Invest Group.

Diferenta de la 4,8 milioande de franci francezi si 22 de milioane de franci, cat i-au fost imputate omului de afaceri, sta intr-o linie de credit pentru care nu mai poate prezenta acum contractul in original, deoarece acesta a ramas in arhiva Bancii Dacia Felix.

In prezent, avocatii omului de afaceri au inaintat recurs deciziei Curtii de Apel de la Dijon, care l-a condamnat pe roman la o pedeapsa la 18 luni de inchisoare pentru sustragerea frauduloasa si voluntara de la declararea si plata partiala a impozitului pe venit, subscriind o suma mai mica decat cea reala.

In alta oridine de idei, Anca Maria Cazan, din partea Organizatiei pentru Apararea Drepturilor Omului, a precizat ca, in cazul lui Sever Muresan, Ministerul Justitiei din Romania nu a respectat drepturile omului.

Mai mult, "dosarul din Franta a fost o surpriza foarte mare. Am constatat o foarte mare legatura intre dosarele din Franta si Elvetia. Sunt foarte multe acte care apar in ambele dosare, de unde rezulta ca cineva s-a plimbat cu documentele de la instanta la alta", a concluzionat Cazan.

Referitor la procesul pe care il are in Romania, Sever Muresan a precizat ca urmeaza o noua infatisare, la Constanta, la inceputul lunii octombrie.

De asemenea, omul de afaceri a precizat ca il va da in judecata pe Emil Constantinescu, fostul presedinte al Romaniei, precum si pe Gavril Dejeu, fostul ministru de interne din perioada in care a fost arestat, deoarece considera ca a fost victima unor abuzuri.

(Alexandru Stancu)