Probabil neacomodate cu ideea de independenta a presei, autoritatile de la Kiev l-au chemat pe ambasadorul roman in Ucraina pentru a-i comunica nemultumirea lor fata de modul in care problemele dintre cele doua tari sunt ilustrate in mass-media din Romania.

Kievul se face ca uita insa ca presa ucraineana si rusa, mult mai putin libere decat cea romaneasca, vehiculeaza de mult timp zvonuri menite sa submineze pozitia Romaniei la masa negocierilor in problema Insulei Serpilor.

Astfel, inca din luna iulie a acestui an, publicatia "Zerkalo Nedeli" prelua o informatie difuzata de agentia "Rusia astazi", care sustinea ca Romania a semnat un contract deosebit de avantajos cu o prestigioasa firma franceza, TotalFinaElf, un gigant al industriei petroliere, a carui cifra de afaceri singura depaseste PIB-ul Romaniei, prin care statul roman se angajeaza sa ofere dreptul de

exploatare a zacamintelor de petrol din zona Insulei Serpilor catre respectiva companie, daca aceasta reuseste sa sustina un lobby suficient de puternic pentru ca Romania sa castige insula.

In urma recastigarii insulei, TotalFinaElf ar urma sa detina dreptul de exploatare a zacamintelor pe o perioada de 49 de ani, platind Romaniei, sub forma de redeventa, o cota parte de zece la suta din petrolul extras.

Astfel, scrie Zerkalo Nedeli, Romania si-ar putea satisface un sfert din necesarul intern de petrol fara a misca un deget, beneficiind de un lobby gratis si extrem de eficient pe langa ONU si in plus nici nu va plati vreun leu pentru instalarea platformelor maritime si exploatarea zacamintelor.

Autoritatile romane nu au comentat existenta vreunei intelegeri cu firma TotalFinaElf, insa au dezmintit categoric ca aceasta ar avea insarcinarea de a face lobby in plan international.

"Romania are deplina incredere in profesionalismul si obiectivitatea organismelor jurisdictionale internationale - respectiv Curtea Internationala de Justitie - in ceea ce proveste solutionarea echitabila a problemei, astfel ca nu este necesar un lobby pe langa acest organism pentru a "asigura" un rezultat favorabil", a declarat secretarul de stat in MAE Bogdan Aurescu, conducatorul

delegatiei de negociatori cu Ucraina.

Precedentele juridice ale Curtii de la Haga dau dreptate Romaniei

Aceeasi publicatie ucraineana scrie ca, dupa ce ar fi recunoscut statutul de insula al Insulei Serpilor (ceea ce nu a facut vreodata), Bucurestiul vrea acum ca aceasta sa primeasca un statut similar cu al Antarcticii sau al modulelor spatiale!

Publicatia invoca precedentele juridice internationale, care ar da dreptate Kievului. In acest sens, intr-o disputa din 1980, intre Groenlanda (apartinand atunci Danemarcei) si Norvegia, Curtea Internationala de Justitie (CIJ) nu ar fi considerat lipsa populatiei pe Insula Jan Mayen (norvegiana) un motiv suficient pentru a-i nega acesteia statutul de insula.

In realitate insa, afirma reprezentantii Ministerului roman de Externe, decizia Curtii se justifica prin dimensiunea considerabila a Jan Mayen (373 km patrati), fata de sub 1 km patrat al Insulei Serpilor. Si totusi, avand in vedere diferenta de dimensiune dintre Jan Mayen si Groenlanda, linia echidistanta fixata provizoriu de CIJ a fost deplasata in favoarea acesteia din urma.

Si in cazul insulelor Kerkennah, care se afla intre Libia si Tunisia, si despre care presa ucraineana scrie ca au primit statut de insule, atat ele cat si insulitele din preajma, vizibile doar la reflux, MAE specifica faptul ca acestea sunt insule mari si locuite permanent, dar si in acest caz Curtea le-a acordat doar un efect limitat asupra delimitarii maritime.

Saptamanalul ucrainean mai aduce ca argument in favoarea mutarii granitei cu Romania mult spre tarmul nostru principiul proportionalitatii, potrivit caruia lungimea totala a litoralului ucrainean este de cinci ori mai mare decat cel roman, asa incat si apele teritoriale ale celor doua tari ar trebui sa urmeze aceeasi proportie.

Romania sustine insa ca practica in domeniu nu a cunoscut vreodata decizii luate conform principiului proportionalitatii, care a fost folosit cel mult complementar la cel al echidistantei, linia de frontiera trasandu-se in mod normal la jumatatea distantei dintre cele doua state si fiind apoi ajustata in functie de circumstantele specifice ale zonei de delimitat.

Presa ucraineana sustine ca documentele pe care isi intemeiaza Romania sesizarea de la Haga au fost primite de tara noastra de la Moscova anul trecut, cand intre Rusia si Ucraina a izbucnit un conflict asemanator in stramtoarea Tuzla, cand rusii au incalcat practic teritoriul ucrainean.

MAE roman recunoaste ca a avut consultari in 2003 cu expertii rusi pe problematica dreptului marii, dar ca avea deja toate documentele, multe fiind ramase in arhive de la negocierile romano-sovietice dintre 1967-1987, cand, in treacat fie spus, pretentiile maxime ale sovieticilor erau de doua ori mai reduse decat actualele pretentii ucrainene.