Criticat in toate documentele oficiale de la Bruxelles referitoare la Romania, recursul in anulare, sub o alta forma, dar la fel de nociv pentru justitie, este pe cale sa fie reintrodus. La propunerea deputatilor PSD Ion Neagu (presedintele Comisiei juridice) si Cornel Badoiu, cu o noua denumire si cu alte proceduri, aceasta formula de contestare a unei solutii judecatoresti definitive a reaparut.
„Contestatia in reformare“ este noua denumire a recursului in anulare, iar diferenta consta in faptul ca „noua“ cale extraordinara de atac nu va mai fi promovata de procurorul general, ci de orice procuror si de inculpati, ceea ce va incarca si mai mult instantele, si asa supraglomerate.
Deputatii au stabilit 15 cazuri pentru care se poate face contestatie in reformare: „cand s-a comis o eroare grava in interpretarea sau administrarea probelor“; „cand faptei savarsite i s-a dat o gresita incadrare juridica“; „in toate cazurile de nulitati absolute prevazute de lege“; „judecata a avut loc fara citarea legala a inculpatului“;
„cand judecatorii de fond au comis un exces de putere, in sensul ca au trecut in domeniul altei puteri constituite in stat“; „cand inculpatul a fost condamnat pentru o fapta care nu este prevazuta de legea penala“ etc.
Ieri, in plenul Camerei, doar un deputat PNL, Cornel Stirbet, care este si membru al Comisiei juridice, a incercat sa convinga asistenta sa nu se voteze „contestatia in reformare“, sustinand, printre altele, ca scopul real al reintroducerii in CPP a recursului in anulare rebotezat este de a salva clienti politici ai Puterii care au suferit condamnari.
„Se va ajunge in situatia unor noi cazuri «Razvan Temesan», cand cel condamnat nu numai ca nu va mai fi obligat sa plateasca o delapidare sau o deturnare de fonduri, ci va primi el bani inapoi de la stat“.
Si presedintele APADOR-CH, jurista Monica Macovei, considera ca motivele pentru care se poate face contestare in reformare sunt „extrem de vagi si foarte largi in interpretare“ si pot „genera abuzuri“. Ea considera ca respectivele motive nu au cum sa nu fie corectate la una dintre cele doua cai de atac ordinare, apelul si recursul.
La fel de surprinzator este faptul ca, tot ieri, reprezentantul Guvernului, un secretar de stat din Ministerul Justitiei, a declarat ca agreeaza modificarile deputatilor PSD, care, de altfel, au recunoscut ca este vorba de o „rebotezare“ a recursului in anulare. Celor doi li s-a raliat si liderul deputatilor PRM, Augustin Bolcas.
Cei trei au sustinut ca obiectiile UE in materie priveau doar „exclusivitatea procurorului general de a promova recursul in anulare“. Doar PNL si PD au votat „contra“ acestor modificari.
„Ceea ce s-a votat ieri reprezinta, de fapt, aceeasi institutie juridica a recursului in anulare, redenumita, si acest lucru constituie o grava incalcare a angajamentelor luate de Guvern fata de UE. Acest lucru ar putea influenta negativ Raportul de tara din octombrie si trebuie tinut cont ca dificilul capitol de negociere cu UE Justitia inca nu este inchis.
Fata de recursul in anulare clasic, acum, toti procurorii pot sa promoveze oricand si pentru oricine contestatia in reformare, ceea ce inseamna ca, in loc sa se reduca o cale extraordinara de atac, ea s-a amplificat de fapt.
Mai mult, se va aglomera nepermis de mult agenda Inaltei Curti de Casatie si Justitie, prin numeroasele contestatii in reformare ce vor fi promovate“, a comentat Monica Macovei votul de ieri.
