Judecatorul Emil Ghergut, de la Sectia penala a Inaltei Curti de Casatie si Justitie, ales vinerea trecuta in functia de presedinte al Biroului Electoral Central, nu este numai autor de grave erori judiciare, ci si un personaj care a pus in libertate persoane arestate pentru grave infractiuni, este de parere Ziua.

In acelasi timp, Jurnalul National publica un interviu in care Ghergut isi exprima banuielile ca problemele de la alegerile locale s-ar putea repeta la scrutinul din noiembrie, iar Romania Libera sustine ca desemnarea sa in fruntea BEC s-a facut in urma unei trageri la sorti "aranjate".

Ziua: Seful BEC in dosarul "Mita pentru magistrati"

Din documentele judiciare pe care le detinem, rezulta ca in vara anului 2000, pe cand activa la Sectia penala a Curtii de Apel Bucuresti, judecatorul Emil Ghergut, a fost implicat in celebrul scandal "Mita pentru magistrati", care a zguduit din temelii lumea Justitiei.

Este vorba de dosarul penal in care avocata Lidia Peter, procurorul Cristian Bojinca si judecatorii Valentino Acatrinei si Rodica Fesiuc au fost arestati, trimisi in judecata si condamnati penal pentru infractiuni de coruptie.

Ca un facut, Emil Ghergut, responsabil in aceeasi masura de eliberarea unui infractor arestat ca si Rodica Fesiuc (condamnata pentru luare de mita) - deoarece decizia de eliberare s-a luat de comun acord - a fost ocolit de ancheta instrumentata de Parchetul General.

Aceasta s-a datorat poate si faptului ca pana la finalizarea rechizitoriului din 12 decembrie 2001, Emil Ghergut fusese deja promovat de la Curtea de Apel Bucuresit, la Curtea Suprema de Justitie, devenind astfel unul dintre demnitarii Justitiei, deci cu "imunitate" mult mai mare decat fostii sai colegii de la Curtea de Apel.

Cu cine s-a impartit spaga?

Cert este ca din lucrarile dosarului 5276/2001 al Curtii Supreme de Justitie (sentinta nr.

49 din 6 noiembrie 2002) rezulta ca procurorii Parchetului General au stabilit, cu ocazia cercetarilor, ca Emil Ghergut, alaturi de judecatorii Rodica Fesiuc si Stan Mustata, au decis la data de 8 iunie 2000, in cadrul unui complet penal de la Curtea de Apel Bucuresti, sa-l elibereze pe arestatul preventiv Mihail Craciunescu.

Anterior acestei decizii, Tribunalul Bucuresti luase masura mentinerii in arest a inculpatului Craciunescu.

Conform Rechizitoriului nr. 9/P/2001 al Parchetului General: "Dupa ce inculpatul Craciunescu Mihail a fost pus in libertate, la 8 iunie 2000, ora 14.39, Daniela Constantin (n. red.

- fost arhivar la Judecatoria Sectorului 1), cumnata judecatoarei Fesiuc Rodica, a contactat-o telefonic pe avocata Lidia Peter, care i-a confirmat ca i-a dat 2500 USD judecatorului Acatrinei Valentino pentru a-i imparti cu judecatorii care l-au pus in libertate pe Craciunescu".

Precizam inca o data ca inculpatul Mihail Craciunescu a fost pus in libertate de completul format din judecatorii Rodica Fesiuc, Emil Ghergut si Stan Mustata.

Cu toate acestea, numai Rodica Fesiuc a fost trimisa in judecata pentru luare de mita si condamnata pentru aceasta fapta, in motivarea sentintei de condamnare retinandu-se: "Fapta inculpatei Fesiuc Rodica de a primi prin intermediul inculpatului Acatrinei Valentino, de la inculpata Peter Lidia, suma de 500 de dolari pentru a admite recursul inculpatului Craciunescu Mihail impotriva incheierii

de mentinere a arestarii preventive, intruneste elementele constitutive ale infractiunii de luare de mita".

Este evident ca, daca judecatoarea Fesiuc s-a facut vinovata de primirea de bani pentru a-l pune in libertate pe arestat, nu putea sa o faca singura, pentru ca era necesar votul a cel putin doi dintre cei trei judecatori din complet.

In realitate, eliberarea arestatului Craciunescu s-a facut cu unanimitate de voturi, motiv pentru care este greu de inteles de ce Parchetul nu s-a indreptat impotriva celor trei judecatori, ci doar impotriva Rodicai Fesiuc.

Ghergut zice ca a semnat in calitate "minoritar"

Cu toate acestea, judecatorul Emil Ghergut (promovat din vara lui 2001 la instanta suprema, gratie presedintelui Ion Iliescu, care a dat curs propunerii ministrului de atunci al Justitiei, Rodica Stanoiu), a fost audiat de procurorii Parchetului General, dar in calitate de "martor".

Judecatorul Emil Ghergut: "a declarat ca nu a fost de acord cu solutia propusa de colegii sai, solutie pe care insa a semnat-o, deoarece fusese in minoritate".

Pentru necunoscatorii modului in care se delibereaza hotararile judecatoresti, explicatia te poate "duce cu presul".

Conform procedurii penale, insa, judecatorul este obligat sa faca opinie separata in caz ca nu este de acord cu opiniile colegilor din complet si, doar in caz de egalitate de opinii (in situatia completelor de doi judecatori) se formeaza complete de divergenta in care sunt adusi alti judecatori pentru a inclina balanta intr-o parte sau alta.

Daca Emil Ghergut a sustinut in fata procurorilor ca a semnat decizia doar pentru ca era "in minoritate", inseamna ca el a achiesat la punerea in libertate a inculpatului. Insa, asa cum s-a vazut, de raspuns penal, a raspuns doar judecatoarea Fesiuc, desi aceasta nu a luat decizia de eliberare de una singura.

Santajul cu propriile pacate

Dosarul "Mita pentru magistrati" este un dosar foarte controversat, multi dintre magistratii implicati in eliberarea unor infractori periculosi fiind ocoliti de Parchet, prin "disjungeri" si alte artificii juridice.

Desi Serviciul Roman de Informatii a furnizat numeroase inregistrari telefonice privitoare la magistratii implicati, sentinta de condamnare a magistratilor trimisi in judecata s-a luat ca urmare a unor presiuni politice si pe baza unor probe extrem de subtiri, fiind de notorietate falsificarea verdictului, care initial a fost citit in fata publicului si presei intr-o varianta care a aparut total

modificata in momentul redactarii minutei si sentintei.

In dosarul "Mita pentru magistrati" au raspuns in fata legii doar unii magistrati, in timp ce altii cu relatii mai mari, au fost ignorati si, probabil, transformati in personaje santajabile, care sa percuteze la ordinele "de sus", fiind oricand posibila redeschiderea dosarelor.

Nu mai mira pe nimeni ca in ultimii ani, in functiile cheie ale sistemului judecatoresc sunt promovati cu preponderenta magistrati implicati in dosare penale sau anchete disciplinare.

In conditiile in care judecatorul Emil Ghergut este co-autor la cea mai mare eroare judiciara post-decembrista ("Cazul Tundrea" pe care l-am prezentat in numarul trecut), precum si "prezent" in dosarul "Mita pentru magistrati", poate reprezenta el, ca presedinte al Biroului Electoral Central, acel magistrat care nu se va lasa influentat de presiunile politice!? Mai ales la cele venite din

partea actualei Puteri, care l-a promovat judecator la Inalta Curte, in pofida "tinichelelor" agatate de coada?

(Razvan SAVALIUC)

Jurnalul National: "Problemele de la locale s-ar putea repeta"

Va asteptati sa fiti desemnat presedintele BEC?

Nu prea ma asteptam si nici nu-mi doream. Nu-mi doream pentru ca eu am mai fost in doua birouri electorale si stiu cata munca necesita, iar la Sectia Penala unde lucrez am o gramada de dosare care trebuie rezolvate.

Ati mai facut parte din BEC. Cand?

Am mai facut parte la primele alegeri parlamentare si prezidentiale din 1990 si la alegerile locale din 1996.

Care sunt practic atributiile dumneavoastra ca presedinte BEC?

Atributiile presedintelui sunt foarte multe, sunt prevazute in lege. In principiu trebuie sa supravegheze ca totul sa se desfasoare conform legilor: primirea candidaturilor, emiterea hotararilor, rezolvarea contestatiilor, sa verifice daca s-au constituit birourile de circumscriptie corect, daca si-au inceput activitatea, daca au in dotare aparatura tehnica si personalul auxiliar samd.

De orice neregula sesizata, din orice colt al tarii, poate raspunde chiar si presedintele BEC.

Cu cat sunt platiti judecatorii BEC?

De la colegul meu precedent, Petre Similean, am aflat ca a fost platit pe perioada cat a fost presedintele BEC cu 9-10 milioane lei. Trebuie sa stiti ca la inceput aceste functii nu erau platite, erau obligatii profesionale si atat. Noi suntem platiti in continuare la locul de munca.

Beneficiati de anumite facilitati datorita functiei pe care o aveti acum?

Nu beneficiez de nici o facilitate. Chiar si acum, si ieri si alaltaieri am venit cu masina de la serviciu, rugandu-ma de colegi sa imi mai lase aceasta posibilitate. Am inteles ca la BEC suntem dotati doar cu doua masini, pe care le impartim cum putem.

Credeti ca pot fi fraudate alegerile?

Nu cred ca pot fi fraudate alegerile, noi aplicam legea. Nu au cum sa fie fraudate. Noi, de exemplu, ne-am constituit ieri, cu reprezentantii partidelor politice si ai minoritatilor nationale; peste catva timp, in raport de depunerea listelor, ne vom constitui pana la 16 membri si cu acei reprezentanti ai minoritatilor care nu fac parte din Parlament.

Tot ceea ce facem noi este public, toti membrii BEC au aceleasi drepturi ca si judecatorii. La sectiile de votare, fiecare partid are cate un reprezentant, cand se extrag buletinele din urna fiecare isi noteaza, sunt acolo buletinele de vot, le poate verifica oricine, n-au cum sa fie fraudate. Se face proces-verbal, se consemneaza rezultatele.

Se mai gaseste cate unul sa doseasca un buletin cand nu sunt atenti, dar, cum se spune, cu o floare nu se face primavara! Adica nu pot sa se fraudeze alegerile per ansamblu.

Credeti ca vor mai fi probleme legate de urna mobila, de cadouri, chiar daca noua lege electorala prevede sanctiuni in astfel de cazuri?

S-ar putea sa se repete lucrurile astea, ca asa e obiceiul romanului. Acum depinde si de pregatirea celor de la sectiile de votare. Cei care se duc cu urna mobila, fie ca sunt doi sau trei, nu poti sa ai siguranta probitatii morale pentru toti, ca sunt numai ei acolo.

Poate sa il indemne pe respectivul sa voteze cu nu stiu cine, cand se duc in spitale, acolo sunt oameni bolnavi carora poate ca nu le mai pasa de un anumit candidat si le poate spune sa voteze cu unul sau cu altul. Dar acestea sunt chestiuni marunte, care nu pot sa influenteze.

Cum comentati contestatia facuta de PRM?

PRM a facut o contestatie in scris, noi am primit-o, dar se judeca de Curtea Constitutionala. N-am cum s-o comentez. Noi nu facem decat sa trimitem candidaura depusa pentru domnul Traian Basescu, ca pe el il vizeaza. Nu e problema noastra.

Nici nu si-a intrat practic BEC bine in functie ca au si inceput contestatiile. Credeti ca va fi o perioada furtunoasa pentru BEC?

Furtunoasa a fost dintotdeauna. Mai ales acum, cand vor veni contestatii din tara, de-abia s-au ales birourile electorale judetene. O sa avem o activitate furtunoasa ca asa e firesc in campania electorala. E ceva normal.

Cum se vor desfasura alegerile? Ce trebuie facut ca totul sa mearga struna?

Trebuie sa parcurgem corect etapele, fiecare sa respecte prevederile legale. In principiu, asta e esenta. Daca toata lumea respecta legea, buletinele sa fie tiparite corect, sa nu se observe prin ele, va fi bine.

Credeti ca veti face o treaba buna, sunteti o echipa competenta?

Eu cred ca echipa este buna si cred ca o sa facem o treaba nu buna, ci foarte buna. Noi respectam legea. Poate din cauza asta sunt un tip contestat, pentru ca toata viata am aplicat legea. Mi se imputa programul cu casele nationalizate.

Eu nu am zis sa se restituie sau sa nu se restituie, nu noi, judecatorii, trebuie sa reglementam problema caselor nationalizare, ci Parlamentul sa dea o lege, sa spuna clar conditiile restituirii. Judecatorul aplica legea, ori noi nu am facut in aceasta chestiune decat sa aplicam niste acte normative, sa reglementam noi legal o problema care nu e reglementata prin lege.

Din aceasta cauza unii judecatori, care au profitat de lipsa unei legislatii corecte, au ajuns in puscarie – Stoican Georgeta si alte judecatoare si avocate care sunt cercetate pentru ca au abuzat. Au facut proprietari inexistenti.

Ati fost acuzat si ca ati respins recursul lui Marcel Tundrea, distrugandu-l pe acesta. Cum comentati?

Consider ca am dat o solutie corecta de respingere a recursului inaintat de Tundrea in 1997, pentru ca in cauza sunt probe care nu au fost contestate pana in prezent: – inculpatul prezenta urme de violenta pe partea din fata a organismului, produse prin apararea victimei;

– chilotii inculpatului s-au gasit sub salteaua acestuia si prezentau urme de sange din grupa sangvina a victimei; – inculpatul a sustinut ca a plecat de acasa dimineata, dar martorii sustin si in prezent ca a fost vazut plecand de acasa dupa ora 10:30, respectiv dupa ora comiterii faptei;

– – martora care l-a vazut pe inculpat cand taia victima in vegetatia forestiera a raului a declarat in instanta ca a perceput fapta si nu a revenit asupra declaratiei; – inculpatului i s-a desfacut disciplinar contractul de munca; – a divortat de sotie datorita conduitei violente; – dupa comiterea faptei a amenintat-o pe martora care l-a vazut ca-i da foc la casa;

– i s-au gasit acasa reviste porno.

Toate acestea atesta vinovatia lui Tundrea. Completul care a respins recursul nu a fost format doar dintr-un singur judecator, respectiv eu, ci din trei judecatori – Alexandrina Cochinescu si Dimitrie Onica, care au semnat hotararea impreuna cu mine.

Tin sa precizez ca nu s-a dat o hotarare definitiva la acest caz pana in prezent, existand un apel a carui solutionare urmeaza sa fie data de Curtea de Apel Brasov.

Cat timp estimati ca va dura numararea voturilor si afisarea primelor rezultate partiale si apoi a celor finale?

E prematur sa raspund la aceasta intrebare. Dupa mine, rezulatele finale se vor da in patru-cinci zile, maximum sase zile de la data alegerilor.

Care sunt pasiunile dumneavoastra? De exemplu, presedintele BEC de la alegerile locale, Petre Similean, era pasionat de sculptura.

Pasiunile mele sunt muzica si sportul, imi mai place sa ma plimb prin padure. Lui Petre Similean ii culegeam eu cioate din padure si i le aduceam sa le sculpteze. (rade) Cand mergeam prin padure si vedeam o cioata mai deosebita, o increngatura cu diferite forme geometrice, o luam si i-o duceam.

Imi place, de asemenea, sa merg la tara, chiar am o casa langa Bucuresti pe care am modernizat-o, am pus vita-de-vie, am pus pomi; acolo ma duc in fiecare week-end pentru ca e liniste si nu ma deranjeaza nimeni. Imi place foarte mult natura si imi place sa citesc.

(Carmen Vintila)

Romania Libera: Operatiunea "Agrafa

In urma tragerii la sorti de la Curtea de Casatie pentru alegerea celor sapte judecatori ai Biroului Electoral Central (BEC) "a iesit cine trebuia". Cum de s-a intamplat asa, in conditiile in care tragerea din urne s-a facut in prezenta tuturor judecatorilor instantei supreme si a unui numar considerabil de jurnalisti? In plus, au asistat reprezentanti ai Puterii si Opozitiei.

Aparent au existat garantiile minime pentru corectitudinea extragerii biletelor din urne. Adica acele biletele pe care au fost trecute numele magistratilor ce aveau dreptul sa participe la tragerea la sorti conform legii.

Pentru un observator atent al operatiunii de extragere a biletelor au existat "elemente atipice" ale procedurii de introducere a mainii in urne si de selectare a "biletelului castigator". Elementele atipice au fost urmatoarele (toate, combinate, au contribuit la pacalirea spectatorilor din sala):

1 - Urnele celor patru sectii ale CSJ (care au continut fiecare cate 15-20 de biletele) au fost tinute jos si nu la inaltime pe o masa inalta pentru a fi asigurata transparenta operatiunii. Persoana care a extras biletele si-a interpus corpul intre urne si "spectatori".

2 - Ca niciodata, in comparatie cu alti ani, mana aflata in urne a scotocit mai mult timp decat ar fi fost necesar pentru o simpla introducere a degetelor intre biletele si o extragere la intamplare.

3 - Biletelele au fost pentru prima data in istoria alegerilor membrilor BEC asigurate cu o agrafa (vezi foto alaturata). Numai ca dupa plierea (impaturirea) hartiilor anumite biletele au fost "agrafate" la "cotor" (adica in partea indoiturii. Restul biletelelor care nu trebuiau sa... iasa la extragerea "LOTO" (7 din 75) au fost agrafate la partea "foietata".

Cum o urna (din cele patru) nu a avut decat 15-20 biletele, a fost relativ usor ca mana selectionerului sa fie atrasa ca un magnet de biletelul agrafat pe "cotorul" fara... asperitati. Cum la fel de usor i-a fost respectivei maini sa fie respinsa de biletele agrafate pe "foetaj".

Vineri dupa alegeri mai multi judecatori comentau mirati faptul ca pe sectii au iesit chiar persoanele la care se asteptau sa... iasa.

Schepsisul acestei operatiuni de "tragere la sorti" pentru BEC - cea mai importanta institutie intr-un stat democratic, in perioada alegerilor parlamentare si prezidentiale - a fost unul mai mult decat diabolic. O dovada in plus ca imixtiunea politicului in actul de justitie este chiar o poveste adevarata cu o vrajitoare de la Kotroceni.

Peste ani vom vedea care magistrat implicat in operatiunea "AGRAFA de la BEC" va avea curajul sa dezvaluie cum s-au organizat urnele si cum din intamplare anumite biletele au fost agrafate altfel decat celelalte. Romania zis democratica mai poate fi salvata?

(Silviu Alupei)