Mult asteptata lege a Consiliului Superior al Magistraturii (CSM), legea celui mai important for al magistratilor, intra in vigoare incepind de azi. Si tot de azi, ministrul justitiei preda CSM o parte din prerogative. Sa fie vorba despre o reforma radicala a justitiei romanesti?

Inainte de legea CSM, luni, au intrat in vigoare alte doua legi importante - Legea privind statutul magistratilor si Legea privind organizarea judecatoreasca.

Cu acest trio, justitia ar trebui sa se bucure, cel putin teoretic, de aerul proaspat al totalei independente a magistratilor, inclusiv a independentei politice. Si tot de azi, judecatorii si procurorii n-ar mai trebui sa resimta in ceafa, asa cum au spus-o adesea, privirea serviciului secret al Justitiei, SIPA.

O lege noua pentru un CSM vechi

Prin lege, CSM este reprezentantul autoritatii judecatoresti si totodata garantul independentei justitiei. El este unicul organism insarcinat cu asigurarea functionarii eficiente a sistemului judiciar si a supervizarii carierei profesionale a magistratilor.

Cu toate acestea, chiar primele paragrafe ale legii arunca o umbra de indoiala asupra independentei acestui organism, la fel precum si asupra garantarii, de catre el, a independentei justitiei.

Seful actualului CSM, judecatorul Dan Lupascu, ne-a explicat etapele succesive ale schimbarii la fata a organizatiei.

“Este un moment unic in istoria noastra juridica, in sensul ca va avea loc, in cadru solemn, incheierea unui protocol intre ministrul justitiei si toti membrii CSM cu privire la predarea preluarea atributiilor vizind cariera magistratilor si toate celelalte aspecte care trec de la Ministerul Justitiei la CSM. Sarcina noastra (n.r.

- a vechiului CSM) este sa pregatim alegerile pentru viitorul CSM si sa predam CSM la cheie.

Asa a vrut parlamentul”, ne-a declarat ieri Dan Lupascu, presedintele Curtii de Apel Bucuresti si seful actualului CSM.

Cum va arata noul Consiliu?

In acest timp vor avea loc alegeri pentru noul CSM, care va fi compus din noua judecatori si cinci procurori, trei reprezentanti de drept - ministrul justitiei, presedintele Curtii Supreme si procurorul general - si doi reprezentanti ai societatii civile.

“Cei noua judecatori sint impartiti astfel: doi de la Inalta Curte, patru de la curtile de apel, doi de la tribunale si tribunale specializate si unul de la judecatorii. Cei cinci procurori vor fi: cite unul de la Parchetul Inaltei Curti, PNA, Parchetele curtilor de apel, Parchetele de pe linga tribunale si tribunale specializate si parchetele de pe linga judecatorii.

Toti acestia vor fi alesi in adunarile generale ale magistratilor care se vor desfasura in luna noiembrie anul acesta.

De asemenea, in CSM, vor fi trei membri de drept si doi reprezentanti ai societatii civile alesi de catre Senat, din candidaturile depuse la Biroul Permanent al Senatului”, ne-a declarat Dan Lupascu, seful actualului CSM.

“Legatura intre instante si minister ramine exclusiv pe chestiunea finantelor - o lipsa semnificativa in lege”

Ministrul justitiei a pierdut numai jucaria “inspectiei generale” si alte citeva prerogative marunte. In schimb, a pastrat serviciul secret SIPA si ceea ce era cel mai important: banii. “Legatura intre instante si minister ramine exclusiv pe chestiunea finantelor si din punctul meu de vedere asta este o lipsa semnificativa in lege.

Eu am insistat, inclusiv la parlament, ca de bugetul curtilor de apel, tribunalelor si judecatoriilor sa se ocupe tot CSM. Aceasta este o pirghie foarte importanta si cita vreme CSM este garantul independentei justitiei, trebuie sa aiba toate instrumentele. Din pacate asta a fost solutia care s-a acceptat in final”, mai spune Dan Lupascu.