Motiunea referitoare la libertatea de exprimare a fost respinsa. Nici o mirare. Masina de vot pesedista, chiar si decimata de nemultumirile listelor de candidati, functioneaza la parametri normali. Concluzia: nu de libertate duc lipsa mass-media romanesti, ci de un cadru institutionalizat. Unul aflat, evident, sub parinteasca obladuire a lui Adrian Nastase si a PSD-ului.
Asa incit, cu abilitatea-i cunoscuta, prinzind momentul din zbor, guvernul a pus pe tapet un set de propuneri privind “consolidarea libertatii presei si un cadru mai adecvat pentru protectia drepturilor jurnalistilor”. Acest cadru se va numi Consiliul National Mass-Media.
Ca intotdeauna, guvernul vrea sa impuste doi iepuri dintr-un foc. Este un raspuns direct la criticile formulate in Raportul de tara, o demonstratie ca executivul este primul in lupta pentru libertatea presei, si nu cel care ii pune calusul in gura, amenintind, dind telefoane sau publicitate cui trebuie si punind mardeiasii pe jurnalistii incomozi.
Sau dind in judecata cititorii care indraznesc sa le critice neamurile pe Internet.
Asta pe plan extern, pentru ca la intern Consiliul cu pricina nu este decit o batista pusa pe tambal. Dar ce batista! Parfumata cu odicolonul unor promisiuni care ar putea face inimile mai sensibile s-o ia razna. Asta daca s-ar adresa pensionarilor si nu ziaristilor, pentru ca promisiunile respective suna exact ca recalcularile de pensii, ajutoarele pentru caldura si tichetele de masa.
Mort de grija situatiei materiale a prapaditului de ziarist, guvernul ii ofera posibilitatea sa-si deduca din impozitul pe venit achizitionarea de calculatoare, banii cheltuiti pe multiplicari de documente, pe “protocol” si “surse”. Intr-un fel, Adrian Nastase trebuie inteles.
Ce ar putea fi mai placut si mai util pentru guvern decit ca jurnalistul sa depuna la Administratia Financiara chitante, fie ele si de mina, cu sumele platite pentru diferite informatii. Guvernul plecind, evident, de la premisa ca asemenea practici sint curente!
Ce lectura captivanta ar fi chitantele, eventual cu numele “sursei” scris mare si citet! Si cu sumele in cifre si litere. Ce prilej nemaipomenit de santaj si procese!
In viziunea guvernului, Consiliul National Mass-Media ar urma sa controleze tot ce misca in domeniu, de la mersul trenurilor care transporta presa la licentierea firmelor de difuzare si de la realizarea “obiectiva” a auditului pina la accesul cetatenilor la presa scrisa si colectarea de abonamente.
Evident, nu sint uitate nici chestiunile formale: codul deontologic si statutul ziaristului. Ca si cum acestea nu ar exista. Sau cineva din presa ar simti nevoia ca ele sa fie redactate in birourile lui Dancu si Theodorescu.
Aberatiile nu se opresc insa aici. In visul frumos cu subordonarea totala a presei, guvernul vrea nici mai mult, nici mai putin decit sa joace rolul unui “moderator”. Cum s-ar putea realiza practic asta in cazul presei care il injura e mai greu de imaginat. Probabil, printr-o hora a consensului la Palatul Victoria, cu “protocolul” decontat.
Cert este ca propunerile avansate de guvern cu ocazia discutarii motiunii despre libertatea de exprimare constituie unul dintre cele mai nerusinate demersuri de pina acum. Sub aparenta democratiei, executivul incearca sa dubleze organizatiile de monitorizare a mass-media existente, sa le blocheze orice initiativa si decizie.
Tehnica structurilor paralele e veche, au inventat-o bolsevicii si au aplicat-o cu brio guvernantii PSD. Cind vrei sa ingropi o problema, inventezi un consiliu, o comisie, o autoritate nationala. Asa vei fi sigur ca banii de la buget ajung unde trebuie si sint cheltuiti cu folos in propriul tau interes.
Problema cu Adrian Nastase si domnii consilieri care il sfatuiesc la ceas de taina este ca nu concep o tara in care critica sa coexiste cu hotia institutionalizata. O tara in care ziaristul nu cara cocirjat tava puterii.
