Costin Georgescu, 62 de ani, fost director al Serviciului Roman de Informatii in perioada guvernarii de coalitie (1997-2000), a fost unul dintre adversarii declarati ai Legii Ticu, opunindu-se deconspirarii ofiterilor SRI, care au lucrat pentru Securitate.
Este, de asemenea, unul dintre actorii principali de pe scena politica de care depindea trecerea arhivelor Securitatii in custodia Consiliului National pentru Studierea Arhivelor Securitatii.
Costin Georgescu incearca sa clarifice pentru prima data aceste probleme plus relatia sa cu presedintele Constantinescu, in interviul acordat “Evenimentului zilei”.
Ati fost numit, la inceputul anului 2001, ambasador in Cipru, de unde ati fost rechemat de curind. De ce inainte de finalizarea mandatului?
Nu scrie nicaieri cit trebuie sa fie un mandat, cutuma este, intr-adevar, de patru ani. Eu mi-am dat demisia, deci am fost rechemat ca urmare a solicitarii mele.
De ce?
Mi-a fost dor de casa, de familie, de tara si de altfel terminasem tot ce-mi propusesem sa fac la venirea mea la Nicosia.
Vi s-a facut dor tocmai acum, inainte de alegeri? Ce veti face?
Nu stiu, deocamdata sint somer.
Va intoarceti in politica?
Cred ca nu, dar nu se stie niciodata ce-ti rezerva viitorul.
Ati primit vreo propunere?
Nu.
Aveti afaceri?
Deloc.
V-ati gindit sa oferiti consultanta partidelor sau firmelor?
Inca nu am nici un fel de proiecte.
Ce calitati credeti ca v-au recomandat pentru functia de director al SRI?
Cred ca, in primul rind, discretia, dar si faptul ca sint un om care respecta legea, indiferent daca legea e buna sau rea.
Atunci cind v-a propus Emil Constantinescu aceasta functie erati intr-o relatie de amicitie cu fostul presedinte?
Intr-o relatie mai degraba corecta decit de amicitie. Ne-am cunoscut insa bine. Am participat impreuna la organizarea campaniei electorale din 1992, dar si in 1996, cind e adevarat ca m-am ocupat mai putin de alegerile prezidentiale, intrucit am candidat si eu pe listele parlamentare.
Nu l-ati ajutat pe Emil Constantinescu sa stringa fondurile necesare campaniei din 1996?
Nu.
Mai aveti legaturi in interiorul SRI, mai discutati cu oameni de acolo?
Fara sa vrei, te intilnesti cu oamenii pe strada. Sint doar relatii pur umane.
Aflati din discutiile cu ei ce se intimpla in profunzimea vietii politice si economice din tara?
Nu am discutat niciodata cu ei politica si ei nu sint interesati de acest domeniu.
Vrind-nevrind, ei string si date referitoare la chestiunile politice.
Nu cred acest lucru. Patru ani, cit am stat eu acolo, nu au strins astfel de informatii. Au fost unele cazuri individuale, dar raul a fost curmat de fiecare data. Au fost indepartati unii din teritoriu, intrasera in niste jocuri locale.
Totusi SRI ar trebui sa stie ce se intimpla cu actorii importanti din politica.
Trebuie sa stie doar in masura in care persoanele de care vorbiti au atingere cu siguranta nationala.
Cine credeti ca va cistiga alegerile?
E greu de spus, pina acum, eu zic ca sansele sint egale.
Credeti ca o continuare a guvernarii PSD ar fi prielnica apropierii Romaniei de UE?
Cred ca acest lucru nu are legatura cu integrarea in UE. Nu are importanta daca va fi o schimbare sau o continuitate, e nevoie de un guvern legal care sa-si respecte angajamentele pe aceasta linie.
Ati vazut dosarul de securitate al lui Vadim Tudor?
Nu am cerut niciodata dosare ale politicienilor.
Totusi, Vadim Tudor este seful unui partid extremist care, cel putin inainte de 2000, ridica unele probleme.
Nu am vrut sa ma ocup de dosare politice fiindca daca o data cautai la cineva era tentatia sa urmeze si altele.
Chiar rapoartele SRI prezentate de dv. mentionau, printre pericolele privind siguranta nationala, gruparile extremist-sovine. Vadim Tudor era unul dintre cei care instigau in acest sens?
Este vorba de un partid politic, iar SRI nu trebuie sa se ocupe de nici un partid politic.
E vorba de o persoana, nu de un partid.
Vadim Tudor este presedintele unui partid.
Poate acest partid nici n-ar exista fara Vadim Tudor.
E posibil, dar nu ne-am ocupat.
I-ati spus vreodata fostului presedinte ca unii dintre sfatuitorii lui fusesera informatori ai Securitatii?
Nu a fost cazul si nici nu am facut o verificare a anturajului sau din acest punct de vedere. Am verificat doar Consiliul Suprem de Aparare a Tarii si nu au fost gasite probleme.
Presedintele Constantinescu se sfatuia cu intelectuali, cu sociologi, unii dintre ei banuiti, altii chiar descoperiti ulterior in dosare personale ca fiind fosti informatori ai Securitatii.
Aparatul oficial de la Palatul Cotroceni a fost verificat de SRI si probabil si de SIE, chiar inainte de venirea mea ca sef al Serviciului Roman de Informatii.
Ii verificase Virgil Magureanu?
Asa stiu.
Si a gasit ceva in neregula?
Cred ca nu, altfel nu ar fi ramas in functii.
A fost un pact intre Emil Constantinescu si Virgil Magureanu inainte de alegeri?
Nu.
Totusi dl Magureanu a parut surprins ca a fost inlocuit din functia de director al SRI.
Nu stiu. Dinsul si-a dat demisia.
Putea sa ramina?
Nu stiu, dar obiceiul e ca, atunci cind se schimba o guvernare, sa se schimbe si directorul serviciilor secrete. Nici mie nu mi-a cerut nimeni demisia, mi-am dat-o singur.
Dar Virgil Magureanu l-a ajutat pe Emil Constantinescu in campania electorala.
Nu cunosc.
Chiar si simpla lui declaratie ca voteaza pentru schimbare a insemnat un ajutor.
Asa da, dar cine-si inchipuie ca un serviciu secret poate schimba soarta unei tari e departe de realitate.
“Sint intrebari la care nu va pot raspunde”
Atunci ce poate face?
Poate face si bine, si rau, dar nu prea multe.
Ce poate face rau?
Poate sa dezinformeze sau sa nu informeze corect, sa nu dea toate informatiile care sint necesare pentru a preintimpina anumite fenomene, dar aceste chestiuni nu pot schimba balanta.
Dar, prin astfel de dezinformari sau omisiuni, un partid aflat la putere sau un sef de stat poate pierde pozitii importante.
Nu sint informatii vitale pentru alegeri, sint informatii pentru bunul mers al tarii, dar nu am intilnit astfel de fenomen cit timp am fost in functie.
Dupa ce ati devenit sef al SRI ati incercat sa-i identificati pe oamenii care ocupau pozitii-cheie in politica, presa, economie si care au colaborat cu Securitatea ceausista?
M-am tinut departe de aceste lucruri.
Nu neaparat sa faceti publice numele lor, dar macar sa-i preveniti pe cei aflati in functii de decizie.
Nici nu puteau fi verificati si apoi, daca i-ar fi verificat SRI, s-ar fi zis ca cine stie ce interese are, mai ales daca e vorba si de presa.
In perioada razboiului din Kosovo, cind Romania a sustinut NATO in zona, citiva lideri proeminenti ai PDSR si unii directori din mass-media au facut jocuri interesante impotriva pozitiei adoptate atunci de Romania. Pe acestia i-ati verificat?
Sint intrebari la care nu va pot raspunde.
Acestia ar fi putut fi santajabili sau pur si simplu aveau alte interese decit cele oficiale?
Sigur.
A existat “lista lui Severin”, care continea, potrivit fostului ministru de externe, trei sefi de ziare, trei lideri de partide si trei reprezentanti ai societatii civile care ar fi colaborat cu servicii secrete straine.
Lista a existat, dar nu s-a confirmat. De aceea dl Severin si-a si dat demisia.
Ati vazut-o?
Evident, din moment ce am si verificat-o, dar nici un nume de acolo nu s-a confirmat.
Adrian Severin de unde avea lista?
Nu stiu, i-a dat-o cineva.
Cineva din servicii?
Nu stiu.
De fapt, dv. sau dl Harnagea (fostul sef al SIE) ati avut cu adevarat puterea de a-i verifica pe veteranii serviciilor secrete, mosteniti din structurile ceausiste, pripasiti in media, in diplomatie etc.?
Teoretic se poate pune in discutie acest lucru, dar practic e foarte greu, fiindca o structura are un lant de oameni si ar insemna ca mai multi sa acopere o neregula. Chiar daca seful unei directii nu comunica o informatie, sub el are un intreg aparat care poate afla in orice moment ca informatiile care au ajuns la el nu au fost promovate.
Dar admiteti ca se putea intimpla si acest lucru?
Poate. Serviciile secrete au atita putere cita le da legea, sigur ca ele fac si greseli, dar nu greseli ca structura, ci greseli ale unor indivizi.
Totusi, spre deosebire de celelalte servicii secrete din lumea occidentala, Romania a mostenit structuri care au lucrat la comanda unui regim totalitar.
E adevarat, si chiar s-au specializat in probleme de politie politica.
Poate de aceea au continuat sa faca politie politica si dupa 1990, de altfel a si iesit la iveala faptul ca SRI i-a urmarit, in perioada 1990-1996, pe unii dintre contestatarii regimului Iliescu. Ati incercat sa-i gasiti pe acei oameni din SRI care ii urmareau poate chiar pe colegii dv. de partid?
Au fost cazuri punctuale, care s-au rezolvat. Toti cei despre care am avut dovezi ca au facut politie politica inainte de '89 au fost indepartati.
Citi ati dat afara?
Mai multi.
Zece, douazeci, o suta?
Zeci, dar pentru a face acest lucru in profunzime e nevoie de o munca serioasa a celor de la CNSAS, fiindca din fisele angajatilor nu rezulta daca au facut sau nu politie politica, acest lucru se vede mai clar din dosare. In momentul in care se dovedeste ca cineva a facut politie politica, acela trebuie, potrivit legii, sa fie indepartat.
Dar dv. v-ati opus, poate, cel mai mult textului initial al Legii Ticu, prin care se propunea devoalarea securistilor din serviciile secrete si diplomatie. De ce?
Asa e si-mi pastrez si azi punctul de vedere. Prevederea preciza ca toti ofiterii trebuiau verificati, ceea ce insemna ca si tinerii de 25 de ani ar fi trebuit verificati.
Stiti bine ca nu despre asta era vorba, de aceea ati si fost acuzat ca sinteti avocatul securistilor, in perioada dezbaterii Legii Ticu.
In forma initiala, ar fi insemnat ca SRI sa faca publica lista ofiterilor serviciului si se deconspirau toti lucratorii. Ce placere ar fi pentru o organizatie terorista sa afle numele si datele personale ale celor din servicii secrete.
Stiti bine ca lucratorii fostei Securitati erau vizati. Dar dv. v-ati opus ca principiu.
M-am gindit ca, pina la urma, acestia vor fi deconspirati pentru ca dosarele oricum vor ajunge la CNSAS.
Este o procedura mult mai incilcita si, in plus, dv. nici nu ati vrut sa cedati CNSAS arhiva “istorica”.
Nu e adevarat.
Cum nu, de vreme ce arhiva a ramas la SRI, iar CNSAS nu mai are acum nici o sansa sa o primeasca?
Lucratorii serviciilor trebuie verificati, dar nu oricum, ci pe baza faptelor si a dosarelor de urmarire pe care le primeste CNSAS.
Dv. stiti bine ca CNSAS primeste foarte putine dosare, din care multe incomplete.
Eu sa stiti ca i-am indepartat pe toti cei care au facut politie politica.
Cu toate acestea, Radu Timofte, dupa ce a devenit sef al SRI a declarat ca 15 la suta din angajatii ser viciului provin din structurile Securitatii.
Aici intra cei care au fost in antitero, cei din contraspionaj, cei din aparatul tehnic.
S-a dovedit in final, dupa verificarile facute de ORNISS, organismul ce da avize celor care pot lucra cu informatii NATO sau secrete de stat, ca au fost respinsi 70 dintre ofiterii SRI. Oare de ce nu au primit avizele?
Asta nu inseamna ca toti au facut politie politica, pot fi alte vulnerabilitati, legate de familie, de pilda. Dar si ORNISS are informatii tot de la servicii.
In perioada cind erati directorul SRI, puteati face lumina in aceasta zona renuntind la custodia arhivei fostei Securitati in favoarea CNSAS.
A fost vorba de o problema tehnica. Arhiva noastra era intr-o singura cladire, intr-o unitate militara, in arhiva respectiva aveam si documentele “istorice” si cele operative. A da cladirea cu totul ar fi insemnat sa ne retezam singuri mina. Premierul Vasile de atunci a promis ca rezolva problema. Trebuia o hala in care sa se amenajeze niste rafturi.
Grosul arhivei este de fapt in tara, in cele 40 de judete. Nu ai, tehnic, cum sa dai aceste documente. Daca era o cladire amenajata in Bucuresti, aduceam toate dosarele din tara si le depozitam aici, aceasta a fost propunerea mea.
Dar, daca erati asa hotarit, de ce nu ati renuntat la depozitul SRI, retragind din el arhiva operativa, care este oricum mult mai mica.
Nu ar fi incaput.
Nu a fost vointa politica, e greu de crezut ca un guvern nu a avut banii necesari procurarii unui depozit in care sa fie arhivate dosarele Scuritatii. Va pare rau ca nu ati gasit o solutie pentru a da arhiva CNSAS?
Membrii CNSAS au oricind acces la arhive.
Nu e chiar asa.
E nevoie de sute de oameni ca sa lucreze.
Recunoasteti ca era mult mai bine ca arhiva Securitatii sa fi trecut la CNSAS?
Da. Imi pare rau ca nu am putut gasi atunci o solutie sa predam arhiva SRI catre CNSAS. Mai ales ca poate s-ar fi eliminat si suspiciunile care planeaza asupra SRI in legatura cu dosarele.
“Un sef de stat, un prim-ministru nu se pot lasa manipulati”
In februarie 2000, Emil Constantinescu a spus, la un congres al medicilor PNTCD, ca se simte “mai terorizat si mai amenintat astazi de Securitatea lui Ceausescu, decit inainte de 1990” si ca acesti securisti l-au “batut” si “invins”, “cu complicitatea oamenilor nostri cei mai apropiati”. La cine se referea?
Nu-mi aduc aminte. Cred ca se referea la acei oameni care au facut politie politica si care erau in diverse zone importante.
Ce zone?
Zone economice, politice, in toate domeniile.
I-ati identificat?
Doar pe cei care incalcau siguranta nationala.
Poate erau unii care nu incalcau siguranta nationala, dar il manipulau pe presedinte.
Un sef de stat, un prim-ministru nu se pot lasa manipulati. El are destule informatii pentru a lua decizii corecte.
Poate fostul presedinte se simtea lipsit de protectie, nu in sensul fizic. De altfel, Emil Constantinescu a si declarat in citeva rinduri ca, pe vremea cind era seful statului, “nu a primit informatiile de care avea nevoie”.
E prima oara cind aud astfel de afirmatii. Niciodata SRI nu a ascuns informatii care priveau siguranta statului sau lucruri care priveau lucrurile importante ale tarii. Sigur ca aprecierea ca o informatie e mai importanta sau mai putin importanta nu poate sa o faca serviciul.
Un om de decizie hotaraste singur care sint informatiile prioritare intrucit el primeste informatii si de la celelalte ministere, de la politie, armata, de la celelalte servicii de informatii. Eu sint obligat sa dau informatiile crude, nude. In conditii deosebite, facem si analize sau comentarii ale unor probleme.
Ar fi avut motive fostul sef al statului sa fie nemultumit de dv.?
Nu mi-a facut niciodata reprosuri. Nu i-am dat insa niciodata informatii politice, nici lui, nici altcuiva. M-am ferit de asta ca dracu’ de tamiie. Am vrut sa imprim acest stil. Nici nu poti da informatii politice fiindca se afla.
Poate din acest motiv unele persoane apropiate fostei puteri sustin ca iesirea din scena a lui Constantinescu inainte de vreme, in 2000, s-ar fi datorat unor informatii inexacte venite dinspre servicii.
E prima oara cind aud asta si nu cred.
Dar de ce credeti ca s-a retras atit de brusc, punind in pericol tocmai fortele politice care l-au adus in fruntea tarii?
Eu cred ca din cauza ca CDR nu a mai lucrat ca o coalitie.
V-a cerut parerea inainte sa declare ca se retrage?
Nu.
Vi s-a parut o decizie buna?
Nu sint lamurit.
Emil Constantinescu a sugerat in mai multe rinduri ca, dupa ce ati ajuns seful SRI, nu l-ati mai ajutat. Cum puteati sa-l ajutati?
E prima data cind aud acest lucru. Am avut o colaborare corecta, foarte corecta.
Ati fi putut sa fiti alaturi de el inainte de campanie, sa-l ajutati?
Niciodata presedintele Constantinescu nu mi-a cerut sa fac ceva care sa se abata de la litera legii. Niciodata nu a intervenit in SRI.
Emil Constantinescu a precizat recent ca ati fost speriat imediat dupa ce ati preluat sefia SRI de cineva care a venit si v-a spus “iata toate dosarele pe care le-a cerut Magureanu cind era director SRI”.
Nu-mi amintesc.
In orice caz, acest lucru ar fi putut sa va descurajeze daca ati vrut sa-l ajutati in campanie.
Sperios nu sint, daca cineva ar fi afectat siguranta nationala nu m-as fi sfiit sa-i cer dosarul.
Dl Constantinescu a declarat, nu de mult, ca mai multi securisti au fost dati afara din servicii in 1997 si ca acestia s-ar fi regrupat in PRM si PSD. E adevarat? Citi au ajuns in aceste partide?
Nu am facut o statistica in acest sens. Era dreptul lor sa mearga la orice partid.
Exista multi securisti in viata politica autohtona?
Nu pot sa va spun o cifra, dar sint mai putini decit se crede. Nimeni nu-i mai pune in functii de decizie.
“A fost bine ca a cazut FNI”
Fondul National de Investitii, care era condus in cele 40 de filiale judetene de fosti ofiteri SRI, s-a prabusit chiar inainte de alegerile locale din 2000, producind, in cele din urma, efecte negative electorale asupra partidelor din coalitia aflata atunci la putere. Cum de nu ati prevazut momentul caderii FNI?
Noi ne asteptam la un moment dat sa cada fiindca erau semnale ca acest Fond are probleme tehnice. Cind a cazut, asta e alta problema.
Aveati niste analize, completate eventual cu date de teren pentru a face o predictie in privinta FNI?
Nu aveam atitea elemente, aveam informatii ca sint probleme, dar nu stiam in detaliu, nu aveam acces la documentele FNI. Am semnalat insa pericolul la CNVM, care nu si-a facut datoria.
A fost totusi o combinatie politica: momentul in care s-a prabusit FNI nu putea favoriza decit PRM sau PDSR.
A fost bine ca a cazut. Cu cit se lungea viata acestui fond pierdeau mai multi oameni.
Nu credeti ca alegerile locale si poate si cele generale au fost afectate de prabusirea FNI?
Ba da. La fel cum a afectat si razboiul din Kosovo, dar eu sint de principiu ca “pierde partidul, cistiga tara”. Pentru interesul unor lideri politici nu e normal sa piarda atitia oameni.
Dar cel care a cistigat a fost PDSR-ul.
Asta-i viata: e si o greseala ca sub guvernarea respectiva nu s-a luat masura, diverse institutii nu si-au facut datoria sa verifice FNI.
Dar premierii coalitiei, Radu Vasile, apoi Mugur Isarescu, stiau ce se intimpla la FNI? SRI i-a informat?
Nu stiu, nu-mi mai aduc aminte, dar era atunci si un vid legislativ. Aceste fonduri erau controlate de CNVM, aflat in subordinea parlamentului. Guvernul nu avea deci nici o pirghie, nici un drept de control.
Nu este ciudat ca SRI nu a avut destule informatii in preajma caderii Fondului?
Am avut informatii, dar nu destul. Crahul era inevitabil, ca orice firma, cind se vede ca merge prost, e clar ca se prabuseste.
Prim-ministrul de atunci, Mugur Isarescu, a spus ca era programata caderea FNI, deci nu s-a intimplat spontan.
E greu sa va raspund. Daca aveti mai multe informatii decit mine, spuneti-le.
Bibliografie
Costin Georgescu
Data si locul nasterii
22 februarie 1942
Situatia familiala
casatorit, doi copii
Studii: Institutul de Constructii Bucuresti, Facultatea de Hidrotehnica, 1967
Activitate profesionala: sef de santier, sef grup de santiere, director tehnic, director de trust de constructii
1992-1996, director de dezvoltare la Societatea “R”, societate din care facea parte “Romania libera”
Activitate politica: in perioada 1993-1996 a fost coordonator al Departamentelor functionale ale Conventiei Democrate Romane, in 1996 este ales deputat de Alba din partea PNL
1997-2001 director al Serviciului Roman de Informatii
2001-2004 ambasador al Romaniei in Cipru
