In momentul cand, dupa o pauza de mai multe saptamani, la Haga a fost reluat procesul fostului lider iugoslav Slobodan Milosevici, o inalta oficialitate a serviciilor informative olandeze, dr. Cees Wiebes, care este si profesor la Universitatea din Amsterdam, a anuntat public ca acuzatiile de genocid aduse acestuia sunt lipsite de temei.
Milosevici nu ar avea nici o legatura cu masacrele din 1995 de la Srebrenita, episodul cel mai sangeros al razboiului din Bosnia, soldat cu moartea a nu mai putin de 7.000 de musulmani.
In acea perioada, in localitatea amintita se aflau dislocate, sub drapelul ONU, fortele militare ale Olandei, ceea ce explica interesul guvernului olandez de a incerca sa elucideze imprejurarile masacrului, creand in acest scop o comisie de ancheta, in fruntea careia a fost numit Wiebes, socotit o autoritate in materie de analiza informativa.
Raportul comisiei, care a avut acces la documente secrete si care a interogat sute de martori, inclusiv personalitati diplomatice de frunte - constatarile facute insumand mai multe mii de pagini - ajunge la concluzia ca "Milosevici nu a avut dinainte cunostinta de cele ce aveau sa se intample la Srebrenita".
Dimpotriva, afirma seful comisiei, intr-o declaratie pentru BBC, "am gasit dovezi contrarii si anume ca Milosevici a fost consternat cand a auzit despre masacru". Motivul? In perioada respectiva, fostul lider "era interesat intr-o reglementare politica si cele intamplate contraveneau unui asemenea obiectiv".
In schimb, raportul aduce dovezi concrete despre implicarea comandantilor bosniaci sarbi, in frunte cu generalul Radko Mladici, care a scapat pana in prezent incercarilor de a fi capturat.
Wiebes, scrie saptamanalul britanic Observer, este prima figura occidentala importanta care sustine ceea ce in unele cercuri ale Tribunalului International de la Haga se recunoaste in particular de mai multa vreme, si anume ca nu exista dovezi care sa sustina acuzatiile de genocid, cele mai serioase din invinuirile ce i se aduc lui Milosevici.
Acesta a facilitat in mod indirect masacrele, furnizand arme, carburanti si mijloace financiare fortelor bosniace sarbe, dar nu exista vreo dovada ca ar fi ordonat lichidarea civililor de la Srebrenita.
Imposibilitatea de a sprijini cu probe acuzatiile de genocid, afirma in concluzie Observer, vor arunca o umbra nu numai asupra procesului de la Haga, ci si asupra intregului mecanism, practic, de a trage la raspundere pe tirani pentru crime de razboi, cazul cel mai notoriu, in afara lui MiIosevici, fiind cel al lui Saddam Hussein.
