Cu ocazia unui bilant al primilor doi ani de activitate, procurorul general al Parchetului National Anticoruptie (PNA), Ioan Amarie, se lauda ca institutia pe care o conduce a devenit eficienta nu numai prin numarul relativ mare de corupti pe care i-a demascat ci si prin puterea de intimidare pe care ar fi capatat-o in ultima vreme.
„Multi dintre cei care se afla astazi in situatia de a comite o fapta de coruptie renunta din start pentru ca au devenit constienti ca exista un PNA care ii monitorizeaza si ii va descoperi mai devreme sau mai tarziu“, spunea procurorul Amarie.
Aceasta frumoasa imagine este dezmintita total de evaluarile Comisiei Europene in Raportul de tara, de perceptia cetatenilor Romaniei, a oamenilor de afaceri si a analistilor asupra situatiei din Romania. Paradoxul este ca infiintarea PNA nu a modificat perceptia asupra coruptiei, nici in tara si nici in afara ei, dimpotriva.
Sentimentul general, cuantificat in ultimul barometru Gallup si de Trasparency International Romania in Indicele de perceptie a coruptiei, este ca nu exista vointa politica pentru a diminua nivelul de coruptie, in crestere.
Potrivit Gallup, dupa presedinte si guvern, 10% din cei intervievati in sondajul Gallup sunt de parere ca tara este condusa de baronii, hotii, infractorii si structurile mafiote. Un procent de 62% este de parere ca in ultimii patru ani coruptia a crescut, guvernul fiind gasit responsabil de 23 % pentru aceasta stare de lucru.
Activitatea institutiilor care ar trebui sa se ocupe de combaterea coruptiei, Guvernul, Justitia si Politia, nemultumesc electoratul, 33% din romani declarandu-se dezamagiti de activitatea sa in acest domeniu. Cei mai multi (62%) cred ca o data cu venirea PSD la putere coruptia a crescut, iar 44 % sunt de parere ca in cadrul partidului de guvernamant sunt cei mai multi corupti.
Perceptia electoratului asupra coruptiei este validata si de oamenii de afaceri si analistii de tara, romani si straini. Asociatia Romana pentru Transparenta a dat tot ieri publicitatii Indicele de perceptie a coruptiei pentru 2004. Romania a obtinut 2, 9 cu o zecime mai mult decat anul trecut, dar sub media din ultimii 7 ani.
Romania face parte din grupul celor 60 de tari a caror coruptie este perceputa drept sistemica si care au obtinut un punctaj mai mic de 3 puncte din maxim 10. Grav este ca perceptia asupra coruptia este constant negativa in conditiile in care formal exista toate mecanimele institutionale si legislative necesare stoparii ei, iar Romania spera sa fie admisa in 2007 in Uniunea Europeana.
Prin comparatie, media obtinuta de statele devenite membre ale UE la 1 mai 2004 este de 4.66, iar Bulgaria si Turcia au obtinut evaluari semnificativ mai bune decat noi. Concluzia Transpareny international Romania este ca legislatia anticoruptie si institutiile competente din Romania nu ofera garantii suficiente ca problema coruptiei va fi ameliorata.
