"Idila" cu Securitatea: 1973-1976 si 1977-?
Documentul prezentat de ziarul Libertatea e absolut autentic si redactiei i-a parvenit fara mentiunea ca ar fi un document secret. Conducerea Ministerului Apararii Nationale prin vocea purtatorului de cuvant Gelaledin Nezir a confirmat paternitatea documentului. in spatele acestui document nu se afla nici o conspiratie a serviciilor secrete, lucrurile fiind mai simple.
Astfel, redactia ziarului Libertatea si cea a ziarului National au aflat din surse guvernamentale de existenta documentului cu mult dupa ce acesta era depus la Judecatoria Sectorului 2.
Instanta, la cererea avocatilor lui Mugur Ciuvica, a solicitat tuturor institutiilor detinatoare de arhive ale Securitatii sa comunice daca numele lui Traian Basescu figureaza sau nu in scriptele defunctei institutii. Raspunsul Ministerului Apararii a venit la sfarsitul lunii septembrie si s-a aflat la dosarul cauzei.
De ce nu a fost informat si Consiliul National pentru Studierea Arhivelor Securitatii? A explicat purtatorul de cuvant al Ministerului Apararii: CNSAS a cerut MApN cu totul altceva decat a cerut justitia, ministerul raspunzand solicitarii CNSAS la data respectiva, iar daca justitia ar fi cerut acelasi lucru ca si CNSAS, ar fi primit acelasi raspuns.
Gelaledin Nezir a declarat agentiei Mediafax ca nu poate preciza ce solicitare au facut cele doua institutii, pentru ca nu poate deconspira cererea primita din partea instantei de judecata. "Numai justitia poate fa ce publica cererea sa", a mai spus Nezir.
Se ridica insa intrebarea: cat timp a colaborat Basescu? Pentru ca documentul MApN vorbeste de o colaborare desfasurata intre noiembrie 1973 si septembrie 1976. De remarcat faptul ca Basescu a declarat miercuri ca ar fi semnat ceva in luna mai 1973, cand a plecat cu Bricul Mircea in Marea Mediterana si nu in luna noiembrie, cum atesta datele oficiale. Dar probabil ca a incurcat niste date.
Mai departe, "Registrul cu persoanele din randul membrilor P.C.R. pentru care s-a dat aprobarea sa sprijine munca de securitate" invocat de Mugur Ciuvica atesta faptul ca in luna februarie a anului 1977, deci cateva luni mai tarziu, Basescu a primit aprobarea sa colaboreze cu organele de securitate. Ce s-a intamplat din luna februarie 1977 pana in luna decembrie 1989, e greu de aflat.
(Lucian Manea)
Primarul refuza sa spuna cine a vrut sa-l santajeze
Liderul democratilor, Traian Basescu, a dezlantuit un atac asupra trustului Ringier, in general, si asupra cotidianului Libertatea in special. in conferinta de presa tinuta ieri, Basescu a tinut sa precizeze: "Daca documentul avut de Libertatea si pe care si eu (Basescu - n.r.
) il am de 7 zile este similar cu cel pe care il are si judecatoarea si la care avocatul meu nu are acces, atunci lucrurile sunt foarte grave". Basescu e suparat ca un asemenea document a ajuns in posesia presei.
"Daca acest document e acelasi, atunci ne aflam in fata a doua situatii: ori suntem in situatia in care serviciile de informatii ale Armatei se amesteca in politica, ori trustul Ringier vrea sa faca mai mult decat presa, probabil politica", acuza Basescu, care a repetat spunand ca "trustul Ringier si-a asumat un joc politic".
Deocamdata, liderul democratilor vrea sa stie daca cele doua documente sunt similare celui aflat la judecatoare si pe care scria clar "informatie clasificata". Drept urmare, acesta este hotarat sa-l ceara pana-l va primi. in plus, Basescu a spus ca persoana care l-a contactat cu ceva vreme in urma la Primarie este "un mesager din sfera politicii".
"Acea persoana m-a invitat sa discutam daca mai trimitem sau nu hartia respectiva. Cum eu am refuzat orice negociere nu stiu ce vroia sa-mi spuna", a mai precizat Basescu, care e hotarat ca in cazul in care cele trei documente se dovedesc a fi identice, va face public numele persoanei care l-a contactat pentru "discutie".
Pe de alta parte, liderul PD a respins categoric toate acuzatiile care i se aduc privind politia politica. (Beatrice Nechita)
Liderul PD ar fi promis ca se retrage din politica
Potrivit presei prezente in sala de judecata in data de 1 septembrie, la un prim termen al procesului Basescu-Ciuvica, in apararea liderului PD s-au prezentat doi colegi: Adriean Videanu (foto), vicepresedinte PD si Dorin Iacob, vicepresedinte al Aliantei D.A. si secretar executiv al PD. Cei doi i-au luat apararea lui Traian Basescu aratand ca acesta a fost foarte afectat de acuzatiile aduse.
Potrivit ziarului Cotidianul, Videanu a sustinut ca Basescu ar fi declarat public ca, daca se va dovedi colaborarea sa cu fosta Securitate, se va retrage de pe scena politica.
in Realitatea Banateana din aceeasi data ziaristii redau declaratia lui Videanu potrivit careia, daca ar fi cunoscut ca Traian Basescu ar fi lucrat cu fostele structuri ale Securitatii, nu ar fi facut nici un efort pentru refacerea imaginii acestuia. Audiat de catre instanta in legatura cu acest aspect, Dorin Iacob a spus ca, intr-o asemenea situatie, "l-ar fi dispretuit pe Basescu".
Sforaria
Cazul Basescu este cea mai evidenta proba ca institutia insarcinata sa se ocupe de deconspirarea Securitatii - Consiliul National pentru Studierea Arhivelor Securitatii (CNSAS) - nu are de fapt nici o putere in acest sens.
Certificatele date de institutia lui Onisoru privind apartenenta sau nu a unui demnitar la fosta Securitate sunt ca si nule, in conditiile in care apar documente, emise chiar de catre institutiile publice, care spun exact contrariul.
In acest moment, s-a demonstrat clar ca institutia lui Onisoru este, fara voia sa, nimic altceva decat un paravan in spatele caruia se fac diverse jocuri politice, care pot culmina chiar cu santajarea unor persoane devenite incomode pentru putere. Neputinta CNSAS deriva din faptul ca legea Ticu - act normativ in baza caruia functioneaza Consiliul - nu este respectata de institutiile abilitate.
Desi, legal, CNSAS trebuie sa fie detinatorul de drept al arhivei fostei Securitati, Consiliul sta tot la mana serviciilor secrete pentru a obtine documentele necesare.
Motivul absurd pentru care membrii Colegiului nu pot intra in posesia arhivei consta in faptul ca nu s-a reusit gasirea unui loc adecvat pentru depozitarea ei. Timp de patru ani de zile, CNSAS a batut la usa tuturor celor imputerniciti sa faca lumina in acest caz, insa toti cei care au venit si au plecat de la putere nu au ridicat nici macar un pai.
In acest moment, este evident ca lipsa de reactie a celor de la putere este determinata de dorinta lor de a tine sub control o tema atat de controversata.
Dorinta Puterii de a desfiinta CNSAS a fost evidenta
De-a lungul timpului au fost evidente incercarile puterii de a pune botnita membrilor Consiliului care au dorit sa-si faca treaba pentru care au fost alesi in functii. Sunt de notorietate controversele dintre SRI si CNSAS si remarcile premierului Adrian Nastase cu privire la persoanele incomode din Consiliul: Horia Roman Patapievici, Mircea Dinescu si Andrei Plesu.
Nastase a spus atunci ca membrii CNSAS nu sunt altceva decat niste "lingai de dosare" care beneficiaza de niste salarii foarte mari in raport cu volumul de munca. Intr-adevar, asa cum a recunoscut Mircea Dinescu, serviciile de informatii nu furnizau CNSAS decat "hamsiile securiste", trecand sub tacere adevaratii rechini de dinainte de '89.
Timp de patru ani, dorinta Puterii de a desfiinta CNSAS a fost evidenta. De la maltratarea legii Ticu in Parlament, chiar de catre PNTCD, pana la solicitarea de desfiintare a actualului Colegiu a fost doar un pas. CNSAS a fost impartit in doua tabere, una condusa de Gheorghe Onisoru, iar cealalta reprezentata de Plesu, Dinescu si Patapievici.
Marul discordiei l-a constituit dorinta gruparii Dinescu de a publica listele cu fostii ofiteri de Securitate, lucru nedorit insa de serviciile secrete si de Onisoru. Puterea s-a facut ca intelege situatia de criza prin care trecea CNSAS si l-a insarcinat pe senatorul PSD, Ion Predescu, sa faca lumina in acest caz.
Predescu a facut insa tot ce i-a stat in putinta sa desfiinteze gruparea Dinescu, considerata ca fiind formata din "elemente rasculative". Reactia societatii civile si a mass-media, concretizata printr-un lant viu in jurul Palatului Parlamentului, a fost singura salvare a CNSAS.
Nu a trecut insa mult si in Camera Deputatilor s-a pus pe tapet un proiect semnat de deputatul PSD, Ion Stan, seful Comisiei SRI. Actul normativ prevedea printre altele scurtarea mandatului membrilor Consiliului, unica modalitate de a scapa de rasculativii din Consiliu.
In acest moment, documentul dat de MApN privind presupusa relatie a lui Basescu cu serviciul de contrainformatii militare si reactia Ministerului confirma ca CNSAS nu este altceva decat praf in ochii opiniei publice.
MApN a stupefiat CNSAS
Majoritatea membrilor Colegiului Consiliului National pentru Studierea Arhivelor Securitatii a reactionat ieri extrem de dur fata de actiunea MApN de a furniza instantei un document clasificat in care se mentioneaza ca liderul PD, Traian Basescu, ar fi fost colaborator al organelor de contrainformatii militare.
Mircea Dinescu, Andrei Plesu si Horia Roman Patapievici - membri in Colegiul CNSAS - s-au declarat in prima faza stupefiati fata de demersul MApN, ca apoi sa se declare revoltati de atitudinea institutiei si in final sa-si exprime dezamagirea vizavi de modul in care este tratat CNSAS si rolul pe care acesta practic nu-l mai are.
Dinescu, Plesu si Patapievici au sanctionat totodata si raspunsul MApN potrivit caruia Consiliul nu i-ar fi cerut acelasi lucru ca justitia in cazul Basescu. "Niste jigodii!, "Este inadmisibil", "Este o dezinformare nerusinata", au fost comentariile pe care Dinescu, Plesu si respectiv, Patapievici le-au facut la adresa institutiei conduse de ministrul Ioan Mircea Pascu.
In Romania se face trafic cu dosare
"Noi am cerut toate documentele prin care se putea certifica ca Traian Basescu a colaborat cu Securitatea. Ceea ce s-a intamplat demonstreaza ca in Romania nu se face doar trafic cu femei sau cu marijuana, ci si cu dosare. Numai ca, pana acum acest trafic era facut doar de persoane particulare, nu de institutii publice conduse de membrii PSD", a punctat Dinescu.
El a spus foarte clar ca solicitarea CNSAS s-a referit la colaborarea lui Basescu cu Securitatea si ca MApN, ca de altfel toti detinatorii de arhiva ar fi trebuit sa furnizeze Consiliului documentele care-l implicau pe liderul PD. "Se demonstreaza ca CNSAS nu mai are nici un rol.
Baietii de la PSD, pentru ca ministrul Apararii este din partidul de la putere, pastreaza dosarele si le scot la lumina cand au chef", a spus Dinescu. In opinia sa, documentul MApN "a fost scos peste noapte pentru a fi folosit de actuala putere impotriva lui Basescu, inainte de alegeri".
"Atata vreme cat arhivele raman la servicii, aceste dosare devin instrumente si arme cu care actuala putere poate santaja sau distruge anumite persoane", a continuat Dinescu, citat de Mediafax. El a sustinut ca nu poate credita un document pe care MApN, daca il are, nu l-a trimis CNSAS, asa cum prevede legea. "Normal era ca documentul sa fie la noi. Este insa vorba despre o campanie murdara.
Si eu am ramas surprins", a mai spus Dinescu.
"O surpriza si o incalcare a legii"
Punctul de vedere al lui Dinescu a fost impartasit si de colegul sau din CNSAS, Patapievici. "Este clar inca un episod din serialul "Serviciile secrete manipuleaza societatea romaneasca". Noi am cerut toate documentele din dosarul Basescu. Este in logica elementara ca acest document trebuia sa parvina CNSAS", a spus membrul Colegiului.
In opinia sa, nu poate fi pusa la indoiala credibilitatea Consiliului care a stabilit ca Basescu este "curat", ci doar a presedintelui Romaniei, sefului SRI, SIE, CSAT si a sefului Serviciului Arhivelor Militare. "Nu este vorba de pierderea credibilitatii, ci de o politica deliberata de ascundere a arhivelor. MApN are o agenda ascunsa, este evident acest lucru", a punctat Patapievici.
E a sustinut ca aceste institutii nici nu vor livra arhivele pana cand nu va fi dat un ordin politic in acest sens. In opinia sa, documentul MApN aflat in posesia Judecatoriei Sectorului 2 este "o surpriza si o incalcare a legii" si poate fi o sursa de santaj politic.
"Astfel de surse de santaj politic vor aparea atata vreme cat presedintele Romaniei nu va cere serviciilor secrete livrarea catre CNSAS a intregii arhive a fostei Securitati", a mai spus Patapievici. El a apreciat ca, in momentul de fata, unele persoane particulare si institutii stiu mai mult decat CNSAS, "pentru ca seful statului a decis ca arhiva sa ramana la serviciile secrete".
"Este inadmisibil tipul acesta de raspuns"
"Este inadmisibil tipul acesta de raspuns", a comentat si Andrei Plesu vizavi de reactia MApN. El a mentionat ca raspunsul oficial al detinatorului de arhiva catre CNSAS a fost ca Traian Basescu este necunoscut. "Care este rolul CNSAS? Nu se mai pot da de foarte multa vreme decat raspunsuri partiale si fragmentate. Suntem condamnati sa nu putem lucra temeinic", a spus Plesu.
In opinia sa, se poate vorbi de o batjocorire a CNSAS, institutia neavand nici o putere pana cand nu va intra in posesia arhivelor fostei Securitati. "Vreau sa mai adaug ca Traian Basescu elev fiind la Scoala Militara ar fi colaborat in cadrul Directiei de contrainformatii, nu este o proba clara ca ar fi facut politie politica", a punctat Plesu.
El a mai spus ca CNSAS nu poate face nimic atata vreme cat nu se respecta legea. "Am fost la doi presedinti, la doi prim-ministri. Vom da un comunicat in care vom protesta, dar nu se va rezolva nimic pana cand legea nu se va respecta", a mai spus Plesu.
Roxana ANDRONIC
Armata, actor in campania electorala
Ministerul Apararii Nationale detine in arhive date despre liderii politici ai zilei. Inaintea campaniei electorale Judecatoria Sectorului 2 Bucuresti a cerut un document secret al Armatei pentru a fi folosit impotriva liderului PD, Traian Basescu, dupa ce acesta a fost acuzat ca ar fi fost in vremea studentiei informator al Securitatii.
Unii membri ai Consiliului National pentru Studierea Arhivelor Securitatii considera ca in acest fel Armata a intrat in jocul electoral alaturi de PSD.
Aparitia documentului depus de Ministerul apararii nationale la dosarul aflat pe rolul Judecatoriei Sectorului 1 din care rezulta ca Traian Basescu a fost colaborator al Securitatii, trezeste mari semne de intrebare. MApN a trimis documentul Judecatoriei sectorului 2 si CNSAS-ului pe data de 28 septembrie.
Horia Roman Patapievici, membru al Colegiului CNSAS confirma ca acest document clasificat este acelasi cu cel publicat in Libertatea de joi. El este insa similar si cu cel primit de Traian Basescu, “printr-un mesager al unei grupari politice”, nespunind care a fi aceasta grupare.
Documentul cu pricina, de fapt o adresa a MApN catre Judecatoria sectorului 2, a fost depus la dosarul Mugur Ciuvica - Traian Basescu si, potrivit celor afirmate miercuri in instanta de judecatoare, ar avea caracter secret.
Din el reiese ca “Traian Basescu a fost colaborator al organelor de contrainformatii militare , pe timpul cit era elev al Institutului de Marina Militara, avind dosarul personal nr 3990. 09.11.172. Nu i s-a stabilit nume conspirativ”. Nu este limpede daca in spatele acestei adrese se mai afla si alte documente, pe baza caror s-a tras concluzia de colaborare.
Printr-un comunicat remis presei joi, Ministerul Apararii Nationale, spune ca raspunsul “ este parte al unui document, el insusi clasificat drept secret”, motiv pentru care informatiile furnizate justitiei au si ele caracter secret.
Cu alte cuvinte, toate documentele pe baza carora s-a dat sentinta ca Traian Basescu a fost colaborator al Securitatii sint secrete, si la ele nu a putut avea acces nici macar avocatul apararii, instanta refuzind sa le declasifice. O situatie cel putin bizara.
Monica Macovei, presedinta APADOR- CH, spune ca sint procese in care apar documente confidentiale, secrete, clasificate secret sau strict secret de catre institutia care le trimite, SRI sau alt serviciu secret, dar accesul partilor trebuie sa fie permis, intrucit ele pot da declaratii de confidentialitate”.
MApN, un nou actor in campania electorala
O bizarerie si mai mare este faptul ca Ministerul Apararii nationale a dat doua raspunsuri contradictorii in aceeasi chestiune. La data de 27 februarie Colegiul CNSAS a cerut detinatorilor de arhive documentele necesare stabilirii eventualelor raporturi ale lui Traian Basescu cu Securitatea, solicitarea fiind facuta in contextul scandalului declansat de Mugur Civica.
In raspunsul primit de la MapN in 18 mai 2004, cu adresa 4/619, se preciza ca” nu exista documente incriminatoare si Traian Basescu figureaza drept “necunoscut in arhive”. Iata insa ca dupa trei luni Traian Basescu a devenit dintr-o data cunoscut in arhive, ba mai mult, cunoscut drept colaborator, cu dosar personal, dar fara nume de cod.
Andrei Plesu, membru al Colegiului sustine ca “este indamisibil ca o asemenea institutie sa dea informatii opuse, doua raspunsuri diferite. Este clar ca MApN are interese si strategii propriii si in functie de ele stabileste ce documente sa livreze sau nu”.
Mai mult, Horia Roman Patapievici acuza MApN ca “ are o agenda ascunsa, asa cum au toate serviciile secrete” si ca a “devenit un nou actor in campania electorala”. Argumentul purtatorului de cuvind al Armatei, Gelaledin Nezir, pentru aceasta contradictie este ca CNSAS si Judecatoria sectorului 2 au cerut lucruri diferite.
“MApN a incalcat protocolul cu CNSAS”
“MApN a incalcat legea sigurantei nationale, pentru ca documentul trimis de Armata la CNSAS, acelasi care a aparut si in Liberatea este clasificat secret, potrivit MApN”, spune Horia Roman Patapievici.
Pe de alta parte, potrivit unui Protocol incheiat intre CNSAS si detinatorii de arhive, acestia sint obligati sa semnaleze CNSAS, in procesul de verificare a unei persoane, documentele care privesc siguranta nationala (acestea fiind printe cele clasificate secret).
Se formeaza apoi o comisie mixta - reprezentanti CNSAS- MApN, care stabileste in ce masura este vorba despre un document secret si daca intr-adevar acesta contine aspecte care nu pot fi date publicitatii.
“In raspunsul primit in mai, MApN nu ne-a spus ca ar fi vorba despre vreun document secret, pentru ca acum sa descoperim brusc ca exista unul”, spune Andrei Plesu. Cu alte cuvinte, in cazul lui Traian Basescu doar Comisia mixta putea stabili daca documentele vizeaza siguranta nationala si sint clasificate.
Problema este in ce masura documentul MApN demonstreaza ca intr-adevar Basescu a fost colaborator al Securitatii. Dupa opinia lui Horia Roman Patapievici din acest document “nu se poate trage concluzia ca Basescu ar fi avut vreo legatura cu fosta securitate”. Pentru asta ar fi nevoie de ceva mai mult decit mentionarea numarului unui dosar.
Ar fi nevoie, de exemplu, macar de notele informative semnate cu un nume de cod care sa-i poate fi atribuit cu certitudine lui Traian Basescu. Ar fi nevoie de rapoartele semnate de acesta.
Basescu versus Ciuvica
Apararea: Traian Basescu s-a aparat din nou ieri precizind ca “in 1972 pe cind era student in anul doi la Institutul de Marina Militara Mircea cel Batrin a fost constactat de contrainformatiile militare. “Din septembrie si pina in mai toata promotia am trecut pe la serviciul de contrainformatii ca sa ne completam dosarele pentru avizul de navigatie.
Era un chestionar specific, pe care a trebuit sa-l completam toti. Marea ticalosie pe care o incearca acest serviciu secret este sa induca ideea ca Basescu a facut politie politica, cind de fapt aveam o relatie institutionala cu aceste servicii”. Traian Basescu este parere ca serviciile secrete ale Armatei sint implicate prin santaj in campania electorala.
Acuzarea: In februarie 2004 Mugur Ciuvica l-a acuzat pe Traian Basescu ca ar fi lucrat pentru SIE ca ofiter acoperit, cariera care ar fi inceput in 1978 si ar fi durat pina in 1989. Ciuvica aducea in sprijinul afirmatiilor sale coperta si o fila dintr-un registru al prim- secretarului PCR din Constanta, in care Traian Basescu aparea mentionat intr-un tabel drept colaborator al SEcuritatii.
Cum in cazul membrilor de partid se cerea aprobarea sefilor PCR pentru racolare, au inceput suspiciunile si procesul dintre cei doi. Desi Mugur Ciuvica a incercat constant sa mentina subiectul treaz, in special in campania pentru alegerile locale, nu a mai adus nici un alt document prin care sa-si faca ceva mai credibile afirmatiile.
Cum poate fi desecretizat un document
Traian Basescu poate cere MApN declasificare documentelor invocate de Armata potrivit urmatoarelor prevederi:
Art. 20 din Legea 182 pe 2002 privind protectia informatiilor clasificate: “orice persoana fizica sau juridica poate face contestatie la autoritatile care au clasificat informatia respectiva, impotriva clasificarii informatiilor, duratei pentru care acestea au fost clasificate, precum si impotriva modului in care s-a atribuit un nivel sau altul de secretizare.
HG 585 din 13 iunie 2002 pentru aprobarea Standardelor nationale de protectie a informatiilor clasificate din Romania.
Art 18 - “In termen de 12 luni de la intrarea in vigoare a prezentei hotariri, detinatorii de informatii secrete de stat si secrete de serviciu, stabilite astfel potrivit HCM din 14 ianuarie 1972, vor prezenta persoanelor sau autoritatilor publice imputernicite sa atribuie niveluri de secretizare propuneri privind incadrarea acestor informatii in noi clase si niveluri de secretizare, dupa
caz”.
Monica Macovei, presedinte Apador-CH: “Armata nu poate tine secrete de pe vremea lui Ceausescu”
Documentele secrete trimise de MApN Judecatoriei Sectorului 2 in procesul de calomnie intentat de Traian Basescu lui Mugur Ciuvica nu pot ramine clasificate, considera Renate Weber, specialist in probleme juridice si presedinte al Fundatiei pentru o Societate Deschisa: “Nu judecatorii pot declara daca o informatie este secreta”.
Purtatorul de cuvint al MApN sustine insa ca “doar Judecatoria poate face precizari legate de document”. Monica Macovei, presedinte APADOR-CH crede ca “Armata nu poate tine secrete documente despre persoane din vremea lui Ceausescu” si ca “macar avocatii celor doua parti trebuie sa-l vada”.
Pe de alta parte Renate Weber argumenteaza ca “in cazul de fata ne aflam in fata unui document care nu se stie de cine si cind a fost clasificat, iar acest lucru este problematic intru cit in conformitate cu Hotarirea de guvern pentru aprobarea Standardelor nationale de protectie a informatiilor clasificate din Romania, ceea ce a fost clasificat anterior trebuie revizuit”.
Presedinta Fundatiei pentru o Societate Deschisa demonstreaza astfel ca documentul secret al MApN trebuie declasificat. In plus “Basescu ar putea sa ceara instantei documentul prin care s-a decis ca aceasta informatie este clasificata intru cit nu documentele sint clasificate, ci informatiile”.
In procesul de calomnie intentat de liderul PD, Basescu lui Mugur Ciuvica, de la Actiunea Populara, apararea a cerut de la MApN un document secret, care va fi pus doar la dispozitia judecatorului.
Armata nu poate explica de ce este secret acel document, dar Gelaledin Nezir purtatorul de cuvint al Armatei considera ca: “in general armata lucreaza cu docuemtne secrete” si ca acestea nu pot fi declasificate. Nici o instanta nu-i poate refuza lui Basescu accesul la documentul prin care o informatie a fost clasificata, crede Renate Weber.
Andreea Pora, Sabina Fati
Jocul cu documentele Securitatii
Un document secretizat ajuns in presa - dar prezentat oficial doar judecatorului din dosarul „Basescu vs Ciuvica“ - sugereaza ca Traian Basescu, liderul Partidului Democrat, a avut o colaborare cu fosta Securitate, mai precis cu Directia de contrainformatii militare, colaborare a carei natura urmeaza sa o stabileasca CNSAS.
Documentul a fost solicitat de Judecatoria sectorului 2 detinatorilor de arhiva, respectiv MApN, pentru a face proba veritatii in procesul de calomnie intentat de Traian Basescu lui Mugur Ciuvica, liderul Actiunii Populare, care l-a acuzat public de colaborationism cu politia politica a fostului regim.
„In evidenta depozitului de arhiva, se afla Registrul-jurnal pentru evidenta retelei informative a Comandamentului Marinei Militare Constanta, inventariat la nr. 39/1972. Din studiul acestuia, rezulta ca Traian Basescu, nascut la data de 04.11.
1951, a fost colaborator al organelor de contrainformatii militare, pe timpul cat era elev al Institutului de Marina“, la care se adauga un numar de dosar personal, dar si faptul ca nu i s-a stabilit nume conspirativ. Ar fi, asadar, vorba de un angajament de colaborare din vremea studentiei, la care nu sunt atasate eventuale rapoarte.
Basescu sustine ca „nu exista om care sa nu fi plecat in strainatate si sa nu fi fost obligat sa-si prezinte rapoartele la intoarcere, ca sa i se innoiasca avizul anual de navigatie“. Dincolo de semnificatia documentului, pe care numai CNSAS este in masura sa o lamureasca, se pune problema respectarii Legii secretului de stat.
Documentul ajuns la instanta nu a putut fi consultat de avocatii partilor, dar a ajuns la presa fara ca nimeni sa fi putut explica pe ce filiera. Mai mult, documentul a ajuns la presa inainte de a ajunge la CNSAS.
Liderul PD, Traian Basescu, a sustinut, ieri, ca redactia ziarului Libertatea, care i-a transmis pe fax documentul, sustine ca i-a fost pus la dispozitie de MApN. De partea cealalta, purtatorul de cuvant al MApN neaga acest lucru, iar ziarul Libertatea nu a oferit un raspuns. In continuare, Ministerul Apararii Nationale a iesit public cu doua declaratii prin care isi nuanteaza implicarea.
Purtatorul de cuvant al MApN, locotenent-colonel Gelaledin Nezir, a explicat ca si CNSAS, si Judecatoria au primit acelasi document, care continea raspunsul la solicitarea instantei in dosarul „Basescu-Ciuvica“, dupa ce, anterior, CNSAS, prin vocea lui Horia-Roman Patapievici, acuza MApN ca a incalcat legea daca a trimis instantei un document pe care ar fi trebuit sa-l furnizeze
CNSAS, in coditiile in care SIE, SRI si MApN au raspuns Consiliului ca nu au nici un document privind legatura lui Basescu cu Securitatea.
In continuare, Gelaledin Nezir a explicat ca, inainte de alegerile locale, CNSAS a primit un alt raspuns, deoarece facuse un alt tip de cerere, in timp ce Judecatoria sectorului 2 a primit un document clasificat referitor la Traian Basescu, la solicitarea „concreta“ a instantei. Nezir spune ca CNSAS a cerut MApN cu totul altceva decat a cerut Justitia.
Asa s-ar explica de ce la CNSAS documentul a ajuns ulterior primirii lui la instanta si in presa, fiind desigilat si discutat in Colegiul CNSAS abia ieri, data trimiterii fiind 28 septembrie.
„Daca MApN ar fi avut un astfel de document, in momentul in care noi am facut o cerere la investigarea lui Basescu, ar fi trebuit sa ne spuna: atentie, exista o problema, formam o comisie mixta si va prezentam documentul ca sa decidem daca ramane sau nu clasificat“, insista Horia-Roman Patapievici. „CNSAS a cerut altceva decat a cerut instanta.
Daca ne cerea, daca instanta ne cerea tot ce ne-a cerut CNSAS, primea acelasi raspuns pe care l-a primit CNSAS“, a mentinut, de partea cealalta, argumentul MApN ministrul Ioan Mircea Pascu, citat de BBC.
Totodata, intrebat cum s-a intamplat ca documentul sa se „scurga“ catre presa, purtorul de cuvant al MApN spune ca nu stie si ca institutia sa l-a trimis doar la instanta si la CNSAS, insa chestiunea incalcarii Legii secretului de stat, o data cu aparitia documentului in presa, „trebuie lamurita de cei abilitati“ si ca nu se pune problema unei anchete interne.
De partea cealalta, purtatorul de cuvant al Parchetului, Simona Frolu, ne-a declarat ca „MApN ar trebui sa faca plangere la noi pentru ca a disparut acest document, ei ar trebui sa-si suspecteze propriii oameni“. SRI, care este responsabil de siguranta nationala, nu a intervenit public.
Din punctul sau de vedere, Traian Basescu a explicat ca este important ca Judecatoria sectorului 2 sa confirme daca documentul care a ajuns in posesia sa si pe baza caruia spune ca i s-a propus o negociere, identic cu ajuns in presa, este acelasi. El spune ca persoana care a incercat sa-l santajeze provine din mediul „politic“, refuzand insa sa precizeze numele acesteia.
Basescu a afirmat ca a primit documentul de la „un mesager“ al cuiva din mediul politic, care a venit la Primaria Capitalei.
„Documentul de la Libertatea este similar cu cel clasificat prezentat doar judecatoarei? Atunci, inseamna ca avem un serviciu implicat in campania electorala si mai ales servicii care scot documente de dragul de a face un joc politic“, a spus Basescu.
In privinta verdictului, el a spus ca se asteapta la orice, dar ca nu se considera o victima politica si ca Alianta nu va avea de pierdut in plan electoral.
Mihaela Ganet
'MApN a incalcat legea in cazul Basescu'
MApN a incalcat legea daca a trimis instantei un document pe care ar fi trebuit sa-l furnizeze CNSAS, mai ales ca SIE, SRI si MApN au raspuns Consiliului ca nu au nici un document privind legatura lui Traian Basescu cu Securitatea, a declarat Horia Roman Patapievici, membru al CNSAS.
"In mod uzual, noi cerem SRI, SIE si MApN toate documentele despre o anumita persoana. Aceste institutii ne-au spus ca nu au nici un document care sa ateste faptul ca Basescu ar fi colaborat cu fosta Securitate", a precizat domnul Patapievici.
El a sustinut ca documentul MApN aflat in posesia Judecatoriei sectorului 2 este "o surpriza si o incalcare a legii" si poate fi o sursa de santaj politic.
"Astfel de surse de santaj politic vor aparea atata vreme cat presedintele Romaniei nu va cere serviciilor secrete livrarea catre CNSAS a intregii arhive a fostei Securitati", a mai spus Horia Roman Patapievici.
El a apreciat ca, in momentul de fata, unele persoane particulare si institutii stiu mai mult decat CNSAS, "pentru ca seful statului a decis ca arhiva sa ramana la serviciile secrete".
'MApN a incalcat legea in cazul Basescu'
Atata vreme cat arhivele raman la servicii, aceste dosare devin instrumente si arme cu care actuala putere poate santaja sau distruge anumite persoane
Mircea Dinescu
Un alt membru al Colegiului, Mircea Dinescu, a afirmat ca documentul MApN "a fost scos peste noapte pentru a fi folosit de actuala putere impotriva lui Basescu, inainte de alegeri".
"Atata vreme cat arhivele raman la servicii, aceste dosare devin instrumente si arme cu care actuala putere poate santaja sau distruge anumite persoane", a continuat Mircea Dinescu.
El a sustinut ca nu poate credita un document pe care MApN, daca il are, nu l-a trimis CNSAS, asa cum prevede legea.
"Normal era ca documentul sa fie la noi. Este insa vorba despre o campanie murdara. Si eu am ramas surprins", a mai spus domnul Dinescu despre documentul MApN aflat la instanta Judecatoriei sectorului 2.
Potrivit documentului CNSAS, "Traian Basescu nu a fost colaborator sau agent al securitatii ca politie politica"
La termenul de miercuri al procesului de calomnie intentat de Traian Basescu lui Mugur Ciuvica si lui Max Badin, instanta a precizat ca va tine seama, in pronuntarea sentintei, si de un document clasificat emis de MApN, al carui continut este cunoscut de judecator, dar nu si de avocati.
Avocatul lui Mugur Ciuvica si al lui Max Badin a cerut, la termenul de miercuri, ca documentul MApN sa fie facut public, deci declasificat - in conditiile in care acesta este clasificat. Instanta a precizat ca are cunostinta de continutul acestui document si ca va tine cont de acesta atunci cand se va pronunta, dar ca nu are competenta de a-l declasifica, aceasta revenind institutiei emitente.
La termenul de miercuri, CNSAS a depus la instanta, ca proba in acest proces, un document care atesta ca Basescu nu a facut politie politica.
Miercuri seara, Traian Basescu a prezentat presei un document al MApN primit, tot miercuri, pe fax, de la "Libertatea", in care se mentioneaza ca a fost colaborator al organelor de contrainformatii militare, si un altul, similar, cu care a sustinut ca cineva a incercat sa-l santajeze in urma cu sapte zile.
