Campania electorala intra in linie dreapta. PSD si Alianta D.A. si-au prezentat programele de guvernare. Se cunosc acum principalele propuneri care ar trebui sa-i atraga pe romani. “Evenimentul zilei” prezinta, comparativ si critic, elementele de baza din programele de guvernare ale celor doua zone politice.

Ne-am asezat in postura unui alegator obisnuit, care ar trebui sa fie informat. Ce lucruri atrag electoratul? Ce promisiuni electorale sint imposibil de indeplinit? Care sint deosebirile fundamentale ale celor doua programe politice? Vor fi bani pentru toate angajamentele electorale, de la cresterea pensiilor si a salariilor bugetarilor, pina la sprijinirea taranilor?

Tot ce veti citi tine de o campanie electorala desfasurata in conditii normale, unde infruntarea principala ar trebui sa fie pe idei, propuneri, strategii si programe.

Intr-o campanie electorala va conta si sub ce forma ajung aceste propuneri la alegatori, cum se transforma un program intr-un mesaj usor de retinut. Deocamdata, cele doua blocuri politice n-au ajuns sa precizeze esenta mesajului lor. Tot o lipsa a celor doua programe pare sa fie si absenta explicatiilor care sa spuna romanilor unde se vor gasi bani, cum vor fi atrase resursele.

Prezentarea acestor programe va fi insotita de o reamintire a promisiunilor PSD din 2000 si de o descriere a rezultatelor de acum. Nu putem trece sub tacere scandalurile legate de bani publici prin care a trecut partidul aflat la putere in ultimii patru ani.

PSD: Absenta unui proiect viabil de viitor

Programul de guvernare al PSD si al noului sau aliat PUR se straduieste din rasputeri sa dea viata iluziei ca guvernarea 2000-2004 ar fi cea care a realizat incheierea tranzitiei, respectiv revenirea la normalitate. Triumfalismul documentului este socant pentru oricine urmareste cit de cit atent ce se intimpla in economie si in societate.

Romania pare o tara in care toate lucrurile merg bine, toata lumea e multumita, marile probleme au disparut, mai ramin doar unele detalii de reglat.

Documentul pretinde ca au fost necesari patru ani de sacrificii si de reforme pentru ca Romania sa revina la normalitate. Printre realizari sint enumerate insa nu doar cele economice, ci si scaderea coruptiei si restabilirea independentei puterii judecatoresti. Or, daca lucrurile nu stateau foarte bine in aceste domenii in 2000, e evident ca ele

s-au inrautatit brutal in ultimii ani, cind coruptia a devenit sinonima cu guvernarea, iar justitia a fost complet aservita. Pretentiile PSD sint, din acest motiv, de neinteles.

Dincolo de prezentarea mult prea optimista a realizarilor guvernarii 2000-2004, programul oscileaza intre generalitati fara sens de tipul “cresterea capacitatii de absorbtie a fondurilor de preaderare”, fara nici o alta explicatie, si previziuni optimiste de tipul “inflatie 2a in 2008”.

Cu exceptia unui capitol concret si bine documentat, cel al Agriculturii, totul pluteste intr-o mare de declaratii de principiu, frumoase, dar inutile, care ar putea fi rezumate prin ideea ca “n-ar fi rau sa fie bine”.

Programul PSD promite agricultorilor nenumarate forme de sprijin, de la facilitati la cumpararea pamintului de catre intreprinzatori si subventionarea cu 50a a unor noi ferme zootehnice pina la subventionarea semintelor si darea in folosinta gratuita a spatiilor zootehnice dezafectate.

Pe linga aceste masuri necesare, in program sint prevazute si altele, esentiale pentru dezvoltarea agriculturii, cum ar fi stimularea formarii de lanturi de colectare si depozitare a productiei agricole sau stimularea crearii de asociatii agricole eficiente.

Ideile sint foarte bune, dar nu poate nimeni sa stie ce sanse reale exista ca ele sa fie puse in practica deoarece aceleasi idei sint vehiculate de multi ani si pina acum nu a avut nimeni curajul sa le transforme in realitate.

Capitolul despre agricultura al programului PSD este foarte frumos, dar el nu explica de ce in acest moment din agricultura cistiga in special marii baroni agricoli, in loc ca fermele medii sa fie baza sistemului. Nu explica, de asemenea, de ce Romania, cu potentialul ei agricol deosebit, importa mult mai mult decit exporta.

Pentru PSD, tranzitia la o economie de piata s-a incheiat

Printre alte pretentii socante ale programului se numara si aceea ca s-a incheiat tranzitia catre economia de piata si libertatea de expresie. Insa o adevarata economie de piata nu poate exista atita timp cit statul suprima concurenta prin scutiri de datorii, subventii arbitrare si licitatii trucate.

Coruptia pe care a tolerat-o PSD in ultimii ani inseamna nu doar ca banii contribuabililor se scurg in buzunarele oamenilor politici si ale clientelei PSD, ci si ca mediul de afaceri sanatos este afectat de concurenta neloiala a firmelor care cistiga din contracte dubioase cu statul.

In ce priveste libertatea de exprimare, cu adevarat interesant ar fi fost ca programul PSD sa explice de ce cheltuielile guvernului cu publicitatea s-au inmultit de citeva ori o data cu apropierea alegerilor.

Programului de guvernare ii lipseste total viziunea

Nu se vede o strategie coerenta de reformare a unui domeniu. Spre exemplu, asistenta medicala privata este conceputa in continuare ca medicina de lux. Haosul din sanatate, care ii obliga pe oameni sa plateasca de trei ori (o data prin contributiile sociale, a doua oara in cabinetele private si a treia oara prin bacsisuri), nu pare sa ii deranjeze in vreun fel pe guvernantii actuali.

Ca si in celelalte domenii, PSD pare preocupat nu sa faca sa functioneze un sistem in functie de niste principii, ci sa cheltuiasca mai multi bani intr-un mod cit mai vizibil. Cine va plati si cine va beneficia cu adevarat de pe urma acestor cheltuieli aiuritoare ramine de vazut.

Nici o certitudine in serviciile medicale

Indiferent citi bani se cheltuiesc, un sistem nefunctional si dezarticulat nu poate sa dea satisfactie clientilor sai. Un partid nu poate promite satisfactie asiguratilor atita timp cit nu propune o reforma de substanta in sanatate. Or, aceasta nu se poate baza decit pe un sistem de asigurari private care sa ofere, in schimbul contributiei obligatorii, servicii de baza, nu de lux.

Pina atunci, oricite facilitati vor fi introduse, asiguratii nu vor avea nici o certitudine in privinta serviciilor medicale pe care le obtin in schimbul contributiei lor. Vor trai cu teama ca medicul de la spital ii trimite la cabinetul lui privat, ca pentru o operatie chirurgul ii va cere o suma enorma pe care nu o are sau ca spitalul nu mai are medicamente.

Una dintre problemele majore ale programului de guvernare PSD+PUR e ca o buna parte din promisiunile sociale pe care le face nu au nimic de-a face cu social-democratia. PSD promite cu mult curaj construirea altor zeci de mii de locuinte sociale si pentru tineri, desi nu a reusit sa realizeze decit o mica parte din cele promise in 2000.

Promite, desigur, si finalizarea celor incepute, printre care si cartierul de lux Bunloc din Brasov. PSD, un partid social-democrat, subventioneaza locuinte de lux din bugetul public, la care contribuie si oameni care nu pot sa-si cumpere un apartament amarit, nicidecum o vila.

Nu numai ca aceasta practica nu are nimic de-a face cu social-democratia, dar nici o guvernare democratica a unei tari civilizate n-ar indrazni sa ia piinea de la gura saracilor pentru a le oferi celor bogati icre negre si sampanie.

Intreg programul ANL este insa un esec major pentru modernizarea Romaniei. Fiind condus de stat, incurajeaza coruptia si produce constructii si urbanism nu mult peste nivelul celor comuniste. Nu are cum fi un program social-democrat, atita timp cit repartitia este pe liste. Valoarea fundamentala a social-democratiei este egalitatea. Aici insa totul ramine la discretia cuiva.

Iara pile, iara interventii, iara unii “apuca” in timp ce altii “nu apuca” (din pacate, si Alianta D.A. sustine acest program de dezvoltare sociala discretionar si primitiv).

Programul PSD+PUR promite sa dezvolte “in continuare” protectia acordata copiilor aflati in dificultate si vorbeste despre succesul politicii PSD in domeniu. Nu spune insa nimic despre copiii strazii, a caror existenta infernala este ignorata, cu mult succes intr-adevar, de Partidul care se considera Social Democrat.

Dar daca toate aceste politici si valori sociale lipsesc PSD-ului, asta nu se datoreaza nicidecum faptului ca ar avea alta orientare, de dreapta. Se datoreaza doar faptului ca politica romaneasca e inca in etapa sa preistorica, in care nu exista o reala concurenta intre stinga si dreapta.

Din aceasta cauza, e posibil ca aruncarea de bani in stinga si in dreapta, la intimplare, sa fie confundata cu o reala politica social-democrata.

Adevarat sau fals?

In programul de guvernare, PSD promite lichidarea unitatilor economice neviabile, in special a celor din sectorul utilitatilor publice. Cum ramine atunci cu toate masurile prin care a incercat sau incearca sa ii forteze pe posesorii de centrale sa se reconecteze la sistemul centralizat, falimentar, de termoficare?

O alta promisiune se refera la crearea de ferme agricole europene, viabile si eficiente, in timp ce PSD a sustinut pina acum in special agricultura de subzistenta si marile mosii tip Culita Tarita, care nu sint prea europene... De asemenea, se promite realizarea unor retele de transport compatibile cu cele europene.

Cum ramine atunci cu autostrada Bechtel, care e cam paralela cu coridoarele europene? Mai ales ca “autostrada care nu duce nicaieri”, cum o califica unii analisti, e si enorm de scumpa...

O promisiune cinica: finalizarea pina in 2008 a tuturor litigiilor legate de proprietate

Pentru cultura PSD arunca aceleasi principii si promisiuni de tipul “vom face totul”. Una dintre ele vizeaza amplificarea prezentei artei si culturii romanesti in lume. Din pacate insa, nu se spune nimic despre clientelismul debordant ce domina institutiile de stat care ar trebui sa realizeze acest deziderat.

Din cauza acestui lucru, Romania are in mod constant prezente penibile la tirgurile internationale de carte, iar promovarea in strainatate a oamenilor de cultura romani si a operelor lor nu are neaparat vreo legatura cu valoarea acestora.

Astfel ca, indiferent de promisiunile programului PSD, comparabile cu cele din 2000, in mod rezonabil nu ne putem astepta decit ca politica anticulturala a actualei conduceri a Ministerului Culturii sa continue.

Acest minister exclude din programul de achizitii publice cele mai bune edituri si cartile fundamentale pe care ele le ofera, pentru a arunca banii pe maculatura parapsihologica a unor edituri de cartier.

Refuza sa achizitioneze pentru bibliotecile publice reviste prestigioase precum “Romania Literara” sau “Observator Cultural”, in favoarea revistelor clientelei ministeriale. In orice tara civilizata ar fi inadmisibil obiceiul Comisiei de subventionare a cartii de a subventiona cartile membrilor comisiei.

Nu si in Romania guvernata de PSD, in care, de altfel, s-a reintrodus TVA-ul pe carte cu scuza falsa ca asa cere UE.

La capitolul culte, se afirma cu nonsalanta ca “se va continua retrocedarea bunurilor bisericesti preluate de stat in mod abuziv in perioada 1945-1989”, desi PSD s-a opus constant retrocedarii, drept care ea nici nu s-a produs decit in cazuri cu totul izolate.

Promisiunea ca procesul retrocedarii “va continua” si se va finaliza pina in 2008 devine astfel de-a dreptul cinica, mai ales ca, dupa blocajul instituit initial in calea retrocedarii, finalizarea procesului a devenit imposibila. Aceeasi situatie se inregistreaza si in privinta proprietatii in general.

Dupa ce a confiscat inca o data proprietatíle nationalizate de comunisti, acum PSD promite finalizarea, pina in 2008, a tuturor litigiilor legate de proprietate.

Programul de guvernare al Uniunii PSD+PUR este un produs pur al demagogiei. Al demagogiei electorale, declansata de alegerile care se apropie, dar si al demagogiei in general, ca lipsa de contact cu realitatea. Demagogia ii face sa nege faptul ca Romania e o tara subdezvoltata si ii scuteste sa propuna un proiect ferm de dezvoltare.

Ceea ce nu poate avea ca efect decit consolidarea subdezvoltarii actuale.

Sali de sport in care ploua

Ambitiile faraonice ale premierului obliga PSD-ul sa promita construirea a inca 500 de sali de sport (!!!), pe linga celelalte 436 finalizate in graba pentru ca Adrian Nastase sa poata primi un Mercedes de la Ion Tiriac.

Costurile acestui Mercedes incasat de premier sint insa, ce-i drept, mai mici decit costurile piramidelor pe care le inaltau faraonii autentici:

profanarea mormintului lui Blaga prin constructia unei sali de sport in apropiere (in presa au aparut fotografii cu distrugerile provocate cimitirului si chiar cu fragmente de oase), inaugurarea unor sali de sport in care ploua si construirea de sali de sport incalzite cu lemne in sate de munte in care nimanui, nici chiar celor citiva copii din localitate, nu prea ii arde de sport.

Bizarerii financiare

Retragerea statului din economie pare a fi cuvintul de ordine al Aliantei, care sustine ca va elimina presiunile politice asupra mediului de afaceri. Cu toate acestea, Alianta D.A. are si propuneri bizare, cum ar fi promisiunea ieftinirii creditelor prin corelarea dobinzilor cu inflatia, sustin analistii.

“Nu este treaba unui guvern sa intervina pe piata bancara pentru a alinia costul creditelor cu pasul inflatiei”, considera analistul economic Matei Paun. “E absolut ridicol, deoarece piata bancara este cea care regleaza oferta si dobinzile. Nu e treaba guvernului.

Nici banca centrala nu reuseste sa coboare costul creditarii pentru ca el nu depinde strict de inflatie, ci de politicile monetare. Mai mult, bancherii trebuie sa suporte si efectul dezechilibrului balantei contului curent al tarii, in care ies mai multi bani in importuri decit intra din exporturi si investitii.

Banca Nationala a Romaniei (BNR) a sarit in actiune pentru a corecta acest dezechilibru, sugrumind creditarea catre populatie si marind sumele de bani pe care bancile sint obligate sa le tina captive, in rezerve obligatorii”, sustine analistul economic Matei Paun.

Nu trebuie uitat insa ca oferta liberal-democrata este doar o schita de strategii economice, si nu un program propriu-zis de guvernare, care se va putea creiona doar dupa ce se va aseza la masa negocierilor cu organismele financiare internationale, ceea ce partidul la putere a facut prin natura situatiei, el fiind deja la guvernare.

Evolutie fiscala topita in moda europeana

Alinierea cotelor de impozite pe afacere si venit la un nivel unic de 16 la suta este considerata de analisti o revolutie in fiscalitate, care ar avea ca efect insanatosirea economiei romanesti si reducerea evaziunii.

“Cota unica de impozit pe venit de 16 la suta poate fi considerata o revolutie in fiscalitate in ce priveste Romania. Din afara insa, perceptia ar fi de intrare in normalitate, de aducere a peisajului fiscal romanesc in linie cu cel al multor state vecine.

Intr-o tara in care evaziunea fiscala este sport national, in care Fiscul a tolerat ani intregi aminarea platilor catre buget, iar firmele au nascocit diverse formule de plata pentru a acoperi salariul minim pe economie, nu exista alta solutie. E singura”, spune analistul economic Mihai Paun.

Democratii si liberalii propun mai mult decit reducerea cotelor de impozit pe veniturile oamenilor si profitul firmelor. Ei avanseaza oferta unei reduceri cu 10 la suta a facturii sociale, adica micsorarea contributiilor la fondurile sociale de la 49,5% la 39%. Micsorarea fiscalitatii pe munca cu 10 la suta lasa mai multi bani in buzunarul oamenilor si reduce povara fiscala a firmelor.

Cu o fiscalitate suportabila, toate veniturile reale vor putea iesi la suprafata, asa cum s-a intimplat in Rusia, tara in care introducerea unei cote unice de 13a a redus evaziunea fiscala strict la zona economiei negre si a umplut vistieria Fiscului din Moscova, aminteste Paun. Astazi, Rusia are un excedent bugetar consistent, e adevarat si cu ajutorul incasarilor din petrol.

Arieratele - un mister si un obstacol

Daca ar cistiga alegerile, Alianta D.A. va trebui sa se aseze la masa negocierilor cu Fondul Monetar International (FMI), care ar trebui sa fie de acord cu noua formula fiscala. Stampila Fondului este necesara oricarui guvern care-si propune sa duca tara in Uniunea Europeana deoarece FMI evalueaza starea de echilibru general al economiei.

“Negocierea cu FMI a reducerii fiscalitatii nu va fi o problema”, explica Matei Paun, deoarece “astfel de politici au fost aplicate cu mult succes in alte tari vecine. Exista deja o traditie europeana, mai ales in rindul tarilor care au parcurs o perioada de tranzitie”.

Economia romaneasca are insa o problema care s-a agravat in ultimii ani, despre a carei rezolvare punctuala nici oferta Aliantei liberal-democrate nu vorbeste, cel putin pina in acest moment, nici programul Partidului Social Democrat la putere nu da lamuriri: arieratele.

Initial, Fiscul a tolerat neplata la zi a impozitelor si taxelor fata de buget a companiilor de stat, iar ulterior modelul a fost urmat de mari firme private.

S-a ajuns la situatia absurda ca o tara saraca, cu grave probleme sociale, sa-i ajute prin credit fiscal pe clientii celor aflati la putere, fie intreprinderi de stat, fie private.

Saptamina trecuta, FMI avertiza ca a inchis ochii la ultima evaluare a acordului de imprumut cu Romania in chestiunea datoriilor istorice fata de bugetele statului pe care le-au acumulat firmele private (arieratele), dar lasa sa se inteleaga faptul ca asteapta rezolvarea situatiei.

Alianta D.A.: Propuneri curajoase, oferta incompleta

Retrocedarea padurile in integrum si impunerea cotei unice pe impozitul pe venitul global de 16 la suta, reducerea tot la 16 la suta a impozitului pe profit, plus micsorarea taxelor sociale cu 10 procente reprezinta punctele forte ale ofertei electorale facute de Alianta

PNL-PD.

Aceste elemente, la care se adauga oferta unei pensii viagere de 100 de euro pentru taranii care isi vor vinde terenurile agricole, departajeaza clar programul Aliantei de cel al Uniunii PSD+PUR. Dar liderii Aliantei nu au suflat o vorba nici despre remedierea situatiei din justitie, nici despre strategia de politica externa.

Alianta PNL-PD a dat publicitatii “prioritatile ofertei electorale”, pastrind pentru mai tirziu programul de guvernare la care au lucrat anul acesta expertii celor doua partide. Schita prezentata de Alianta are obiective ambitioase si pleaca de la premisa ca, “inainte de a fi cheltuiti, banii trebuie mai intii agonisiti”.

De aceea programul PNL-PD porneste de la necesitatea sustinerii intreprinzatorilor privati, in prima faza printr-o relaxare fiscala vizibila.

Logica acestei masuri - care ar putea diminua in primul an, potrivit calculelor lui Theodor Stolojan, estimarile privind Produsul Intern Brut cu un procent - este motivata cu argumente tipic liberale:

“Pentru a avea cu ce sa-i ajutam pe cei defavorizati trebuie sa-i sustinem pe cei care doresc sa munceasca, sa investeasca, sa-si dezvolte afacerile si, astfel, sa creeze noi locuri de munca”.

Impozitele mici vor stimula afacerile, inclusiv prin trecerea in legalitate a celor din economia subterana.

Intentia este de a stringe taxe mai mici de la cit mai multe societati, dar acest deziderat ar putea sa nu aduca imediat venituri substantiale la bugetul de stat:

“Pe termen lung e o masura care da rezultate, dar pe termen scurt nu e sigur ca se vor aduna destui bani pentru satisfacerea promisiunilor sociale din programul Aliantei”, crede economistul Dan Suciu.

“Reducerea fiscalitatii va duce la reducerea bazei de impozitare doar in 2005”, sustine Valentin Ionescu, unul dintre expertii liberali, fost ministru al privatizarii in perioada 1997-1998, care da asigurari ca “nu vor fi afectate cele cinci prioritati ca ponedere in Produsul Intern Brut”.

In plus, “exista domenii in care ponderea din PIB trebuie sa fie constanta potrivit unor angajamente luate de Romania, cum este Armata, de exemplu”, dar sint alte domenii, potrivit economistului liberal, in care se pot opera reduceri, de pilda cheltuielile cu administratia publica.

Valentin Ionescu este de parere ca aici se pot face economii serioase, intrucit in acest moment “nu se stie exact cum se aloca banul public, fiindca serviciile publice in Romania nu au standarde de calitate si, in absenta acestora, nu poti avea un normativ de cost”, cu alte cuvinte nu exista cheltuieli fixe pentru domeniul respectiv.

Autoritatea Nationala de Control va fi desfiintata

Descentralizarea “economica si politica” va duce, de asemenea, la eficientizarea consumului, dupa cum ne-a spus Valentin Ionescu, si va fi facuta pe doua planuri: unul central - agentiile guvernamentale vor fi scoase din subordinea primului-ministru si trecute, in functie de competente, sub ministerele de resort.

Si altul teritorial, prin care dependenta de institutiile aflate in Capitala, in muncipii etc. va fi mai mica. Economistul liberal considera insa ca unele institutii precum Autoritatea Nationala de Control trebuie desfiintate: “Este o nebunie, nu exista niciunde in lume asa ceva!”.

Economiile facute prin reducerea sau desfiintarea unor institutii bugetare vor balansa minusurile produse prin scaderile de taxe si impozite. Reducerea fiscalitatii ar putea insa periclita promisiunile sociale ale Aliantei.

Proiectul dat publicitatii sustine ca, pina in 2008, ponderile alocate pentru invatamint si sanatate vor ajunge, pentru fiecare in parte, la 6 la suta din PIB, adica la nivel european. Valentin Ionescu explica insa ca aceste “cresteri preconizate pentru educatie si sanatate nu se fac brusc din 2005, ci pe masura cresterii PIB”.

Alianta vrea sa dea inapoi padurile in integrum

Alianta PNL-PD promite “restituirea integrala a suprafetelor de padure si a fondurilor de vinatoare catre fostii proprietari, detinute la data de 01.01.1947”.

Senatorul liberal Gheorghe Flutur spune insa ca Alianta are o strategie mai larga in domeniul politicii de restituire a proprietatilor confiscate de regimul comunist: “Vrem sa modificam Legile fondului funciar, sa rezolvam toate problemele de la particular la general”.

Prin aceasta strategie, liberalii si democratii vor reglementa, daca vor veni la putere, toate retrocedarile, de la “case nationalizate la paduri”, precizeaza senatorul Flutur.

Suprafata de padure care trebuie restituita este de un milion de hectare, iar reprezentantii Aliantei sustin ca dupa modificarea Legilor funciare, terenurile impadurite vor reveni la proprietarii lor de drept in cel mult un an.

In cazul in care unele suprafete nu pot fi restituite, intrucit au fost despadurite si destinate constructiei, fostul proprietar va primi o suprafata similara de padure: “Despagubirile in bani vor fi limitate cit mai mult posibil”, declara Gheorghe Flutur, “fiindca exista posibilitatea de a restitui in natura”.

Programul de restituri si impaduriri va costa, potrivit estimarilor facute de senatorul Gheorghe Flutur, 60 de milioane de euro.

In filozofia restiturii conceputa de Alianta

PNL-PD se regasesc si retrocedarile cerute de cultele religioase. Potrivit Raportului privind libertatea religioasa, dat publicitatii de Departamentul de Stat al SUA, din cele 2.

207 de biserci greco-catolice transferate de comunisti Bisericii Ortodoxe, doar 53 au fost restituite, in vreme ce peste 80 la suta din cladirile care apartineau bisericilor traditionale maghiare din Transilvania sint inca in proprietatea statului roman, iar din cele 42 de cladiri ale comunitatii evreiesti au fost retrocedate 29.

Alianta PNL-PD promite sa rezolve aceste restituri care afecteaza libertatea religioasa, potrivit standardelor democratice invocate atit de SUA, cit si de UE.

100 de euro renta viagera pentru cei care-si vind terenul agricol

Alianta isi propune sa transforme agricultura rudimentara din Romania intr-una performanta, incepind cu comasarea terenului. Pentru fiecare teren vindut de un proprietar in virsta de minimum 60 de ani, statul va acorda o renta viagera de 100 de euro pe an. De asemenea, cine va da in arenda unei exploatatii inregistrate terenul sau agricol va primi 50 de euro anual.

O familie de tarani are in medie 2,5 hectare, deci banii obtinuti ar fi de circa 10 milioane anual. “Taranul nu-si va da pamintul pentru atit de putin”, crede fostul deputat Vasile Lupu, care sustine insa ca “farimitarea terenului creste atit costul de productie, cit si pretul pe piata al legumelor, fructelor, lactatelor.

Orice masura care duce la exploatatii agricole mari este bine venita”, dar, noteaza Vasile Lupu, multi oameni nu si-au primit inca paminturile inapoi, sint inca pe rol peste un milion de procese legate de restituiri.

Fostul deputat considera ca aceasta masura “este bine venita pentru ca productia creste de patru ani pe exploatatiile mai mari de 10 hectare”.

Prioritati silvice

Alianta promite ca va impaduri anual 20.000 de hectare de teren si va crea facilitati care sa favorizeze asocierea proprietarilor de paduri si infiintarea ocoalelor silvice proprii:

punerea la dispozitie, cu titlul gratuit, a sediilor de ocoale silvice, cantoane, cabane de vinatoare construite pina in 1990

scutirea de taxe pentru schimburile de terenuri forestiere avind ca scop regularizarea amplasamentelor si comasarea proprietatilor pentru proprietarii privati

trecerea in proprietatea asociatiilor de proprietari de paduri a drumurilor forestiere situate in perimetrul terenurilor forestiere retrocedate

asigurarea materialelor forestiere de impadurire, in mod gratuit, proprietarilor particulari care infiinteaza culturi forestiere

sustinerea de la bugetul statului a lucrarilor de amenajare a padurilor private

finantarea cadastrului forestier se va face de la bugetul statului pentru proprietarii particulari de terenuri forestiere si terenuri cu vegetatie forestiera din afara fondului forestier national (program de 150.000 ha/an).

Fara sa-si vada birna din ochii sai PSD contorizeaza greselile coalitiei

Este foarte curios cum observi intotdeauna paiul din ochiul vecinului si niciodata birna din ochiul tau. Inainte de a se instaura la conducerea tarii in 2000, PSD-ul, in al sau “Program de guvernare pe perioada 2001-2004”, critica aspru vechea guvernare, reprezentata de coalitia CDR-USD-UDMR.

Potrivit PSD, guvernarea din 1996-2000 a avut drept consecinte “desfasurarea haotica a reformei economice si sociale”, “agravarea crizei economice, prin falimentarea unui mare numar de agenti economici

(dintre care peste 300.000 de intreprinderi mici si mijlocii private), dezorganizarea agriculturii, neglijarea capitalului autohton, diminuarea drastica a procesului investitional, inflamarea inflatiei si devalorizarea accentuata a monedei nationale”.

Programul PSD mai sustinea ca marii investitori au fost alungati din Romania, de vina fiind, “asa cum arata toate rapoartele institutiilor europene si mondiale”, climatul economic nefavorabil, legislatia instabila si coruptia extinsa.

Cine judeca acum coalitia?

Romanul de rind a asteptat ca fiecare partid sau coalitie care s-a perindat la conducerea tarii sa aduca o schimbare in bine si sa repare greselile guvernarii de dinainte. In perioada 2000-2004, PSD a primit din partea cetatenilor si bile albe, dar si negre.

Cele negre au tinut saptamini in sir pagina intii a ziarelor, presa fiind un arbitru aspru, capabil si sa admire, dar si sa sanctioneze greselile unui regim, care s-a dat de multe ori in stamba.

BANI PUBLICI. Insusi primul-ministrul Adrian Nastase si-a tiparit cartea “Quo vadis, Europa?” din bani publici, la Editura Monitorul Oficial. Finantarea a fost asigurata de Secretariatul General al Guvernului. Secretarul general al guvernului, Serban Mihailescu, a declarat ca toate cele 1.000 de exemplare au costat 49 de milioane de lei.

El a sustinut ca lucrarea va fi distribuita “exclusiv pentru uzul guvernului”. Premierul a sustinut ca nu a dorit sa apeleze la banii publici, dar ca o conjunctura de moment l-a determinat sa faca acest gest. In toiul scandalului, un sponsor misterios a scos banii pentru cartea premierului, acesta din urma promitind ca ii va inapoia.

PLAGIATUL. Ministrul sanatatii Mircea Beuran a fost acuzat acum un an de plagiat. In 1997, el a lucrat cu dr. Gerald Popa la “Ghidul medicului de garda”. Presa a demonstrat insa ca aceasta carte preia cuvint cu cuvint pagini intregi de text, elemente grafice, tabele, din lucrarea “On Call: Principles and Protocols”, scrisa de medicii americani Shane A. Marshall, Jean H.

Gillies si John Ruedy, aparuta in 1988 la Editura W. B. Saunders. Intre timp s-au descoperit si alte “ghiduri de urgente” preluate dupa literatura de specialitate franceza, pe care Mircea Beuran si-a pus semnatura.

Autorii fracezi au precizat la inceputul fiecarei cercetari ca “reproducerea, totala sau partiala, a paginilor publicate in lucrarea de fata, facuta fara autorizatia editorului, este ilicita si constituie

infractiune”.

In CV-ul Danielei Bartos, fost ministru al sanatatii, ea apare ca si coautor al “Ghidului de urgente in medicina interna”, dar a declarat ca a fost indusa in eroare. Nastase si Iliescu au fost de partea ministrului Beuran, declarind ca au incredere in corectitudinea lui. In urma scandalului, Beuran si-a dat demisia, aprobata cu intirziere de Adrian Nastase.

DEMISIA. Ministrul integrarii Hildegard Puwak a fost acuzata ca figureaza ilegal ca administrator al unei firme ce ruleaza si fonduri UE. De la preluarea mandatului, Hildegard Puwak trebuia sa renunte la functia de administrator la firma Geroconstruct SRL, infiintata in 1992, al carei asociat unic era sotul acesteia, Iosif Puwak.

Pentru aceasta societate, dar si pentru M&M Consult Invest, ambele administrate de sotul sau, dar si pentru MGH Super si P&I International, ale fiului ei, s-au obtinut finantari de 15.000 euro, din fonduri europene. Scandalul a atras atentia si Organismului Antifrauda al UE (OLAF), dar si Corpului de Control si PNA-ului.

Comisia Europeana a declarat ca ministrul roman nu a influentat acordarea de fonduri comunitare familiei sale si a fost scoasa din cauza. In urma scandalului insa, doamna Puwak si-a inaintat demisia.

O CASA PENTRU PETROM. Ministrul justitiei Rodica Stanoiu a vindut societatii Petrom o casa din Filiasi, precum si terenul aferent, pentru suma de... 100.000 de dolari. E a fost acuzata de coruptie deoarece, din cauza functiei detinute, nu avea voie sa faca afaceri cu statul roman, Petrom fiind o societate cu capital de stat.

Asociatia de Lupta impotriva Coruptiei din Craiova a initiat la Sectia civila a Tribunalului Dolj un proces impotriva Rodicai Stanoiu. Reprezentantii ALCC au calculat si au stabilit pretul casei si terenului din Filiasi la 8.000-10.000 de dolari.

Ei au cerut instantei sa recunoasca nulitatea contractului de vinzare-cumparare intre cele doua parti si sa o oblige pe Rodica Stanoiu sa returneze banii obtinuti la bugetul de stat.

RAPORTUL OLAF. Lista ministrilor PSD acuzati de coruptie poate continua. Aici am putea aminti si raportul OLAF care vorbea despre “Mafia gulerelor albe de la Bacau”. In document erau acuzati de fapte de coruptie cinci membri si apropiati ai PSD: Viorel Hrebenciuc, fratii Sergiu si Dumitru Sechelariu, Corneliu Iacobov si Dorinel Umbrarescu.

PSD: “Nivelul coruptiei este inca ridicat”

Cabinetul Nastase avea in plan construirea a 465 de sali de sport. Programul se desfasoara sub indrumarea Ministerului Lucrarilor Publice, Transporturilor si Locuintei, care a creat pentru acest demers Compania Nationala de Investitii.

In urma anchetelor intreprinse in presa, de o mare parte din cei 6.703 miliarde lei - alocati de cabinetul Nastase pentru construirea salilor de sport - au beneficiat firmele administrate sau patronate de colegi de partid ai premierului.

In aceste conditii, toti romanii sint curiosi sa descopere cum se vor tine de cuvint actualii guvernanti, care promit ca daca vor cistiga alegerile vor elimina coruptia din administratia publica, din mediul politic, din justitie.

Ce a facut guvernul Nastase din 2000?

“Guvernul social-democrat din perioada 2001-2004 s-a concentrat pe reducerea coruptiei din domeniul vamal si fiscal, protectia copilului, justitie, politie, modul de alocare a contractelor publice, acumularea frauduloasa a averilor demnitarilor, privatizare.

(...) Totusi sintem constienti ca nivelul coruptiei este inca ridicat, punind in pericol sansele de reconstructie economica si politica a Romaniei” (din “Proiectul social-democrat pentru o Romaniei europeana”, 2004).

Lacune si lucruri pozitive la PNL-PD

E bine ca, in sfirsit, a aparut, din partea Aliantei PNL-PD, o schita a unui program politic. Era necesar acest program din moment ce, pina acum, declaratiile lor au fost lipsite de substanta. Oricum, documentul emis saptamina trecuta lasa inca multe lucruri nelamurite.

Spre deosebire de Uniunea PSD+PUR, care a emis un program de peste 200 de pagini, Alianta D.A. si-a facut publice “prioritatile” intr-un document care reprezinta doar o zecime din programul PSD+PUR. Din pacate, la Alianta PNL-PD nu gasim o descriere concisa a politicilor care sa duca Romania mai departe.

Documentul emis de Alianta are la fel de multe lacune de continut, precum si cel al PSD+PUR. Sint citeva propuneri interesante, dar ele sint amestecate in prea multa retorica. Prioritatile Aliantei D.A. se concentreaza pe cinci zone: afaceri, educatie, sanatate, politici sociale si agricultura.

Nu este nici o mentiune asupra unei chestiuni critice precum justitia, desi reforma in acest domeniu e esentiala pentru a avea un stat bazat pe lege, cu o economie de piata functionala.

Nimic despre libertatea presei. PNL-PD nu ne-au spus inca daca vor avea o strategie de politica externa, care este absenta cu desavirsire din documentul lor. Iar reforma administratiei publice, care ocupa citeva pagini in programul PSD, e mentionata doar in treacat la Alianta D.A..

Ezitarea de a concepe un program complet de guvernare aproape ca nu are un corespondent in tarile dezvoltate, la partidele politice care aspira sa cistige majoritatea in parlament. In Occident, partidele importante fac programe politice detaliate cu mult timp inaintea alegerilor si acestea sint apoi transformate in manifeste electorale imediat ce campania e anuntata.

PNL-PD prefera ca electoratul sa-i ghiceasca intentiile. Programul nu spune nimic despre libertatea presei, desi aceasta este o chestiune importanta pentru consolidarea unei democratii adevarate in Romania si a fost subiectul unei atentii internationale crescute in ultimele luni.

Inclusiv Comisia Europeana considera ca o presa libera este o conditie esentiala pentru admiterea in structurile europene.

Desi programul PNL-PD precizeaza intr-adevar ca reesalonarea datoriilor din motive politice va lua sfirsit, nu face nici o referire clara la situatia posturilor private de televiziune, care ar trebui sa devina comerciale si independente daca ar fi obligate sa-si plateasca datoriile catre stat.

Aceasta chestiune este atit de importanta incit ar trebui mentionata in programul oricarui partid care este interesat in independenta mass-media, suprematia legii si o economie de piata functionala.

Cum se va decide publicitatea guvernamentala? Faptul ca PNL-PD prefera sa evite aceasta problema sugereaza ca sint interesati mai mult de avantajele pe termen scurt pe care le-ar obtine de la presa, decit de o reforma reala.

In acelasi timp, nu se spune nimic despre sfirsitul abuzurilor din banii publici pentru a cumpara spatiu publicitar in presa scrisa, cu scopul de a influenta linia editoriala, si nici despre cum vor inceta multiplele presiuni asupra presei din provincie, care au fost atit de bine analizate de catre ONG-uri din Romania si internationale.

Aceasta lipsa de comentariu asupra libertatii presei nu poate decit sa arate ca Alianta nu vede chestiunea ca o prioritate. Iar daca ar obtine puterea, probabil ca ar prefera sa mentina actuala relatie confortabila pe care guvernul o are cu mass-media.

Daca Alianta este intr-adevar interesata sa faca schimbari in aceasta zona, ar trebui sa pregateasca o declaratie clara, prin care sa spuna ca, daca va cistiga alegerile, posturile private de televiziune vor fi obligate sa-si plateasca datoriile catre stat si ca reclama guvernamentala se va decide strict in functie de criterii comerciale si nu va depinde de linia editoriala a unui ziar.

Foarte buna propunerea introducerii cotei unice de impozitare. In contrast cu numeroasele omisiuni ale acestui document, unul dintre capitolele pozitive unde s-au prezentat politici clare este cel al impozitarii.

PNL-PD a ajuns la concluzia introducerii cotei unice de impozitare pe venitul global, de 16%, procent pe care un numar important de economisti si analisti il sustin.

In plus, Alianta D.A. sustine reducerea cotei de impozit pe profit de la 25% la 16%, in timp ce impozitul pe asigurari sociale va fi redus de la 49,5% la 39%. Atit reducerea, cit si simplificarea impozitului pe venitul global vor favoriza enorm climatul de afaceri si vor creste incasarile bugetare.

Aceste propuneri ar putea sa ajute la atragerea investitiilor straine in Romania, fapt ce ar trebui sa fie o prioritate a oricarui guvern, din moment ce Romania are un nivel de trai de citeva ori mai mic decit tarile care au intrat in 2004 in UE.

Experienta a aratat ca incasarile bugetare cresc in acele tari care au reglementat cota unica de impozitare pe venitul global. Cind impozitele sint mici, platesc mai multi oameni, se aduna mai multi bani la buget, iar evitarea impozitarii (prin mijloace legale sau ilegale) nu mai este atractiva.

Cota unica de impozitare este acceptata la scara larga, ca o conditie a unei economii in tranzitie.

De unde bani pentru mariri de pensii si salarii? Alte aspecte ale documentului produs de Alianta D.A. sint mentionate in mod clar pentru a cistiga voturi, in mod deosebit in zonele rurale, unde PSD este puternic.

Nu sint explicatii referitoare la modul in care aceste facilitati vor fi finantate. Astfel, se spune ca salariile profesorilor vor fi dublate, ca se vor construi scoli noi in sate.

Scolile existente vor fi modernizate, ajutoarele medicale vor fi mai multe si se vor reduce costurile medicamentelor. Aceste masuri sint bine venite, dar electoratul are dreptul sa stie cum intentioneaza Alianta sa le puna in practica.

Cei de la Alianta ar trebui sa explice daca aceste masuri se leaga de cresterea economica si de incasari guvernamentale crescute sau vor fi reduse alte cheltuieli bugetare. La fel ca si in documentul emis de PSD, cifrele pentru salariile si pensiile proiectate nu au un sprijin economic real, nu sint sustinute economic si par sa contina elemente de populism.

Pensia lunara minima promisa de PNL-PD, de 110 euro, pare gindita doar pentru a fi putin mai mare decit oferta PSD, care este de 100 de euro.

Principalul motiv al suportului electoral pentru PNL-PD si succesul recent din alegerile locale sint o consecinta a dezamagirii profunde fata de PSD. Cea mai mare parte a electoratului este profund nemultumita de PSD si ar putea sa dea votul Aliantei pentru a inlatura actualul guvern de la putere. Alianta pare sa se bizuie pe acest curent anti-PSD.

Totusi Alianta D.A. ar putea sa-si dea seama ca, fara o viziune pozitiva a schimbarii, doar sentimentul negativ al alegatorilor nu va fi suficient de puternic pentru a rezista masinariei PSD.

Marea infruntare fiscala

Ofertele de politici fiscale promit alegatorilor ca incepind din 2005 vor plati impozite mai mici. Ambele grupari politice sustin ca vor reduce povara birurilor, dar prin metode diferite. Dezbaterea cea mai apriga se anunta la impozitarea veniturilor unde se infrunta doua viziuni: cota unica si impozitarea progresiva.

Electoratul va trebui sa aleaga intre doua oferte de politica fiscala: impozitarea progresiva, pe care o sustine Uniunea PSD+PUR, inseamna pastrarea metodei de pina acum. Cu cit cistigi mai mult, cu atit proportia din cistig pe care trebuie sa o lasi statului prin impozit este mai mare.

Cota unica propusa de Alianta PNL-PD inseamna schimbarea filozofiei: indiferent cit cistiga, toata lumea lasa statului aceeasi proportie din cistig. Procentele de impozitare scad si intr-un caz si in celalalt fata de cit sint acum. In ambele variante exista o limita de venit de la care statul incepe sa isi ia partea.

A doua chestiune unde apar diferente intre Uniune si Alianta este nivelul contributiilor sociale, care ar urma sa scada treptat pina in 2008. Uniunea PSD+PUR promite o reducere de cinci procente, iar la Alianta PNL-PD reducerea este de zece procente.

Si in cea de-a treia chestiune, reducerea impozitului pe profit, exista o diferenta importanta: in timp ce Alianta promite aplicarea noului procent, 16a, chiar din 2005, in oferta Uniunii scaderea ar urma sa se faca treptat, primul pas fiind 19% in 2005.

Ambele grupari politice sustin ca reducerea impozitelor este posibila in conditiile unei economii care ar urma sa produca mai mult si mai sanatos si care ar fi in stare sa ofere salariatilor o leafa medie, care peste patru ani ar depasi echivalentul a 300 de euro. (Ovidiu D. Popica)

Impozitarea progresiva

Uniunea PSD+PUR pledeaza pentru mentinerea impozitarii progresive, cu promisiunea ca procentele vor fi reduse treptat astfel incit, pina in 2008, minimul sa scada la 10a, iar maximul la 36a. Oferta Uniunii anunta prima scadere in 2005 la 14a pentru minim si 38a pentru maxim. Acum veniturile se impoziteaza globalizat, in cinci trepte, cu procente intre 18 si 40a.

Sustinatorul public al acestei variante este deputatul PSD Florin Georgescu. “Pentru citiva ani, sistemul de impozitare progresiv, in raport cu veniturile fiecarei persoane, este cel mai potrivit pentru Romania”, afirma Georgescu inca de acum un an, cind guvernul parea de acord sa schimbe filozofia de impozitare a veniturilor.

In aparitiile publice de pina acum, Florin Georgescu a explicat mai putin de ce e buna pentru cetateni impozitarea progresiva. Tactica sa preferata este sa critice solutia cealalta, a cotei unice, cu argumente vizibil imprumutate de la Cotroceni.

S-a impus viziunea lui Iliescu

De fapt, mentinerea impozitarii progresive este viziunea pe care Ion Iliescu a reusit sa o impuna in PSD, in ciuda faptului ca in guvern existase toamna trecuta un curent favorabil introducerii cotei unice. Ministrul finantelor, Mihai Tanasescu, facuse chiar unele calcule si pusese pe masa guvernului o varianta, “cota unica intre 22 si 24a”, pe care a sustinut-o public.

Dar la sfirsitul lui 2003 ea avea sa ramina doar “un exercitiu in studiu” pentru Ministerul Finantelor. “Sa nu ne grabim”, a transmis Palatul Cotroceni si modificarea a devenit litera moarta.

Presedintele Ion Iliescu a invins pina la urma cu ideea impozitelor mari (chiar de 80a) “pentru bogati”, dupa ce intr-o aparitie la televiziunea publica a argumentat ca impozitarea progresiva “este un instrument democratic de control asupra surselor de venituri”, in timp ce cota unica ar fi “o cale a evaziunii si a coruptiei”.

Asadar PSD i-a preluat in oferta electorala solutia, iar Florin Georgescu ii foloseste argumentele.

Argumentele Uniunii PSD+PUR pentru impozitarea progresiva

ii avantajeaza pe cei cu lefuri mici

descurajeaza coruptia

controleaza veniturile anuale

este in concordanta cu doctrina social-democrata

Cota unica de impozitare

Alianta PNL-PD propune schimbarea filozofiei de impozitare a veniturilor prin introducerea unei cote unice: 16a. Ideea impozitarii prin cota unica nu este noua. Discutia a pornit anul trecut, iar argumentele care o sustin vin si din partea unor grupuri de reflectie printre care Societatea Academica Romana, Romanian Think Tank, sau Junior Chamber International Romania.

Adeptii acestei solutii dau ca exemplu tari precum Rusia, Ucraina, Estonia, Slovenia, Serbia, Irlanda, unde introducerea unui sistem simplu de impozitare a stimulat activitatea economica si a inzdravenit veniturile bugetare.

Alianta sustine ca noul sistem de impozitare nu va dezavantaja lefurile mici - unul din punctele de atac ale PSD - pentru ca in aceste cazuri va exista un prag de la care se va aplica procentul de 16a, o deducere de baza pentru care impozitul va fi practic zero.

Liberalul Varujan Vosganian spune ca cel mai important avantaj practic al cotei unice este simplificarea administrarii lucru despre care adversarii politici evita sa vorbeasca. “Cetatenii trebuie sa completeze formulare complicate, sa stea la cozi nesfirsite la fisc, nemaipunind la socoteala nervii si timpul pierdut”.

Alianta a calculat ca bugetul ar putea economisi intre 800 si 1000 de miliarde de lei cu formularele si personalul implicate in administrarea impozitarii pe sistemul actual. “Daca am face o medie a impozitarii progresive ajungem undeva in jur de 23a.

Din asta fiscul reuseste sa adune doar 11 procente ceea ce arata ca realitatea contrazice calculele de pe hirtie si ca o astfel de solutie nu incurajeaza cetateanul sa plateasca taxele ci sa gaseasca solutii sa evite impozitul”, argumenteaza Vosganian. PNL-PD admite ca reducerea impozitelor ar putea diminua incasarile bugetare cu aproximativ un miliard de euro.

Cum va fi acoperita diferenta in asa fel incit cheltuielile publice (sanatate, invatamint, armata) sa nu aiba de suferit? O parte insemnata, raspunde Varujan Vosganian, va fi sustinuta de mersul imbunatatit al economiei.

Ca si in cazul ofertei PSD+PUR, Alianta se bazeaza pe o economie mai eficienta (crestere de aproape 7a anual), pe investitii straine stimulate de un mediu de afaceri mai prietenos, si pe o chiverniseala mai atenta a cheltuielilor.

Argumentele Aliantei PNL-PD pentru cota unica de impozitare

sustine clasa de mijloc, cu salarii intre 150-500 de euro

nu dezavantajeaza salariatii cu lefuri mici

este mai ieftin de administrat

incurajeaza plata corecta impozitelor, deci reduce evaziunea

Gabriel Biris, avocat specializat in fiscalitate:

"Impotriva cotei unice sint demagogii"

Am discutat despre cota unica si impozitarea progresiva cu avocatul Gabriel Biris, specialist in taxe si impozite la firma “Haarmann Hemmelrath” si membru in Consiliul de Politici Economice al Junior Chamber International.

Ce dezavantaje are impozitarea progresiva?

Impozitarea progresiva este o solutie scumpa, birocratica, nu este echitabila social, nu stimuleaza oamenii sa munceasca mai eficient, sa cistige mai mult.

De ce ziceti ca nu-i stimuleaza?

Pentru ca, atunci cind iti vezi fluturasul de leafa, la sfirsit de luna, si vezi cit iti ia statul impozit, mai ales la salariile mari, ai impresia ca esti amendat pentru ca ai muncit mai mult! La trei milioane de lei nu platesti nici un impozit, la 30 de milioane de lei, jumatate dai la stat. Nu e normal!

PSD spune ca bogatii trebuie sa plateasca mai mult si ca, prin cota unica, ar avea de profitat.

Exact bogatii despre care se va spune ca vor profita de cota unica, in momentul de fata, nu platesc impozit progresiv. Prin bogat inteleg o persoana cu vila, masina luxoasa, cont consistent la banca... Eu nu stiu pe cineva care sa fie bogat in acest fel din salariu. E bogat fie din dividende, fie din cistiguri de capital. Daca a facut bani vinzind o afacere, de exemplu, a platit impozit 5 sau 1a.

Deci nu impozitul din cotele progresive. Si asta pentru ca impozitarea progresiva nu se aplica generalizat, ci doar la veniturile din munca (salarii, drepturi de proprietate intelectuala).

Deci impozitarea progresiva nu se aplica si cistigurilor zdravene, bogatanilor, cum sustine PSD?

Nu, pe acestea nu le impoziteaza, iar asta se spune mai putin.

De ce e mai avantajoasa cota unica?

Este echitabila, ceea ce nu inseamna ca oamenii care cistiga bine platesc aceeasi suma ca oamenii care cistiga mai putin. Nu. Dar platesc acelasi procent, aceeasi proportie din cistigul lor, asta inseamna echitabil. Cind cistigul e mai mare, si suma e mai mare, dar proportia este aceeasi pentru toti, deci nu dezavantajeaza pe nimeni.

Domnul Georgescu spune ca vor fi salariati care acum nu platesc impozit, iar la cota unica vor plati 16%.

Nu. Cota unica se poate aplica de la un anumit nivel de venit in sus, cum e acum deducerea de baza. In plus, cota unica e mai usor si mai ieftin de administrat. Cind toate veniturile sint impuse cu aceeasi cota, nu mai e nevoie sa le globalizezi. Declari doar ca obtii veniturile impozabile, statul aplica cota unica si totul devine foarte simplu.

Angajatorul poate calcula, retine si vira impozitul foarte usor.

Cit de rezonabil vi se pare 16%? E mult, e putin?

Este rezonabil, si asta face ca acest nivel sa fie usor de acceptat pentru contribuabil. De aici reiese un alt avantaj: creste gradul de conformare voluntara, cum spun fiscalistii, adica vor fi mai multi oameni care vor dori sa fie onesti, sa plateasca de bunavoie impozitele.

Putem presupune, dar nu sintem siguri.

Ba nu, avem date care ne indreptatesc sa credem ca va fi asa. Iata exemple: in Rusia, unde impozitul a scazut de la 30 la 13a, cit e acum cota unica, au crescut veniturile bugetare, s-au dublat in doi ani. Romania: a redus impozitul pe chirii de la 40 la 15% si au crescut incasarile din acest impozit de aproape zece ori! Este mult mai usor de luat putin de la multi decit mult de la putini.

Criticii cotei unice sustin ca veniturile bugetare vor scadea...

N-am vazut pina acum studii de impact serioase care sa demonstreze acest lucru, luind in calcul toate variabilele. De exemplu, cit economiseste cota unica prin administrare mai ieftina, cit se intoarce la buget sub forma de TVA, pentru ca daca oamenilor le vor ramine mai multi bani in buzunare vor consuma mai mult...

Putem doar sa ne uitam la tarile care au aplicat acest sistem, sa vedem experienta lor. Dar problema e alta. Cota unica nu poate functiona eficient daca statul nu e ferm in aplicarea ei. Putem presupune ca, la un impozit mai mic, vor fi mai putini evazionisti, dar ei trebuie presati sa plateasca. Statul trebuie sa impuna legea pentru toti, nu diferentiat, cum s-a intimplat pina acum.

Vorbeati de costuri de administrare. Cit costa impozitarea progresiva?

Autoritatile au raportat anul trecut costuri de 800 de miliarde pentru administrarea impozitului pe venitul global. Nu stiu daca asta inseamna si formulare, si personal.

Cit ar costa cota unica?

Asta ar trebui sa spuna cei care vor sa aplice practic aceasta solutie (n.r. - Alianta PNL-PD). Ar trebui v-azut cit se economiseste cu formularistica si cit cu personalul devenit redundant. Redundant nu in sensul ca ar trebui concediat si reorientat. In loc sa se ocupe de hirtoage, functionarii ar putea merge pe teren sa verifice daca ce declara contribuabilii este sau nu real.

Exista astfel de instrumente si in legea de acum, privind impozitul pe venit, dar sa fim seriosi, n-am auzit ca cineva sa fie verificat daca ce a trecut in declaratia de venit corespunde sau nu cu ce e in realitate.

Ce intrebari ar trebui sa ne punem ca sa intelegem mai bine cele doua solutii?

Eu m-as intreba ce ma deranjeaza la un sistem si daca cealalta solutie rezolva acele probleme. Ce am de pierdut si ce am de cistigat. Ma deranjeaza ca cineva cistiga prin munca mai mult decit mine si as vrea ca acela sa fie sanctionat?

E o intrebare interesanta. Daca cei mai multi raspund pozitiv?

Impotriva cotei unice nu pot fi decit doua categorii de oameni: demagogii - care vor sa se foloseasca de saracia oamenilor pentru a le atrage voturile - si oamenii pentru care moartea caprei vecinului este mai importanta decit cresterea propriei capre.

Sabina Fati, Lidia Moise,Emilia Manea, Ciprian Siulea, Ovidiu Simonca, Mark Percival