In fiecare zi de luni, timp de cinci saptamini, “Evenimentul zilei” analizeaza principalele teme de guvernare ale partidelor politice care se confrunta in alegeri. Vom incepe cu patru pagini consacrate fiscalitatii si vom cauta sa explicam de unde rezulta deosebirea fundamentala: cota unica de impozitare sau impozitare progresiva.

Veti putea citi, fata in fata, doua interviuri acordate de Mihai Tanasescu, ministrul finantelor si membru PSD, si de Calin Popescu-Tariceanu, candidat al Aliantei D.A. la functia de premier. Vom face si analiza actualului sistem de impozitare, de ce romanii sint aspru impozitati.

Sistemul de taxe si impozite din Romania este o frina evidenta pentru dezvoltarea economica, dar are consecinte si de alta natura. Acest sistem sufera de boala cronica a reglementarii in Romania: este mult prea stufos si ambitios, deci foarte greu aplicabil. Fixind cote foarte mari, el nu reuseste sa le colecteze decit de la cei care tin mortis sa fie corecti.

Sistemul are prea multe portite, ofera prea multe cai de neplata a datoriilor fiscale.

Sistemul de taxe contribuie mult la lipsa de reguli care afecteaza societatea romaneasca. Lipsa de reguli care se traduce direct in lipsa de orizont. Impreuna cu tratamentul discriminatoriu in materie de fiscalitate pe care il practica institutiile statului (scutiri de datorii, esalonari etc.), sistemul fiscal actual mentine si economia, si societatea in incertitudine.

Simplificarea lui nu a fost nici macar incercata. Propunerea de acum un an a guvernului Nastase de a introduce cota unica intra perfect in logica lui de actiune, aceea de a discredita idei si reforme prin simularea lor. Dar nu era o incercare serioasa de a o pune in practica.

Analisti politici declara ca e imposibil sa intelegi de ce nu a fost facuta o simplificare a aberantului sistem fiscal romanesc.

In parametrii logicii normale este, intr-adevar, de neinteles de ce un guvern refuza sa ia o masura care aduce beneficii tuturor, si inca beneficii uriase. Insa la o privire mai atenta se vede ca aceasta simplificare nu ar fi chiar in beneficiul tuturor. Ar fi in beneficiul firmelor, al contribuabililor, al societatii intregi.

Dar nu si in beneficiul politicienilor care nu traiesc din performantele lor la guvernare, ci exploatind confuzia alegatorilor si dependenta lor fata de stat.

Modificarea structurii societatii are consecinte politice imediate. Sporul de prosperitate pe care l-ar aduce un sistem fiscal mai putin aberant ar avea si el consecinte directe asupra scenei politice. Nu numai ca ar defavoriza partidele de stinga, dar ar defavoriza partidele demagogice in general. Recuperarea legalitatii in economie ar fi un impuls pentru luarea legii in serios in general.

Ar permite o functionare mai buna a institutiilor si ar reduce arbitrariul. Dar se pare ca aceste aspiratii nu sint chiar ale tuturor.

Un contribuabil care e obligat de sistem sa evazioneze e un contribuabil mai putin liber. Ii va fi mult mai greu sa critice sau sa-si ceara drepturile, indiferent ca e vorba de persoane fizice sau firme, cu atit mai mult ONG-uri.

De aceea, nu are nici un rost sa ne amagim: sistemul fiscal actual nu e doar rezultatul incompetentei unor finantisti, ci si un mijloc subtil de presiune psihologica si, in cazuri extreme, chiar de santaj. Nu e doar impotriva prosperitatii, ci si impotriva libertatii.

"Eu sint adeptul cotei unice, dar am ratat momentul"

Interviu cu ministrul finantelor, Mihai Tanasescu

Oferta electorala a Uniunii PSD+PUR sustine cresterea gradului de colectare a taxelor si impozitelor, dar si reducerea fiscalitatii. Astfel, contributiile sociale vor fi diminuate cu 2% in 2005, cu inca 2% in 2006 si cu inca 1% in 2007.

“Aceste reduceri ale contributiilor vor scadea presiunea asupra cheltuielilor salariale, ajungindu-se la o cota comparabila cu multe tari din Uniunea Europeana, de circa 44,5%, suportata atit de angajat, cit si de angajator”, se arata in programul economic al Uniunii.

Partidul mai sustine reducerea cotei impozitului pe profit cu 6%, de la inceputul lui 2005, aceasta urmind sa scada de la 25%, cit este la ora actuala, la 16% in 2008.

- Domnule ministru, comparind oferta fiscala a puterii actuale cu aceea a aliantei liberal-democrate, analistii au spus ca urmeaza tactica pasilor mici, care n-a prea miscat economia din loc. Dimpotriva, in orice clasament european sintem pe ultimul loc.

- Este o descrestere a fiscalitatii in mod gradual. Eu o consider pentru anul 2005 o reducere chiar indrazneata, nu e deloc un pas mic. A scadea cu sase puncte procentuale impozitul pe profit, care inseamna un minus de peste 14.000 de miliarde la buget, e un gest curajos.

- De ce socotiti in minus, poate nu va fi o reducere de incasari.

- Trebuie sa vedem foarte clar cit poate sa renunte bugetul de stat din veniturile lui ca sa ramina in buzunarele companiilor sau oamenilor. In acelasi timp, cheltuielile bugetului de stat nu trebuie sa depaseasca foarte mult veniturile. Trebuie sa pornesti de la o premisa prudenta, nu poti sa spui, domnule, minusuri de venituri o sa-mi creeze plusuri de venituri.

- S-a intimplat, la noi, in cazul reducerii taxelor sociale anul acesta, sa fie plusuri de venituri. Si in Rusia au crescut incasarile la buget dupa aplicarea unei cote unice reduse la numai 13%.

- In Rusia, aceasta cota unica a provenit din incasarile din petrol si gaze naturale. Cind compari Ucraina sau Rusia cu Romania trebuie sa te gindesti ca au resurse minerale, si bugetul l-au facut bazindu-se pe incasari din acestea. Fiindca Putin a fost baiat destept la vremea respectiva si a zis, uite, avem acest avantaj, trebuie sa uzam de el cit mai mult.

- Totusi, nu in teorie, ci chiar in practica, o fiscalitate redusa e atractiva.

- O fiscalitate redusa e atractiva in momentul in care un tip de comportament al agentilor economici dintr-o anumita tara este in linie cu ceea ce-ti propui tu prin reducerea fiscalitatii.

- Vreti sa spuneti ca firmele trebuie sa-si plateasca disciplinat bugetului banii.

- Exact. In orice tara din lumea asta, daca ar fi taxarea zero, ar fi cel mai bine. Dar indiferent cit de mica e taxa aia, comportamentul este sa nu plateasca. Este un comportament normal.

- Dar Fiscul are si instrumente de control, de pedepsire...

- Pina cind ajung eu sa-i silesc, pina sa-si schimbe atitudinea, bugetul pierde bani.

- Sa inteleg ca dupa ce dumneavoastra nu ati reusit sa introduceti cota unica anul trecut, criticati acum ideea?

- Inca o data, am fost si sint un adept al cotei unice. Insa acum e prea tirziu pentru ca risc sa periclitez o tinta a Romaniei: aderarea la Uniunea Europeana in 2007. Eu cred ca nu mai avem timp sa ne permitem o reducere de venituri la buget, pentru ca asta aduce aplicarea unei cote unice de 16%.

Exista opinii potrivit carora ar putea sa apara un plus potential la bugetul de stat printr-un tip de comportament care, repet, nu stiu daca se va produce. Apare insa riscul unui proces inflationist puternic in 2005-2006.

- Alianta D.A. pleaca de la ideea ca omul, daca-i reduci povara birurilor, prefera sa se duca sa-si plateasca taxele la timp.

- Exact. In acelasi timp, tot in programul dinsilor e scris in felul urmator la riscuri: “Intirzierea cresterii bazei de impozitare”. Exact ce spun si eu. Exista un tip de comportament care sa duca la intirzierea bazei de impozitare. O reactie la relaxarea fiscala in raport cu asteptarile. Alianta recunoaste existenta acestui risc, iar eu cred ca nu ni-l putem permite in 2005.

Fiindca ne va pune in situatia sa cautam resurse suplimentare ca sa putem finanta aceste programe. De unde iau banii de care am nevoie? Si, concomitent, trebuie sa am deficit foarte mic. Si el va fi din ce in ce mai mic. In conditiile propuse de ei, deficitul marit poate duce Romania la o inflatie de 15%-20%.

In modul in care este construit asa, cu putine cifre, este un program care presupune deficit bugetar mare si resuscitarea inflatiei.

- Si acum avem o inflatie mai mare decit recunoaste statistica oficiala. Poata ca la anul o vor socoti corect...

- Nu e adevarat. Politicienii din Alianta D.A. spun ca stimuleaza economisirea prin masuri de politica monetara. Mare greseala. In tot ansamblul asta nu au luat in calcul ce se va intimpla cu politica monetara in 2005. Au uitat, pur si simplu au exclus din ansamblul programului politica monetara.

- Un om care cistiga 350 de euro pe luna nu este bogat, abia obtine un credit pentru un frigider, nu-si poate plati unul ipotecar. De ce e tratat la fel cu unul care cistiga 10.000 de euro?

- Cel mai important lucru e ca am favorizat firmele prin faptul ca am redus impozitul pe profit. Apoi, continuam sa reducem contributiile sociale. Asta inseamna un minus de 9.000 de miliarde, aproape 300 milioane de dolari. Daca Alianta D.A. aplica aceasta cota unica, doar 300.000 de oameni vor cistiga mai mult, din 4,6 milioane de salariati.

Noi am zis ca raminem in continuare cu progresivitatea, ca un numar cit mai mare din 4,6 milioane de angajati sa simta o reducere a cotei minime de la 18a la 14a si, respectiv, la 10a pina in 2008. Vor beneficia aproximativ 85a-90a din contribuabili. Acesta este segmentul caruia ne adresam noi, ca ai spus ca sintem partid social-democrat.

- La trei milioane de lei, avem un plus de citeva zeci de mii de lei cu aceasta impozitare progresiva.

- Sigur, ca sint salariile mici in Romania.

- De ce le impozitati asa salbatic pe cele mici? Ca 350 de euro pe luna nu e vreo avere...

- Acest raspuns este mult mai complex fiindca vine din trecut, nu e stabilit astazi.

- Si nu-l putem schimba?

- Imposibil acum.

- Ultimele documente si analize internationale ne dau o nota proasta la coruptie. Aveati poate cel mai puternic instrument de control al coruptiei, Fiscul, cu care ati fi putut s-o stapiniti.

- Legea falimentului care a fost aprobata e de o duritate extrema.

- Se aplica?

- Se va aplica. Pe baza acestei legi am bagat in faliment 3.000 de companii rau-platnice care nu mai dadeau banii datorati bugetului.

- Ce-a fost cu aiureala asta cu cele sase companii din lista trimisa FMI, despre care s-a spus ca sint in proceduri de faliment pentru ca, ulterior, sa sara ca arse si sa declare ca nu mai au datorii.

- La momentul cind s-a trimis lista, asa era ordinea in calculator. Ele ramin sase, chiar daca unele dintre ele, speriate, au inceput sa plateasca, si foarte bine fac. Dar “promoveaza” altele pe lista.

- Considerati ca impozitul pe venit este echitabil?

- Da. E important sa pastrezi un echilibru.

- Care va fi salariul minim pe economie in 2005?

- L-am crescut cu 11% si va fi de 3,1 milioane lei.

- E inca mic.

- Nu se poate mai mult. Intii creezi locuri de munca, si pe urma...

- Fara sa ne pese ca sint asa de prost platite incit devin problema sociala si trebuie alocati alti bani pentru a-i ajuta pe angajati sa supravietuiasca...

- Cel mai important lucru e sa creezi locuri de munca si pe urma sa le stabilizezi. Cum? Creind facilitati angajatorului, astfel incit acesta sa poata sa duca locul de munca la o productivitate mai mare si, evident, sa poata plati salarii mai mari. Nu incepi direct sa pui carul inaintea boilor, si anume, sa-i dai omului bani in plus fara sa ai crestere de productivitate.

Cota unica ce inseamna? Bani in plus care unde se duc? In consum.

- Si ce e rau in consum? Este mama cresterii economice. In toata lumea se ia pulsul consumului ca sa se vada ce face economia.

- Consumul este mama cresterii economice atita vreme cit se face din piata interna. Cit timp 80%-90% se face din importuri, atunci imi face mie presiune pe contul curent si se duce iarasi in inflatie. Trebuie legate lucrurile astea.

- Domnule ministru, dar daca toata aceasta socoteala va fi contrazisa de realitate. Daca, intr-un scenariu posibil, viitorul guvern aplica mecanismul cotei unice si nu are pierderi la buget, ci, dimpotriva, incaseaza mai multi bani?

- Eu am in spate patru ani de experienta. Constructia filozofica a intregului program de guvernare are in spate o experienta care a demonstrat ca este viabila si este credibila. Nu vreau sa fac polemica. Dar cu ce experienta vin domnii liberali care patru ani au dus economia in recesiune? Nu stiu. Experienta mea a dat rezultate.

Programul fiscal, asa cum a fost el construit pentru 2005-2006, este acceptat de organismele financiare internationale. Si de Fondul Monetar International, si de banci. Nimeni nu vrea sa ne intoarcem in 1997-1998, nici un partid politic. Ideea este daca te poti hazarda

intr-o perioada foarte scurta de timp, cit a mai ramas pina la aderare, intr-o aventura de genul acesta.

- Alte tari au experimentat-o fara socuri. De ce la noi sa fie considerata o aventura?

- Toata lumea pierde din vedere un lucru important: politica monetara. Daca nu se face aceasta ancora a politicilor fiscale pentru aplicarea politicii monetare in 2005-2006 - tintirea inflatiei, liberalizarea de cont curent, facem cea mai mare greseala. Nu poti sa separi aceste componente: politica fiscala prudenta si politica monetara centrata pe stapinirea inflatiei.

Daca faci aceasta greseala, te intorci la 1997.

- De ce amestecam politica monetara a bancii centrale. Rolul oricarei banci centrale din lume este sa stapineasca inflatia.

- Nu poate s-o faca singura. In orice tara din lumea asta banca centrala coordoneaza politicile monetare in functie de politicile guvernamentale. Si, daca ele nu sint coordonate cum trebuie, te duci din nou in inflatie. Pentru mediul de afaceri, cea mai mare credibilitate este ca tara sa nu se intoarca de unde a plecat in ceea ce priveste inflatia.

Pentru mediul de afaceri, inflatia este elementul de stabilitate economica cel mai important.

Interviu cu presedintele PNL, Calin Popescu-Tariceanu

Alianta PNL-PD propune introducerea cotei unice de impozitare pe venitul global de 16%.

Argumentele Aliantei pentru introducerea acestui sistem de impozitare sint foarte clare: sustinerea clasei de mijloc, cu salarii intre 150 si 500 de euro; salariatii cu lefuri mici nu sint dezavantajati; este un sistem de impozitare ieftin de administrat, incurajeaza plata corecta a impozitelor, descurajind evaziunea fiscala.

Astfel, Alianta a calculat ca s-ar economisi intre 800 si 1.000 de miliarde de lei cu formularele si personalul implicat in administrarea impozitarii la ora actuala. Iar reducerea impozitelor ar putea micsora incasarile bugetare cu circa un miliard de euro, sustinuta in mare parte de imbunatatirea economiei.

Calin Popescu-Tariceanu, devenit presedinte al PNL si candidat al Aliantei D.A. la functia de premier, sustine varianta unei cote unice de impozitare. Marea deosebire din programele celor doua forte politice care se infrunta in alegeri este modul in care se raporteaza la impozite.

PSD doreste un impozit progresiv, Alianta D.A. vrea o cota unica de impozitare. Intr-un interviu acordat “Evenimentului zilei”, Calin Popescu-Tariceanu prezinta argumentele Aliantei D.A.

- Nu e bun actualul sistem de impozitare?

- Sistemul actual este unul de tip socialist, care vrea sa incerce sa pastreze statul social, intr-o tara care nu are aceste resurse. Pina acum, guvernul PSD a lovit in cei care au produs, fie ca au fost firme sau persoane fizice. Pentru a asigura protectie sociala, statul s-a folosit de rezultatele economice, impovarind firmele, sugrumind persoanele prin impozitare.

Politica dusa de PSD este iluzorie: nu avem ce sa distribuim atita vreme cit nu avem crestere economica sanatoasa si sustinuta.

- Nu vor scadea drastic incasarile? Ministrul Tanasescu spune ca propunerea, daca va fi aplicata, ar aduce un minus extraordinar de venituri la bugetul statului.

- Domnului ministru Tanasescu trebuie sa-i aducem aminte, n-am incotro, acum un an era unul dintre sustinatorii cotei unice de impozitare. Probabil ca acum un an a avut o ratacire de ordin liberal, care a fost imediat retrasa cind profesorul Ion Iliescu a intervenit si l-a adus pe drumul cel drept al socialismului sanatos pe ministrul finantelor.

Presedintele Ion Iliescu este adeptul unui socialism sanatos, unde nu conteaza sa fie apreciata performanta, prin bani mai multi. Cota unica de impozitare va bucura un numar mare de salariati care se vor duce cu bani mai multi acasa. Romanii vor avea bani mai multi pentru ca impozitul va scadea.

Noi nu diminuam saracia prin numeroase ajutoare sociale, care si asa sint insuficiente, ci vrem crestere economica sanatoasa. Diminuam saracia prin posibilitatea pe care o oferim salariatilor sa cistige cit mai mult. Si patronii, si salariatii vor beneficia de reducerea cotei unice de impozit global. Va fi redus si impozitul pe profit de la 25% la 16%.

- V-am intrebat: bugetul nu va fi afectat, nu vor fi mai putine incasari?

- Domnul Tanasescu se sperie degeaba. Reducind impozitul pe venitul global, va fi un minus la buget. Dar daca vom avea o incasare in minus nu va fi nici o problema. Domnul Tanasescu oricum a umflat incasarile bugetare.

- Chiar asa?

- Stiu foarte bine acest lucru. Ministerul Finantelor a mintit umflind veniturile bugetare cu un procent si ceva fata de procentele prognozate. Asa ca, daca vom avea incasari in minus, prin introducerea cotei unice de impozitare, vor fi tot atitea incasari cit avea pina cum PSD. In al doilea rind, toate evaluarile privind minusurile de venituri au fost minutios analizate.

Am lucrat dupa un model inspirat de Fondul Monetar International si Banca Mondiala, pe care PSD si Ministerul Finantelor nu l-au folosit. Am facut o evaluare amanuntita a incasarilor in situatia introducerii cotei unice de impozitare. Putem introduce cota unica fara a da peste cap bugetul.

Nu va mai fi ca pina acum, sa suplinim absenta unei cresteri economice prin impozitari excesive asupra salariatilor. Nu vom periclita nici deficitul economic, nici inflatia, nici deficitul de cont curent. Toti acesti indicatori vor fi tinuti in friu.

- Ce cistiga firmele?

- Firmele cistiga de doua ori. In primul rind, in programul Aliantei D.A. diminuam impozitul pe profit de la 25% la 16%. Mai mult decit atit, in al doilea rind, personal am insistat sa mentinem cota actuala pe dividende. In programul PSD se majoreaza impozitul pe dividende. Adica ce se ia pe mere - impozitul pe profit - se da pe pere - prin majorarea impozitului pe dividende.

- Ca om de afaceri, care au fost cele mai mari probleme ale firmelor dv.?

- Ca fost om de afaceri. Nu mai sint in afaceri de peste doi ani, mi-am delegat toate competentele manageriale de peste doi ani, cu mult inainte de a intra in vigoare Legea privind incompatibilitatile cu functiile publice. Firmele au un regim fiscal extraordinar de apasator.

Noi, Alianta D.A., vrem sa reducem si contributiile la fondurile sociale ale firmelor de la 49,75% la 39,5a%, ca o masura suplimentara ce va avantaja atit angajatorii, cit si angajatii.

- Iar sare Mihai Tanasescu de trei ori in sus, inca o gaura in buget!

- Nu are de ce sa-si faca griji. E preferabil ca toate firmele sa plateasca mai putin la stat decit sa avem intirzieri de plata a contributiilor la asigurarile sociale.

Si apoi ministrul Tanasescu ne-ar putea raspunde si la urmatoarea intrebare: a avut incasari la buget si cum a folosit aceste venituri? De ce a fost intretinuta clientela politica, de ce a fost iertata de datorii, de ce s-au facut reesalonari? Intregul climat din Romania este efectat din cauza modului in care sint folositi banii publici.

Adica ministrul Tanasescu moare de grija bugetului, dar nu protesteaza cind din acest buget sint scoase halci intregi si date clientilor politici. Cea mai mare evaziune fiscala este la neplata obligatiilor firmelor catre buget. Alianta D.A. nu va perpetua sistemul de hranire, de alimentare a clientelei politice bazat pe sistemul iertarii de datorii.

- Dati-mi un exemplu, va rog.

- Uitati-va la lista de datornici carora li s-au sters datoriile. Uitati-va cine a cistigat achizitiile publice. Uitati-va cine executa lucrarile guvernului, de construire a salilor de sport. Sa verifice ministrul Mihai Tanasescu si Garda Financiara cum s-au folosit acesti bani, ce devize s-au semnat si ce s-a executat.

- Cum va actiona Alianta D.A.?

- Vom verifica toate contractele. Vom verifica cine nu plateste la buget. Sint si firme private care nu mai platesc contributiile. Noi, Alianta D.A., vom face o lege in care pedepsele pentru evaziune fiscala, pentru neplata obligatiilor catre buget, sa fie foarte mari. Daca tot micsoram impozitele, atunci sa avem din partea tuturor plata la timp a obligatiilor.

Sa va dau un exemplu despre cit de decisi sintem sa nu toleram iertarea de datorii si reesalonarile. Unul dintre candidatii nostri, Ispas, care conduce o firma locala in judetul Brasov, are datorii la buget. Si noi l-am scos de pe lista. Nu vreau sa ne trezim in parlament cu oameni care detin firme cu datorii.

- Domnule Tariceanu, ati fost ministru in 1997, vi s-a spus, de catre Geoana, “Domnul Adio Slujbe”, pe motiv ca, in timpul mandatului pe care l-ati detinut, au fost 253.000 de noi someri.

- Am facut disponibilizari pentru a inchide sectoarele neviabile si pentru a permite economiei sa rasufle. Intreprinderile nu sint locuri de protectie sociala, ci centre de profit. Toti acesti oameni care si-au pierdut slujbele au primit salarii compensatorii. Si in timpul guvernului PSD au fost someri, disponibilizari, la SIDEX, in industria de aparare.

Dar noi n-am reprosat niciodata guvernului PSD ca face restructurari. Din 2001, nimeni din PNL sau PD n-a criticat masurile de restructurare ale guvernului PSD. Ele sint necesare. Iar acum Mircea Geoana, care a facut parte din guvernul PSD, incepe sa gindeasca socialist. Pot sa-i spun si eu lui Geoana “Domnul Adio Bucuresti” sau “Adio guvern”.

Eu am aflat ca Mircea Geoana este doctorand in economie. Dar cred ca teza i-o va face cineva si dinsul va obtine titlul de doctor, asa cum se practica in PSD. Ma mir ca Mircea Geoana nu stie ca restructurarea economiei presupune si disponibilizari, si somaj, si inchiderea intreprinderilor neprofitabile.

- Guvernul PSD a semnat contracte cu firma Bechtel, cu firma Vinci, pentru constructia autostrazii. Ati fost legati de miini si de picioare. Platile sint incluse in bugetele anilor viitori. Veti respecta aceste contracte, veti plati din buget?

- Nu vom inghiti gogoasa pe nemestecate. Trebuie vazut daca aceste angajamente sint legale si corecte. Aceste contracte vor fi luate la puricat, din punct de vedere legal si din punct de vedere financiar. Daca se vor constata costuri nejustificate, nu voi da drumul la derularea acestor contracte, indiferent daca firma se numeste Bechtel sau Vinci.

- Unele contracte pot fi blocate?

- Nu stiu daca pot fi blocate, cu toate ca am indoieli serioase ca aceste contracte respecta Legea parteneriatului public-privat.

- Alianta D.A. nu este raspunzatoare de aceste contracte, dar acestea nu trebuie onorate totusi?

- Ele trebuie verificate, trebuie sa verificam modul in care au fost incheiate in plan juridic si in plan financiar. Guvernul PSD a semnat aceste contracte, si aici il includem si pe cel de securizare a frontierei, cu EADS, pentru a cistiga bunavointa unor puteri occidentale extrem de influente pentru ca guvernul nu este in stare sa-si respecte angajamentele pe care si le-a asumat.

Guvernul PSD a facut un cadou Statelor Unite prin firma Bechtel pentru ca Romania a devenit membra NATO. Noi nu eram cu lectiile facute si am intrat in NATO dupa atentatele teroriste din 2001. Acest contract cu Bechtel a nemultumit Uniunea Europeana. A trebuit sa fie facut contractul cu EADS.

Trebuie sa cistigam bunavointa tarilor din Uniunea Europeana pentru ca la capitolul integrare europeana Romania este codasa. Sintem intr-un proces in lant. Este evident ca aceste contracte sint obligatii politice pe care guvernul trebuie sa si le achite pentru ca, la sfirsitul lui 2004, sa obtina nota de trecere pentru integrarea in Uniunea Europeana.

- Nu sint si obligatii financiare?

- Evident. Ele presupun cheltuieli foarte mari. Contractul cu firma Vinci este de incredintare de lucrari. Firma Vinci finanteaza lucrarile, statul roman plateste contravaloarea lucrarilor si costurile financiare foarte mari. Noi vrem sa ne respectam angajamentele de politica externa, nu sa cautam cai de captare a bunavointei.

Daca ne respectam angajamentele, nu va mai fi nevoie de astfel de cadouri oferite partenerilor europeni sau americani.

Alianta D.A. va avea o alta abordare a politicii externe: sa ne respectam angajamentele, nu sa cautam cai de captare a bunavointei.

Alte politici fiscale in programele electorale

PNTCD: Reducerea impozitului pe profit

In programul electoral al PNTCD, la capitolul referitor la fiscalitate, se mentioneaza ca “taxele si impozitele nu trebuie sa paralizeze, nici sa slabeasca puterea de initiativa privata, nici performanta angajatilor si a intreprinderilor economice”.

Aceasta formatiune politica propune: micsorarea gradului de fiscalitate prin reducerea impozitului pe profit de la 25% la 16%; continuarea tendintei cresterii ponderii veniturilor din impozite indirecte, precum TVA-ul sau accizele, si a reducerii ponderii veniturilor din impozite directe, precum cele pe profit sau pe venit;

micsorarea cotei de impozitare la impozitul pe profit pentru firmele care au activitate de export; scutirea de impozit pentru impozitul reinvestit.

Programul fiscal al PNTCD mai propune reducerea TVA-ului cu 3%, pe masura ce creste gradul de colectare si baza de impozitare se majoreaza. Acesta mai propune si impozitarea conexa a muncii prin contributii sociale (CAS, somaj, sanatate), dar si reducerea “drastica” a muncii la negru”.

UDMR: Modificarea Codului Fiscal

In cadrul programului economic al UDMR se precizeaza interesul acestei formatiuni politice pentru asigurarea unei cresteri economice de peste 5% anual, intre 2004 si 2008, care va totaliza 21%-22%, dar si pentru mentinerea deficitului bugetar sub 3%.

Un alt punct dezbatut in acest program economic este inflatia care, in acest moment, e sub 10%, dar care “va trebui scazuta anual cu 1,5%-2%, pina ajungem la nivelul cerut de asteptarile Uniunii Europene”.

In ceea ce priveste fiscalitatea, UDMR sustine largirea bazei de impozitare, simultan cu scaderea nivelului impozitelor, pentru a restringe munca la negru si a infrina economia subterana.

Acesta mai propune Modificarea Codului Fiscal, introducerea impozitului unic pe nivelul global, urmind sa fie stabilit intre 22% si 23%, dar si reducerea impozitului pe profit in cazul intreprinderilor, de la 25% la 16%.

Programul economic al UDMR mai sustine reducerea contributiilor pentru asigurari sociale de la 33,25%, cit este la ora actuala, la 28%, iar plata acestora sa se faca “printr-o suma unica si printr-un cont unic”.

PRM: Impozitarea salariilor cu 11%

In “Principii ale programului de guvernare PRM” se anunta faptul ca acest partid lupta pentru “restaurarea, consolidarea si dezvoltarea mecanismelor macroeconomice pe baza realizarii unei economii de piata functionale, consolidate social, precum si prin eliminarea blocajului financiar”.

Astfel, PRM doreste recuperarea arieratelor fiscale, intarirea disciplinei financiare, reducerea arieratelor cvasifiscale, “reasezarea sistemului fiscal pe principiul echitatii, consolidarea fiscalitatii si combaterea evaziunii fiscale”.

In ceea ce priveste impozitarea, PRM sustine stabilirea nivelului de impozitarea a salariilor cu 22% pina in 2005 si cu 11% in urmatorii ani; neimpozitarea profitului investit; scoaterea impozitarii pensiilor; trecerea, pina in 2008, de la impozitul pe profit catre impozitul pe afaceri, de la 1,41% la 1,50%, cu diferente in functie de importanta domeniului de activitate.

Totul despre taxele si impozitele platite

Oricine cistiga puterea si face socoteala cheltuielilor pe care si le poate permite pentru a gestiona tara se va izbi de socul arieratelor, aceste datorii neplatite la timp de firme catre Fisc sau catre partenerii vremelnici de afacere.

Nimeni nu are un calcul exact al nivelului arieratelor, pe de o parte fiindca e o chestiune reglata intre firme, si pe de alta parte fiindca statul s-a incurcat in socoteli.

Factura arieratelor e ca un balaur cu sapte capete: Fiscul publica liste, firmele se zbat si mai platesc ceva, se mai da o esalonare, se mai anuleaza unele datorii la companiile privatizate, dupa aia vin cumparatorii si urla ca au mai descoperit datorii ascunse. Asa incit si cifrele difera.

Mai nou, oficialii Ministerului Finantelor sustin ca nivelul arieratelor e undeva la 34% din Produsul Intern Brut (PIB). Celebrul raport de tara, alcatuit de Comisia Europeana, evalueaza arieratele fiscale la un nivel de 12-13% din PIB, asa cum au sunat cifrele transmise de la Bucuresti.

Social-democratii promit rezolvari

Programul PSD ataca, teoretic, problema in trei locuri, o piteste sub exprimari lemnoase si face promisiuni. Abordarea este graduala, cu pasi sovaitori.

Zice PSD, la articolul “imbunatatirea colectarii veniturilor publice” - recunoscind, implicit, ca are o problema cu strinsul banilor - ca va avea in vedere “perfectionarea masurilor de recuperare a creantelor de la contribuabilii rau platnici”, fara sa detalieze.

Mai scrie PSD, la acelasi articol, ca va “intari disciplina fiscala prin reducerea arieratelor din economie si prevenirea formarii unora noi”.

Ultima referire la stinjenitoarea situatie scapata de sub control, in care unii platesc la zi si altii nu, dar negociaza pasuiri, este o promisiune-constatare mai veche si mai vaga - “reducerea deficitului cvasifiscal, in vederea consolidarii unei economii functionale de piata”. Cu alte cuvinte, stim despre ce-i vorba si vom rezolva.

Alianta D.A. nu mai accepta scutiri si reesalonari

Alianta ataca nemilos problema la radacina ei: sa dispara arieratele. Astfel, una dintre masurile menite sa umple cuferele cu bani ale bugetului de stat este “inlaturarea practicilor clientelare de scutire sau reesalonare a datoriilor la buget”. Este un avertisment dur lansat de Alianta D.A. tuturor firmelor care stau pe muchie de cutit cu Fiscul.

Si o declaratie de razboi fata de ceea ce ar putea deveni, in caz de cistigare a puterii, propria clientela politica.

FMI trage semnalul de alarma

Problema e veche, dupa cum marturisesc oficialii Fiscului, si nu are o rezolvare usoara. Fondul Monetar International (FMI) vede insa in naravul datoriilor catre Fisc una dintre primejdiile care pindesc echilibrul economic.

Fondul a avertizat, in repetate rinduri, ca arieratele trebuie reduse si a atentionat sever guvernul ca firmele private s-au contaminat de la companiile statului si amina plata datoriilor.

Efectele acumularii datoriilor catre Fisc se vad in venituri mai mici colectate la buget, dar se simt si in piata bancara, pentru ca firmele care nu platesc statului banii pe taxe si impozite se bucura, de fapt, de asa-numitul credit fiscal. E mai comod si mai usor de obtinut ca un imprumut bancar.

Nu in ultimul rind, se strecoara posibilitatea coruptiei, cel putin in sensul favorizarii unor firme care apartin asa-numitei “clientele politice”, avertizeaza FMI.

1,5 miliarde euro din accize banii inainte pentru linistea statului

Alaturi de taxa pe valoarea adaugata, una dintre principalele surse care alimenteaza an de an bugetul de stat este reprezentata de acciza. Pentru 2004, de exemplu, finantistii au estimat ca de pe urma acestei taxe vor intra la buget aproape 69.000 de miliarde lei, adica peste 1,5 miliarde euro, calculat la un curs mediu de 40.000 de lei/euro.

Acciza sau taxa pe consum este inclusa in pretul cu amanuntul al unor marfuri precum tutunul, bauturile alcoolice, cafeaua sau produsele petroliere. Din categoriile enumerate, carburantii reprezinta produsul cu cel mai mare nivel al accizarii de la noi.

Introdusa cu citiva ani in urma in pretul cu amanuntul al carburantilor, acciza s-a modificat permanent si a crescut constant. Pentru fiecare litru de benzina sau motorina pus in rezervorul unui autovehicul, statul incaseaza, la ora actuala, mai mult de 35a, ca acciza.

In plus, acum sumele reprezentind contravaloarea acestei taxe sint percepute anticipat celor care opereaza pe piata petroliera, fie ei producatori, importatori sau comercianti de carburanti.

Dupa ce, in anii trecuti, s-a constatat ca accizele la carburanti se plateau cu mare intirziere sau deloc, statul a schimbat regula, cerind banii inainte. Principalele trei rafinarii din tara, Petrom, Rompetrol si RAFO, au platit peste 31.400 de miliarde lei la stat, drept accize pentru produsele petroliere comercializate in primele noua luni ale anului.

Petrom, principalul furnizor de produse petroliere pe piata romaneasca, a achitat in 2003 doar accize la buget in suma de 19.000 de miliarde lei. In acelasi timp, Rompetrol, cea mai mare companie petroliera privata de la noi, spune ca achita anual accize in suma de 13.500 de miliarde lei.

Managementul RAFO afirma ca de la inceputul acestui an a platit catre stat, in contul acestei taxe, 6.225 de miliarde lei. RAFO este, totodata, si compania care a intirziat sa-si achite obligatiile catre stat, atita timp cit vinzarea produselor petroliere nu era conditionata de plata anticipata a acestei taxe.

Acciza se modifica trimestrial

Pentru operatori, fie ei producatori, importatori sau comercianti, acciza este “vinovata” de scumpirea trimestriala a carburantilor. Valoarea acestei taxe este stabilita in euro/tona si se recalculeaza la inceputul fiecarui trimestru, in functie de devalorizarea leului in raport cu moneda unica europeana.

In prezent, acciza la benzina Premium, de exemplu, este de 353 de euro/tona, ceea ce inseamna 38a din pretul final. La motorina, acciza este de 245 de euro/tona, adica aproximativ 33a din pretul la care se vinde carburantul din depozitele rafinariilor. Cuantumul accizei nu se va opri insa la nivelul de mai sus, ci va continua sa creasca.

Nu atit din cauza devalorizarii leului in raport cu euro, ci si pentru ca autoritatile s-au angajat in fata oficialilor de la Bruxelles ca atunci cind Romania va deveni membra a Uniunii Europene sa aiba accizele la carburanti aliniate. Astfel, aceasta taxa de consum va fi in ianuarie 2007 cu aproximativ 25a mai mare decit este astazi.

Statul cheltuieste banii la gramada

Banii sint alocati de Ministerul Finantelor in functie de prioritati. Nu exista o destinatie precisa a sumelor incasate de pe urma acestei taxe, cu o singura exceptie: fondul pentru drumuri. Incepind de anul trecut, la cererea organismelor financiare internationale, autoritatile romane au introdus o singura taxa de consum in pretul carburantilor, unind taxa de drum cu acciza.

Sumele aferente fondului special al drumurilor, adica aproape o treime din accize, sint alocate Ministerului Transporturilor pentru reabilitarea infrastructurii rutiere.

La bugetul pentru somaj si pensii, PSD s-a folosit de o suma uriasa: patru miliarde de euro

Pentru salariul primit luna de luna de fiecare din cei aproape 4,5 milioane de romani angajati cu forme legale, statul percepe inca 45a pe post de contributii la asigurarile sociale de stat. Aceasta cota reprezinta suma contributiilor la care sint obligati angajatul si patronul sau, indiferent de marimea salariului negociat, si nu trebuie confundata cu impozitul pe venit.

Contributiile la asigurari sociale reprezinta sursa principala a bugetului pentru asigurari sociale, gestionat de Ministerul Muncii, Solidaritatii Sociale si Familiei. Pentru acest an, bugetul din care se platesc ajutoare de somaj, pensii, alocatii, indemnizatii si diverse ajutoare a fost estimat la 152.383 de miliarde lei, adica aproape 4 miliarde de euro, la un curs mediu de 40.000 de lei/euro.

90% din acesti bani reprezinta contributiile la asigurari sociale platite de angajati si patroni si insumeaza aproape un sfert din banii pe care-i au la dispozitie intr-un an autoritatile.

4.200 de miliarde, pentru stimularea angajarii somerilor

Contributiile la fondul de somaj insumeaza aproximativ 1.500 de miliarde lei in fiecare luna, explica Adina Croitoru, director de relatii cu presa al Agentiei Nationale pentru Ocuparea Fortei de Munca (ANOFM).

Trei sferturi din bani sint cheltuiti pentru plata ajutoarelor de somaj si a compensatiilor banesti aprobate de stat, in ultimii ani, pentru angajatii societatilor care au facut disponibilizari colective. O cincime din fondul de somaj este alocat masurilor active de combatere a somajului, adica sustinerii angajarii persoanelor care si-au pierdut locul de munca.

Anul acesta, pentru sustinerea angajarii somerilor, ANOFM a alocat 4.200 de miliarde lei, cea mai mare suma din ultimii ani. Cresterea ponderii banilor cheltuiti pentru reintegrarea somerilor in munca a fost posibila ca urmare a cresterii gradului de incasare a contributiei la somaj, sustine Adina Croitoru.

O alta explicatie insa ar putea fi si faptul ca actuala Lege a somajului egalizeaza indemnizatia platita de stat. Indiferent de salariu si contributia la fondul de somaj, salariatul care-si pierde locul de munca nu primeste decit 75a din salariul minim pe economie, adica 2,2 milioane lei acum.

In plus, intervalul maxim de timp in care o persoana este sustinuta de stat prin ajutor de somaj depinde de vechimea in munca, dar nu poate fi mai mare de un an. De aceea, din cei aproape 600.000 de someri inregistrati in documentele Agentiei de ocupare, doar jumatate beneficiaza de indemnizatia de somaj.

Actuala lege ii premiaza insa pe somerii care-si gasesc de lucru inainte de expirarea perioadei de somaj, dar si pe patronii care angajeaza someri. Conform acesteia, somerul care isi gaseste slujba rapid continua sa primeasca 30a din indemnizatie, pina la sfirsitul perioadei.

In plus, beneficiaza de prime de pina la sapte salarii minime brute pe tara daca accepta o slujba la distanta mai mare de 50 de km de casa. Patronii sint ajutati sa plateasca salariul somerilor pe care-i angajeaza cu contracte de munca ferme.

Bugetul de pensii, sustinut si cu subventii

Cea mai mare parte a banilor din bugetul asigurarilor sociale sint cheltuiti de stat pentru plata pensiilor. Conform statisticilor oficiale din luna septembrie, Romania are peste 6 milioane de pensionari, din care 4,6 milioane au o pensie medie neta de 2.500.000 lei. Pentru cei 1,4 milioane de pensionari agricultori, pensia medie este de numai 792.000 de lei.

Din bugetul asigurarilor sociale, statul mai plateste lunar pensii de urmas pentru alte 790.000 de persoane, in medie sumele primite fiind de un milion de lei. Alte 4.200 de persoane beneficiaza de ajutor social in suma 744.000 de lei. Bugetul pentru asigurari sociale este sustinut si de subventii de la bugetul de stat, pentru anul acesta sumele promise reprezentind sub 10% din necesar.

Fondul de somaj

Contributia suportata de angajat este de 10,5a pe luna si are doua componente: fondul de somaj - unde ajunge 1a din salariu, si asigurarile sociale - restul de 9,5a.

"Riscuri putine si cistiguri pe toate planurile"

Matei Paun, analist economic, se pronunta in favoarea cotei unice de impozitare

- Domnule Matei Paun, PSD continua nestingherit politica graduala de pasi mici si in materie de relaxare fiscala. Argumentul ministrului finantelor tine de subtirimea incasarilor, care ar jena mentinerea unui deficit fiscal mic. Ce e rau si ce e bun in strategia graduala de relaxare fiscala?

- E rau, pentru ca nu ne putem permite lentoarea politicilor graduale. Asta ne-a costat scump intre anii 1990 si 1996, atunci am pierdut trenul reformelor si acum observam ca am ramas pe ultimul loc in orice clasament european care pune fata in fata performantele economice. In plus, costurile de oportunitate asociate politicilor graduale sint enorme. Adica pierzi ritmul, bati pasul pe loc.

Noi trebuie sa pricepem ca traim intr-o lume dinamica, in permanenta schimbare. Or, vecinii nostri nu ne mai asteapta sa ne ajustam “gradual” la politicile lor economice in evolutie. Ei progreseaza si astfel ne lasa pe noi in urma. Gradualismul este un recipient al infringerii economice.

Ce e bun si ce e riscant in aplicarea cotei unice de impozitare a veniturilor?

Puncte bune:

a) Simplifica procedurile complicate de administrare a impozitului. Pur si simplu, nu mai pierzi vreme sa explici Fiscului citi bani ai incasat din munca. Platesti si pleci. Si mai stii cu precizie cit platesti. Elimina riscul de a te trezi somat sa mai scoti din buzunar niste bani, sa te “recorelezi” cu functionarii Fiscului.

Toti cei care au doua locuri de munca sau au incasat temporar niste bani pentru o munca prestata in timpul anului sint in aceasta situatie.

b) Ar trebui sa aiba ca efect marirea incasarilor la buget.

c) Este democratic, in pofida oricaror comentarii contrarii.

d) Este competitiv din punct de vedere economic. Acolo unde a fost aplicat, a fost un succes.

Puncte slabe:

- Este un concept nou, care are nevoie sa fie explicat cum se cuvine. In plus, trebuie obligatoriu dublat de disciplina fiscala. Exista posibilitatea ca salariile deghizate acum in fel de fel de diurne, polite de asigurari etc. sa apara la suprafata? Este unul din cele mai mari avantaje ale acestui tip de politica fiscala.

Sau e de asteptat sa avem mai intii o reducere consistenta a taxelor sociale, pentru ca apoi sa iasa la lumina salariile reale.

- Nu sint ingrijorat de posibilele riscuri asociate unei asemenea politici fiscale de cota unica. Experienta altor tari ne invata ca avem putine riscuri, insa cistigam pe toate planurile. Putina noastra experienta arata si ea acelasi lucru.

Faptul ca reducerea taxelor sociale cu doua procente s-a materializat in incasari mai mari la fondurile sociale arata ce efect pozitiv pot avea reducerea si simplificarea fiscalitatii asupra colectarii banilor la buget. In mod clar, unii oameni refuza sa invete, se incapatineaza sa ramina agatati de metode vechi.

- In definitiv, de ce sintem noi siliti sa mentinem un deficit fiscal asa de mic, atit timp cit limita europeana pare a fi 3% din PIB?

- Vina este a datoriilor neplatite ale companiilor, fie ele de stat, fie private. Trebuie sa intelegem ca asa-numitul deficit cvasifiscal, care include arieratele companiilor - adica datorii intre firme, datorii catre bugetele statului etc. -, este in jur de 4-5% din PIB. Privit impreuna ca o povara a bugetului, constatam ca deficitul fiscal real este undeva la 5-6%, ceea ce e mult.

De aici vine restrictia.

- Care domeniu pierde pe mina acestei austeritati, cu un buget inghesuit, care nu are suficienti bani de cheltuiala?

- Pierd sectoarele in care ar trebui sa cheltuim cei mai multi bani: sanatatea, educatia.

- Exista vreo legatura intre arierate si fiscalitatea prea mare pe forta de munca?

- Nu cred ca problema acumularii datoriilor neplatite sta aici, in marimea taxelor. Sigur ca au stinjenit, dar sint si firme care si-au platit obligatiile.

- Alianta D.A. zice ca baga spaima in evazionisti si pedepseste penal evaziunea. Cum vor supravietui firmele care depind de forta de munca daca taxele sociale ramin mari?

- Costul muncii va ramine ridicat si, in mod clar, este o problema care va trebui analizata pentru ca ne ameninta competitivitatea. Insa atacul asupra acestei probleme este complicat deoarece presupune reforma sistemului de pensii, a sistemului de asigurari medicale. Reforme aminate. Ne vom putea permite sa reducem taxele sociale doar cind vom aplica o reforma puternica in aceste doua domenii.

- Domnule Paun, se pare ca nimeni nu poate promite o “factura sociala” mai mica.

- Asta pentru ca, pina acum, politicienii au inteles prin reforma doar privatizarea intreprinderilor statului. Nimeni nu a atacat marile probleme: pensii, sanatate, educatie. Comparind reformele pe care ar fi trebuit sa le inceapa in aceste domenii, vinzarea citorva companii e floare la ureche. Aproape ca nu inteleg zbuciumul si aminarile.

- Programul Aliantei e destul de neclar in chestiunea TVA. Zice ca s-ar putea s-o micsoreze, dar nu spune cu cit si pentru ce produse sau servicii. PSD, pe de alta parte, zice ca negocierile cu UE sint stricte. Totusi exista portite pe care le lasa inchise.

Ce lipseste din cele doua propuneri, in chestiunea cotelor reduse de TVA, si s-ar putea aplica fara probleme, cu efecte economice sau sociale pozitive?

- Eu consider ca TVA poate fi micsorata pentru anumite produse sau servicii, dar nu cred ca asta este prioritatea politicii fiscale in acest moment. Nu aici se ascund marile probleme, pentru ca nu marimea taxelor de consum ne face sa fim sau sa nu fim competitivi.

Banii sanatatii, mincati de altii

Banii care se string pentru sanatate au avut, in decursul ultimilor ani, si alte destinatii. Cel putin asa sustin unii dintre cei care, prin functiile lor, s-au aflat aproape de gestionarea fondului asigurarilor de sanatate. Din finantele sanatatii s-a imprumutat, la un moment dat, fondul de pensii, sustine un fost vicepresedinte al CNAS.

Cert este un lucru: Ministerul Finantelor Publice este cel care are cheia de la seiful sanatatii si nu are de gind s-o predea curind.

Fondul asigurarilor de sanatate nu este unul independent in mod real, desi are o unica sursa, contributiile asiguratilor. In acest moment, fondul se stringe de la asigurati si sta la Trezorerie.

In momentul in care Casa Nationala de Asigurari de Sanatate (CNAS), administratorul pe hirtie al fondului, doreste sa scoata bani din cont si sa-i directioneze spre diverse institutii, trebuie sa aiba aprobarea Ministerului Finantelor Publice (MFP).

In ciuda vorbelor mult-repetate: “Banii de la sanatate se intorc tot la sanatate”, nici un guvern nu a transformat pina acum fondul de sanatate intr-unul privat, sub unica administrare a CNAS.

Toate partidele aflate in competitia viitoarelor alegeri doresc acum, dintr-odata, sa corecteze aceasta neputinta si propun in programele lor transformarea fondului asigurarilor intr-unul privat.

“Ministerul Finantelor zice: atita ai voie sa cheltuiesti!”

Fostul vicepresedinte al CNAS, Adrian Cojocaru, a observat, pe perioada mandatului sau la Casa, ca bugetul sanatatii se construieste la Ministerul Finantelor Publice si ca acesta din urma este, de fapt, gestionarul real al banilor: “Cind se face bugetul, niciodata nu se echilibreaza cheltuielile cu veniturile.

La un moment dat, CNAS vine cu propuneri de a cheltui cit mai mult, stiind ca se bazeaza pe niste venituri reale, dar intotdeauna i se da peste mina si i se spune: “Nu, atita ai voie sa cheltuiesti!”, tocmai pentru a se crea acel excedent”.

Excedentul despre care vorbeste Cojocaru a ajuns, acumulat in ani, la 15.000-16.000 de miliarde. Sint bani care s-au format din diferenta intre ceea ce s-a adunat din contributiile asiguratilor si ce s-a permis (de catre MFP) sa se cheltuiasca. Nici o persoana n-a reusit sa demonstreze vreodata ca nu se atinge nimeni de acesti bani.

Fostul presedinte al CNAS, Eugeniu Turlea, a spus totdeauna ca ei sint in Trezorerie, dar a recunoscut ca nu poate dovedi acest lucru.

In primavara lui 2003, in plina criza a medicamentelor, directorul executiv al Asociatiei Furnizorilor de Produse Medicale, Ioan Ciceala, a cerut deblocarea banilor din Trezorerie. El a declarat atunci ca s-a plins organismelor financiare internationale pentru ca detinea informatii referitoare la cheltuirea banilor in alte scopuri.

Fondul sanatatii, “ciupit” la “consolidarea bugetului”

Fostul vicepresedinte al CNAS explica insa cum este folosit excedentul de la sanatate: “Printr-o ordonanta de urgenta, la un moment dat se face o rectificare a bugetului, toata lumea, inclusiv guvernul, spun atunci ce sume au alocat si unde. De fapt, ei dau tot din banii aia de la sanatate. Si s-au tot tocat din ei, s-au acoperit toate gaurile”.

Adrian Cojocaru este convins ca banii de la asigurari sint folositi in alte scopuri si ca asta se intimpla permanent.

De ce? “Pentru ca banii astia, care stau la Trezorerie, pot fi miscati o data cu consolidarea bugetului. Cind se vorbeste de “bugetul consolidat”, absolut tot ceea inseamna bani intra in oala mare si se acopera toate gaurile. Cel mai elocvent exemplu a fost cu acoperirea deficitului la pensii”.

Relaxarea fiscala, praf in ochii asociatiilor patronale

Nivelul taxelor si impozitelor propus de autoritati pentru anul 2005, care anuntau totodata o “relaxare fiscala”, i-a lasat pe liderii asociatiilor patronale cu un gust amar. Praf in ochi, au concluzionat acestia. Multe din reducerile promise de guvernanti fie sint insuficiente, fie sint corelate cu alte majorari, astfel incit fiscalitatea se mentine la cote impovaratoare.

Timp de aproape un an, sefii patronatelor au trimis sute de memorii, scrisori deschise, proteste si propuneri de impozitare care vizau un singur lucru: o fiscalitate mai putin apasatoare.

Rezultatul? “Am oferit solutii, alternative, am facut studii si am propus modele de impozitare care au dat roade in tari cu economii sanatoase, insa nu am obtinut nimic”, sustin reprezentantii Uniunii Nationale a Patronatului Roman (UNPR).

Impozitul pe profit, calciiul lui Ahile

In ce-i priveste pe patroni, punctele nevralgice sint impozitul pe profit si taxarea fortei de munca. La prima vedere, micsorarea impozitului pe profit de la 25 la 19% pare o batalie cistigata de patroni. Insa majorarea cu 5 procente a impozitului pe dividende (in 2005, acesta va fi de 15%), face ca sarcina fiscala pe cistigul din afacere sa se mentina la cote ridicate.

“Am facut calcule, si cele doua masuri cumulate ne aduc un cistig de 1,65%, deci este praf in ochi”, declara recent Florea Parvu, vicepresedintele Consiliului National al Intreprinderilor Private Mici si Mijlocii (CNIPMMR).

CAS-ul pentru angajator scade cu 2%. Oamenii de afaceri romani nu au contenit sa solicite micsorarea CAS-ului pentru angajator cu 4-5 puncte procentuale. In proiectul Codului Fiscal pentru 2005, Ministerul Finantelor a propus o reducere de numai 2a. “Pentru noi, cel mai mult conteaza fiscalitatea pe forta de munca.

Ceea ce am obtinut inseamna foarte putin”, ne-a spus Florin Pogonaru, presedintele AOAR.

Afaceristii romani sustin ca, in lipsa unei diminuari suplimentare, o mare parte din angajatori va continua sa nu declare nivelul real al salariilor pe care le platesc. Potrivit unor studii ale Institutului de Cercetari Eco-nomice al Academiei Romane, reducerea CAS cu un punct determina o crestere cu 0,15% a PIB.

“S-au razgindit! Acum sprijina cultura”. Organizatiile care reprezinta editorii de carte si tipografiile s-au suparat foc pe guvern atunci cind acesta a hotarit introducerea TVA de 9% pentru carte, masura care a subtiat considerabil numarul clientilor librariilor.

Reducerea de pina la 5% a acestei cote, masura propusa pentru 2005, pare a fi recunoasterea unui esec din partea autoritatilor, iar patronatele o catalogheaza drept arma electorala. “Sigur ca e laudabila aceasta propunere. Dar tot guvernul a urcat cota de la zero la 9a%, iar acum vine si spune ca e o mare realizare ca o reduce la 5%”, e de parere Petre Milut, seful UNPR.

Cafeaua s-ar putea ieftini. Asociatia Romana a Cafelei este una dintre putinele organizatii patronale care se pot lauda ca executivul a luat in seama solicitarile lor. O vreme, ARC a pledat pentru reducerea accizelor la acest produs, aratind ca din cauza lor cafeaua a ajuns un produs de lux. Anul trecut, de exemplu, romanii au consumat de cinci ori mai putina cafea decit media din UE.

Proiectul Codului Fiscal pentru 2005 reduce cu aproximativ 20% accizele la toate produsele pe baza de cafea. Astfel, accizele pentru cafeaua verde vor fi de 650 euro/tona, pentru cafeaua prajita, 1.200 euro/tona, in vreme ce cafeaua solubila va fi accizata cu 4,75 euro/kg. Reprezentantii ARC au previzionat chiar ca, in conditiile acestei reduceri, pretul cafelei ar putea scadea.

Cum in Uniunea Europeana cafeaua este scutita de accize, finantistii promit ca, pina la momentul integrarii Romaniei, vor elimina complet acciza.

Accize mai mici la bere si vinuri spumante. Decizia guvernului de a reduce, incepind cu 1 ianuarie 2005, acciza pentru berea produsa de micii producatori (n.r. - cei care au o productie anuala sub 200.000 hectolitri), de la 0,5 euro/hl la 0,38 euro/hl, i-a mai linistit pe producatori.

Insa patronatele de profil cer micsorarea accizelor si in cazul unitatilor cu capacitate de productie de pina la 400.000 hl. O alta promisiune a executivului, care raspunde in mare parte solicitarilor organizatiilor din industria de profil, este reducerea accizelor pentru vinurile spumante si bauturile fermentate spumoase, de la 42 euro/hl la 30 euro/hl.

15% impozit pe dividende

“Patronii nu-si vor reinvesti profitul atita timp cit fiscalitatea ramine foarte mare, ajungind la un total de 34%”, declara Marian Petre Milut, seful Uniunii Nationale a Patronatului Roman. Acesta a propus stabilirea unei cote de impozitare pe profit de 14% si mentinerea nivelului de 15a la impozitul pe dividende, astfel incit sarcina fiscala sa fie de numai 29%.

“Numai asa patronii vor fi motivati sa reinvesteasca”, a mai spus Milut.

15% impozit pe profit

La rindul lor, liderii uniunii industriasilor din Romania, UGIR - 1903, cer alinierea impozitului pe profit la cel existent in tarile vecine. “Din ianuarie 2005, in Bulgaria acest impozit va fi de 15%, iar in Ungaria este deja de 16%. Si e limpede unde se vor duce de acum investitiile straine.

Numai daca s-ar stabili un impozit pe profit de 15% si s-ar reduce rata reala a fiscalitatii de la 40% la 25%, Romania ar deveni o tara atragatoare pentru investitori”, spune Stelian Dorobantu, directorul uniunii.

Neimpozitarea profitului reinvestit

Asociatia Oamenilor de Afaceri din Romania a cerut ca din viitorul Cod Fiscal sa fie eliminata impozitarea profitului reinvestit de companii, exceptind cazul unor investitii de lux (constructii de lux, masini, iahturi etc.).

Cum acest lucru nu s-a intimplat, pe motiv ca exista alternativa amortizarii accelerate, afaceristii ramin la parerea ca acest sistem este prea complicat in comparatie cu amortizarea fiscala si vor continua sa solicite scutirea impozitarii pe profitul reinvestit. “Nu intelegem de ce Finantele resping aceasta masura.

Am facut calcule, iar scutirea ar favoriza cresterea veniturilor la buget, ar crea noi locuri de munca si ar permite capitalizarea firmelor”, sustine Ovidiu Nicolescu, presedintele Consiliului National al Intreprinderilor Private Mici si Mijlocii.