In majoritatea gradinilor zoologice din tara, conditiile de expunere a animalelor lasa mult de dorit.

Daca, in Occident, si nu numai, animalelor captive li se creeaza conditii cat mai apropiate de mediul lor natural, fiind vorba de parcuri naturale despartite prin santuri, santuri de apa sau, in cel mai rau caz, vitrine, in Romania, exemplarele sunt inghesuite in custi cu gratii sau plasa, sunt tinute pe beton, iar unele sunt destul de murdare, specialistii spunand ca ne situam undeva la nivelul

anilor ’60.

Desi este in intarziere cu legislatia in domeniu, Ministerul Mediului si Gospodaririi Apelor a elaborat, recent, un proiect de act normativ ce vine in completarea Legii gradinilor si acvariilor publice nr. 191/2002, stabilind Normele metodologice prin care Romania sa ajunga, pana in 2007, la standardele recomandate de Uniunea Europeana.

„Dupa publicarea acestui act normativ in Monitorul Oficial, se va trece la o inventariere la nivel local a tuturor gradinilor zoologice si se vor demara modalitatile de autorizare a lor, dupa care ministerul va tine o evidenta, printr-o monitorizare periodica“, a declarat Eleonora Popescu, consilier in cadrul Directiei de Conservare a Diversitatii Biologice din Ministerul Mediului.

Ea a precizat ca cerintele proiectului sunt destul de ridicate pentru Romania, avand in vedere ca multe animale sunt tinute in conditii necorespunzatoare.

„Gradinile zoologice de la noi sunt de tip menajerie, adica animalele sunt tinute in custi fara mult spatiu, custi apropiate intre ele si despartite prin gratii sau plase, animalele stau pe beton si asa mai departe“, a declarat consilierul. Cea mai mare problema a gradinilor zoologice din Romania este lipsa de spatiu, ce dauneaza exponatelor.

„Animalele se pot imbolnavi, pentru ca nu au spatiul necesar unui anumit comportament - de exemplu, nu se pot hrani cum trebuie sau nu se pot reproduce.

De cele mai multe ori, o gradina zoologica este perceputa ca o sursa de distractie, iar administratorii inghesuie cat mai multe animale in cat mai putin spatiu, pentru a avea vizitatori, insa copiii nu primesc o educatie corespunzatoare vazand un urs, de exemplu, stand pe beton, murdar si deprimat“, a subliniat Eleonora Popescu.

Daca in normele stabilite de UE se precizeaza ca, pentru un animal de colectie obisnuit, de exemplu ursul brun, este nevoie de un spatiu de aproximativ 800 de metri patrati, in gradinile zoologice din Romania, cel mai adesea, ursii sunt tinuti in spatii ce nu depasesc 100 de metri patrati, iar situatiile sunt si mai dramatice.

„La Gradina zoologica din Resita, dimensiunile ursului aproape ca sunt mai mari decat cele ale custii in care este tinut“, a precizat reprezentantul Ministerului Mediului.

Pentru a crea un habitat corespunzator speciilor pe care le detin, administratorii trebuie sa faca o evaluare a colectiei, sa vada ce si cate exemplare au, care este spatiul de care dispune si care este cel recomandat si sa decida ce specii poate expune in conditii cat mai decente.

Reprezentantul Ministerului Mediului a precizat ca sunt destul de intalnite cazurile in care o gradina expune un numar limitat de animale. Daca are conditii numai pentru anumite exemplare, atunci sa le expuna numai pe acelea - de exemplu, poate expune numai lupi sau pasari, pesti, reptile, in functie de dotare.