Ca raspuns la motiunea opozitiei legata de libertatea presei, guvernul si-a luat o serie de angajamente aberante, fara nici o legatura cu subiectul motiunii.
De pilda, cea mai naucitoare propunere este reducerea de care va beneficia ziaristul la plata impozitului pe venitul global pentru cheltuieli cu sursele de informatii. Altfel spus, jurnalistului i se vor face reduceri pentru a-si plati sursele.
Lista propunerilor guvernului pentru asigurarea independentei presei cuprinde insa mult mai multe aberatii, cum ar fi modificarea mersului trenurilor pentru ca presa scrisa sa ajunga la destinatie.
Toate cererile opozitiei adresate guvernului, in care erau reluate criticile din Raportul de tara legate de imixtiunea politico-guvernamentala pe piata media, au fost impinse in derizoriu de catre reprezentantii executivului.
Ministrul insarcinat cu relatia guvern-parlament, Serban Nicolae, a venit, la dezbaterea motiunii, cu o lista de rezolvari prin care executivul spera sa consolideze libertatea presei.
Ce legatura exista intre libertatea presei si mersul trenurilor?
Iata citeva dintre masurile propuse de guvern, in ordinea facuta de PSD:
• guvernul vrea sa sprijine constituirea unui Consiliu National Mass-media in care sa activeze, pe linga asociatii ale presei, culmea, si reprezentanti ai guvernului si presedintiei (cu statut de observatori). Acest organism va avea misiunea de a reprezenta media (n.r. - in orice tara democratica astfel de organisme apartin in exclusivitate jurnalistilor, fara nici un amestec politic)
• reorganizarea transportului presei scrise prin intermediul CFR (propunere care, in viziunea guvernului, ar echilibra raportul dintre veniturile si cheltuielile institutiilor media)
• reprogramarea mersului acelor trenuri care transporta presa, in sensul unor ore mai tirzii de plecare din Bucuresti
• conceperea unui program de extindere a accesului cetatenilor din mediul rural la presa scrisa
• organizarea de licitatii pentru punctele de difuzare a presei
• stimularea postasilor in a colecta abonamente
Guvernul a decis: ziaristii lucreaza nonstop
Stimulente pentru jurnalisti:
• deduceri la impozitul pe venitul global pentru fiecare ziarist in parte pentru:
- achizitionarea de computere si aparatura profesionala
- folosirea Internetului
- o suma forfetara legata de exercitiul profesiunii (protocol, “surse”, multiplicari documente)
• jurnalistii au program de lucru nonstop (sic!), asa ca se impune “recompensarea orelor suplimentare printr-un sistem pausal al deductibilitatii fiscale”
• eliminarea discriminarii fiscale intre institutiile de media
• deductibilitatea prin lege a retururilor la presa scrisa
• plan de conturi specific activitatii mass-media, pornind de la premisa fundamentala ca nu ziarul este marfa, ci informatia
Serban Nicolae: “Asa va fi”
Intrebat dupa dezbaterile la motiunea opozitiei despre aceste propuneri, ministrul Serban Nicolae s-a aparat precizind ca a redat doar, in scris, propunerile guvernului si nu le-a mai citit in plen “din cauza timpului foarte scurt”.
Cu toate astea, Serban Nicolae a spus ca propunerile ramin valabile si ca executivul “le va pune in practica”. Intrebat daca ziaristii vor primi bani de la guvern ca sa-si plateasca sursele, Nicolae s-a uitat pe discursul sau si ne-a corectat spunind ca vor fi doar reduceri de la impozitul pe venitul global pentru capitolul “surse”.
El a adaugat ca nu stie cum se va rezolva aceasta situatie si nici daca ziaristul va fi obligat, la declararea veniturilor, sa spuna cite surse a folosit. “Ce scrie aici? Ca se vor face reduceri de la plata impozitului. Asa va fi”, a insistat Serban Nicolae.
“Publicitatea guvernamentala nu trebuie sa fie un instrument de influentare a politicii editoriale”
Ambasadorul SUA la Bucuresti, Jack Dyer Crouch, a declarat ieri ca guvernul si societatea civila trebuie sa protejeze libertatea presei ca pe o “libertate vitala”. Diplomatul american a spus ca politia trebuie sa-si faca datoria si sa investigheze cazurile de agresare a jurnalistilor.
El a vorbit si despre problema publicitatii de stat si de datoriile trusturilor de presa catre stat: “Ziarele private, posturile de televiziune, alte media trebuie sa-si plateasca datoriile, taxele catre stat la fel cum procedeaza persoanele si alte companii. Situatia actuala, in care media are o importanta datorie catre stat, trebuie rezolvata.
In cele din urma vreau sa discut despre publicitatea guvernamentala si anunturile publicate de guven in mass-media. Cumpararea acestor spatii publicitare trebuie facuta la un nivel foarte tehnic, in baza analizelor de profitabilitate. Publicitatea de stat nu trebuie in nici un caz sa functioneze ca un instrument de influentare a politicii editoriale”, a declarat Jack Dyer Crouch.
Cu Dancu si Pascu, despre libertatea presei
Guvernul si-a trimis in parlament “cei mai reprezentativi” ministri care sa-l apere de acuzatiile opozitiei in ce priveste libertatea presei: ministrul apararii, Mircea Pascu, care in urma cu doi ani trimitea redactiilor un comunicat in care avertiza ca si ziaristii au viata scurta, fostul ministru al informatiilor, Vasile Dancu, autorul unei strategii de manipulare a presei pe
timpul vacantei guvernamentale, si purtatorul de cuvint Despina Neagoe.
Doar Pascu si Dancu au luat cuvintul, primul incercind sa lamureasca faptul ca amenintarea sa nu a fost legata de proiectul de lege privind dreptul la replica, iar al doilea dorind sa arate ca in ultima saptamina opozitia a fost intens mediatizata la programele de stiri (perioada de criza a Aliantei prin schimbarea candidatului la presedintie).
La discutarea motiunii, guvernul si PSD au excelat prin raspunsuri paralele fata de o dezbatere legata de libertatea presei, evitind sa se refere la criticile din Raportul de tara legate de subordonarea presei de catre putere. “Am raspuns intrebarilor opozitiei.
Agresiunile fizice suportate de ziaristi si procesele intentate acestora nu sint de competenta guvernului”, a afirmat multumit, la finalul dezbaterilor, ministrul pentru relatia cu parlamentul, Serban Nicolae, cel care a formulat raspunsul executivului la motiunea opozitiei.
Publicitatea de stat, subiect tabu pentru guvern
In plus, guvernul a refuzat sa raspunda, in parlament, solicitarilor opozitiei legate de banii publici cheltuiti pentru publicitate. In motiunea legata de liberatea presei, Alianta PNL-PD a cerut executivului sa aduca lista institutiilor care au primit aprobarea primului-ministru Adrian Nastase sa-si faca reclama.
In plus, opozitia solicitase si o lista cu beneficiarii contractelor de publicitate, care ar fi lamurit care sint ziarele, televiziunile si radiourile favorizate de guvern in obtinerea de publicitate.
“Nu ne-ati oferit nici un fel de explicatii legate de acordarea selectiva a contractelor de publicitate, domeniu la care libertatea presei este pusa in pericol”, a protestat deputatul liberal Mona Musca.
Ea l-a citat pe seful cancelariei primului-ministru, Alin Teodorescu, care intr-o emisiune TV a spus ca este imposibil sa dai publicitate unui ziar care te critica, afirmatie care confirma, in opinia sa, acordarea preferentiala a publicitatii.
In locul unui raspuns concret, PSD si-a trimis la tribuna parlamentului o armata de deputati care sa sustina utilitatea publicitatii guvernamentale, fara de care presa ar intra in faliment. “Sugerati ca publicitatea este o forma de aservire a presei. Dati dovada de rea-credinta pentru ca fara publicitate presa dispare”, a filozofat deputatul PSD Octavian Mitu.
Dupa doua ore de discutii, motiunea opozitiei a cazut, cu 124 de voturi impotriva si 84 pentru. Impotriva motiunii au votat deputatii PSD si UDMR, Aliantei alaturindu-i-se doar grupul PRM, care era de acord cu fondul problemei, dar nu si cu felul in care a fost redactata motiunea.
