Consiliul National pentru Studierea Arhivelor Securitatii. Adeverinta nr. 4554 din 11.05.2001. Se adevereste prin prezenta ca domnul Cristian Tudor Popescu, domiciliat in Bucuresti, str., nr., fiul lui Tudor si al Victoriei, nascut la data de 1.10.1956, in municipiul Bucuresti nu a colaborat cu organele de Securitate.

Am rupt aceasta adeverinta intr-o emisiune a lui Marius Tuca la care am participat impreuna cu dl. Mircea Dinescu. In ciuda eforturilor mele explicative, Mircea Dinescu, membru CNSAS si "doctor in Securitate", dupa propria-i apreciere, n-a facut decat sa se enerveze, fara sa inteleaga semnificatia gestului meu.

Intrucat e foarte posibil sa nu fie singurul in aceasta situatie, reiau tema in scris. Distrugand public documentul in cauza, nu vreau decat sa ma opun amestecarii mele in aceeasi oala cu o gramada de alte persoane care au obtinut si vor obtine inevitabil astfel de hartii de la CNSAS, daca vor dori. Cu totii vom fi fost necolaboratori cu Securitatea, cu totii nu vom fi facut politie politica.

Printre acesti fosti colegi ai mei intru nepolitie politica, se gasesc si se vor gasi personaje care, in relatie sau nu cu zisa Securitate, au slujit in modul cel mai zelos, scarbos si banos regimul comunist.

Sunt insi care si-au vorbit la Securitate colegi de breasla cu scopul precis de a le face rau, de a-i baga in puscarie, de a-i termina, insi care n-au angajament, nici note, nici dosar de informator. Apoi, sunt altii care au facut acelasi lucru si in scris, dar ale caror dosare au fost, in 14 ani de vanzoleala pe la arhive, fie distruse, fie puse la loc sigur.

Si, in fine, cei mai multi, sunt cei care n-au fost securisti, n-au colaborat cu Securitatea, dar au slujit si folosit regimul comunist pentru a face rau oamenilor in beneficiul propriu. Ei pot fi gasiti printre activisti, ziaristi, militieni, militari, judecatori, procurori s.a.m.d.

Din punctul de vedere al CNSAS, ei sunt curati lacrima si pot sa-si ocupe functiile in continuare, ceea ce multi si fac, umflandu-si gusa prin Parlament, magistratura, administratie... Securitatea a fost o parte a unui agregat. Un organism malefic, important, puternic, dar de executie, nu de conducere. O unealta a sistemului comunist.

De la bun inceput, fiintarea CNSAS este moralmente ilogica: sanctionam maciuca si accesoriile ei, cat priveste pe cei care o tineau in mana, nu e treaba noastra, caci "nu suntem vidanjorii morali ai societatii", cum s-a exprimat dl. Plesu.

Cuprinzatorul filosof Andrei Plesu a fost cuprins de un neasteptat acces de functionarism specialistic: domle, noi ne ocupam strict cu legea deconspirarii, cu art. si lit., dam bonuri de ordine, adeverinte, tinem registre. Nu pot decat sa ma mir ca tocmai autorul "Minimei moralia" face abstractie de un lucru pe care il stie foarte bine: morala partiala poate naste oricand imoralitate.

Pentru a exemplifica asta am folosit cazul lui Stefan Augustin Doinas. Nu am avut o relatie speciala cu scriitorul Doinas: a publicat in revista 22 un articol, cred eu, nedrept la adresa mea, i-am raspuns respectuos, dar limpede, tot acolo, ne-am intalnit o singura data, cu putin inainte de moarte, si cam atat. Nu stiu ce fel de om a fost, nu i-am vazut dosarul de Securitate. Dl.

Mircea Dinescu spune ca sunt acolo delatiuni sinistre - tot ce se poate. Probabil ca, daca demascarea lui s-ar fi produs pe cand traia si ne-am fi intalnit intr-o emisiune de televiziune, l-as fi tratat asa cum am facut-o cu Dan Amedeu Lazarescu si Alexandru Paleologu - fara mila.

Nu numai pentru ca a fost turnator, ci si pentru ca dupa '89 a beneficiat de tot felul de functii, inclusiv cea de senator, de unde a tunat si fulgerat impotriva comunismului si Securitatii, fara sa simta nevoia sa-si marturiseasca pacatul. Dar, dincolo de toate acestea, Doinas nu a fost decat un "amarat de scriitor", un sclav al sistemului comunist.

Cel care a reclamat insa public, pe baza informarii de la CNSAS, faptul ca a fost turnat de Doinas, e vorba de Adrian Paunescu, a fost un stapan, un stalp al propagandei ceausiste. CNSAS nu va gasi niciodata vreo hartiuta din care sa reiasa calitatea de informator al Securitatii a lui Paunescu - firesc, el era insusi sistemul.

Si astazi, Paunescu este tot un stapan, intangibil, ca si replica sa de mai noua generatie, C.V. Tudor. Nici macar cel mai flagrant dintre faulturile lui morale actuale, acela de a fi simultan politician si realizator de talk-show televizat, nu se incumeta nimeni sa-l sanctioneze prin lege. Si in cazul lui C.V.

Tudor zbaterile lui Dinescu, Plesu, Patapievici sunt inutile: nu vor gasi decat dosare de urmarire. Si chiar daca s-ar demonstra ca C.V. Tudor a fost informator al Securitatii, in actuala stare de lucruri, asta nu-i va diminua capitalul politic, dimpotriva. Oricum, C.V.

Tudor si Adrian Paunescu fac o echilibristica morala uluitoare pentru a-si umfla capitalul politic: pe de o parte, aduna voturi cu retorica nostalgica nationalist-ceausista, pe de alta, isi compun si niste figuri de persecutati de Securitatea lui Ceausescu! O specie aparte de demoni, incub-sucub, violatorul sodomizat.

Ei sunt talonati indeaproape de alt echilibrist, traseistul taranisto-pesedisto-peremist, George Pruteanu, pertuul d-nilor Liiceanu, Plesu, Manolescu, si el in afara jurisdictiei morale a CNSAS. Dincolo de caracterul si moralitatea lui, St. Aug. Doinas a fost un surtucar cu ochelari, un om care si-a castigat viata citind si scriind, si denunturi, dar si literatura de inalta tinuta.

El reprezinta o categorie intelectuala si umana, intelighentia, care, in ochii multimii, ii include si pe d-nii Plesu, Dinescu, Patapievici.

Cand apare stirea cu Doinas ca turnator al lui Paunescu cel urmarit de Securitate, in opinia publica se intareste ideea de adancime "ai vazut, domle, tot nenorocitii astia care zic ca sunt anticomunisti lucrau cu Securitatea, si saracul Paunescu, saracul Vadim, erau urmariti, ca erau patrioti", intretinuta saptamanal de flasneta "Romania mare".

Carevasazica din cauza la Doinas asta, a lu Plesu, a lu nebunu de Dinescu si Patapevici, era rau pe vremea lu Ceausescu si e rau si-acuma. Da vine domnul nostru Vadim Tudor si face ordine... Bine, si aveti vreo solutie la asta? - am fost intrebat, mai mult sau mai putin agresiv. Vreti desfiintarea CNSAS? Nu. Ar fi exact ce vrea PRM.

CNSAS ar putea fi nucleul unei alte structuri, care sa incerce sa evalueze si sa descrie, pe baza unei legi de condamnare a sistemului comunist din Romania, raul in integralitatea lui. Si Doinas, dar si Paunescu sa-si aiba locul in tablou. Pai, asta-i punctul 8 din proclamatia de la Timisoara, veche din '90, mi-a replicat dl. Liiceanu.

Nu, nu este: acolo era vorba de interzicerea ocuparii de functii de conducere de catre toti activistii de partid, fara a se judeca cine sunt cei care au facut efectiv rau. Si credeti ca o asemenea lege va trece prin Parlament? - m-a intrebat dl. Patapievici. Evident ca ar intampina o opozitie crancena, dar asta inseamna ca lupta nu merita inceputa? Aceasta este o solutie rationala.

Irational, prin minte imi bantuie insa o imagine, pentru care Adam Michnik nu m-ar condamna: sa nu mai fiu nevoit sa rup certificatul de inger pe care mi l-a dat CNSAS, ci sa-l arunc in flacara inalta cat Comitetul Central a unui munte de dosare arzand.