Imediat dupa privatizarea societatii Piscicola Arad, printre localnici a circulat insistent zvonul ca societatea ar fi fost cumparata de apropiatii premierului Nastase. Taranii din zona ne-au spus in vara ca sotia premierului, Dana Nastase, ar fi survolat baltile cu pesti ale Piscicolei. Am demarat o ancheta.
Coincidenta sau nu, conducerea Piscicola Arad a negociat inainte si dupa privatizarea societatii cu Alexandru Bittner, un apropiat al familiei Nastase, desi Bittner nu figureaza in acte ca actionar al firmei Ariola, societatea care a cumparat Piscicola. Adrian Noaghea, director al Piscicolei in primele luni dupa privatizare, spune ca a fost angajat de Bittner: “Nu isi spunea actionar.
El s-a prezentat doar Alex Bittner”. Alexandru Bittner neaga orice legatura cu Piscicola Arad, dar are “antecedente” in materie de piscicultura. El a concesionat peste 100.000 de hectare din Delta Dunarii, loc pe unde circula aceleasi zvonuri rautacioase ca si la Arad despre participatia premierului Nastase.
Cercetind Registrul Comertului am avut surpriza de a-l descoperi in acte, ca actionar majoritar la Ariola SRL Arad, pe Ioan Petre, partener de afaceri cu Alexandru Bittner in firma Piscicola Tour Jurilovca prin care a concesionat 100.000 de hectare din Delta Dunarii.
Bittner a recunoscut prietenia cu Ioan Petre: “Sint in relatii excelente cu el”, a sustinut el, negind in schimb orice legatura cu Piscicola Arad. “N-am absolut nici o legatura. Da, am fost la Arad, ca sa vad daca ma mai implic in afaceri piscicole. Atit”, ne-a declarat Bittner.
Oameni care au intrat in relatii contractuale cu Piscicola Arad atit inainte de privatizare, cit si dupa, l-au contrazis insa cu declaratii din care reiese, asa cum veti vedea in cele ce urmeaza, ca Bittner a fost mai implicat chiar decit Ioan Petre in toata aceasta afacere. Cind “Evenimentul zilei” a demarat ancheta, brusc, Ioan Petre si-a vindut actiunile de la Ariola.
Motiv pentru care am incercat sa reconstituim activitatea acestei firme de la preluarea de catre Petre pina in momentul vinzarii.
Tandemul Bittner-Petre
Pina la sfirsitul anului 2001, cind in actionariatul sau a aparut bucuresteanul Ioan Petre, firma aradeana Ariola s-a luptat din greu cu tranzitia, fara performante iesite din comun. Imediat dupa cumpararea pachetului majoritar de actiuni (96,7%) de catre Petre, Ariola a devenit un jucator important in privatizarea agriculturii aradene, declansata de Agentia Domeniilor Statului (ADS).
In noua luni, Ariola a cumparat cu mai putin de 13 miliarde lei pachetele majoritare de actiuni la trei din cele mai importante societati agricole din judet - Fintinele, Utvinis si Piscicola -, cu un capital social declarat ce insumeaza 35,6 miliarde lei.
Cine este Ioan Petre, acest priceput patron si manager care a transformat Ariola in mai putin de un an intr-una dintre cele mai importante societati banatene? Putini sint cei care se pot lauda ca l-au vazut in carne si oase. Ioan Petre este amic si partener de afaceri cu celebrul Alexandru Bittner, iar cea mai cunoscuta firma in care acestia doi erau parteneri a fost Piscicola Tour Jurilovca.
Societate care a obtinut de la Administratia Biosferei Deltei Dunari (ABDD) dreptul de a exploata, prin concesiune, mai bine de 100.000 de ha din Delta. La Registrul Comertului, actionar si administrator la Piscicola Tour Jurilovca figura la acea data Ioan Petre, Alexandru Bittner preferind sa ramina in umbra.
Intr-o alta firma, Lexa 2000 SRL, Bittner a fost asociat unic, iar Petre, administrator.
Un “gheseft” de 42 miliarde lei
In noiembrie 2001, Ariola dadea o adevarata lovitura, reusind sa cumpere 99,97a din actiunile societatii agricole Fintinele la pretul de 7,9 miliarde lei (12.454 lei/actiune). Dupa tranzactie, Ariola s-a inscris la Registrul Comertului ca detinind actiuni la Fintinele cu valoarea lor contabila de 25.000 lei bucata, reusind dintr-un foc dublarea capitalului.
Inainte de privatizare, societatea Fintinele - perla coroanei in agricultura aradeana - fusese evaluata la peste 100 de miliarde de lei. Mai exact, ea detinea un capital social subscris de 12,6 miliarde lei, avea lichiditati in cont de 3,5 miliarde lei, un activ net de 70,9 miliarde lei, iar in 2001 inregistrase un profit net de 5,1 miliarde lei.
In zestrea societatii intrau o “divizie” de tractoare si combine de fabricatie romaneasca, opt combine “Klaas”, un complex zootehnic pentru 2.000 vaci (in valoare de peste 4,5 miliarde lei), un sector de impletituri rachita (a carui productie mergea in totalitate la export), o cantitate mare de cereale pe stoc, mai multe cladiri (sediu, gradinita, cantina, club etc.
) Asadar, toate au “incaput” in pretul de 7,9 miliarde de lei. Bun gheseft, caci numai din valorificarile imediate Ariola a obtinut 50 miliarde lei (din care 45 miliarde lei au rezultat din vinzarea la rezervele de stat a cerealelor din stoc), adica de sase ori cit a dat pe societatea Fintinele.
“Baltata romaneasca”, adjudecata ieftin
Trei luni mai tirziu, in februarie 2002, Ariola a cumparat de la ADS pachetul majoritar al altei societati agricole importante, Utvinis SA. Tranzactia a costat trei miliarde de lei, in schimbul carora Ariola a ajuns proprietara a patru ferme aflate in zestrea societatii Utvinis.
Dintre acestea, Vladilact este piesa de rezistenta: ferma de elita pentru selectia rasei Baltata romaneasca, ea detinea la data tranzactiei 520 de vaci pentru reproducere, 1.785 ha teren arabil (irigate in majoritate), un activ net de 12,1 miliarde lei si rezerve banesti de 1,1 miliarde lei. Iarasi o foarte buna afacere pentru Ariola si ai sai proprietari.
Piscicola Tour, eliminata pentru “lipsa de experienta”
Dupa alte sase luni, in august 2002, Ariola a reusit sa intre in posesia pachetului majoritar de actiuni al societatii Piscicola Arad, rivnita de multi pentru salba ei de ferme piscicole.
In urma acestei tranzactii, zestrea firmei Ariola s-a inmultit cu mijloace fixe in valoare de peste 20 de miliarde lei, sase ferme, cu iazuri pline de pesti, trei magazine, o sectie de semiconserve si un sediu administrativ. Toate pentru numai 1,764 miliarde lei, desi doua din cele sase ferme - Pilu si Chisineu-Cris - fusesera evaluate anterior la trei, respectiv patru miliarde lei.
Reprezentantii ADS ne-au declarat ca, initial, privatizarea urma sa fie facuta prin licitatie, insa in urma anuntului s-au prezentat doar doua firme, Ariola Arad si Piscicola Tour Jurilovca, iar ultima a fost exclusa deoarece nu avea “experienta in domeniu”.
Piscicola Tour - firma eliminata din “competitia” de la Arad fiindca n-avea experienta in piscicultura - tocmai primise de la Administratia Biosferei Delta Dunarii (ABDD) concesiunea a nici mai mult, nici mai putin decit 100.000 hectare din Delta. Reprezentantii ADS nu au explicat nici cita traditie avea Ariola in domeniu.
Cert este ca ADS s-a facut ca nu observa falsa concurenta intre Ariola si Piscicola Tour, cit timp un actionar important in ambele firme era una si aceeasi persoana: Ioan Petre, apropiatul lui Alexandru Bittner. Scos cu o firma pe tusa, Ioan Petre a ramas in joc si a cistigat cu cea de-a doua.
Ba chiar a avut avantajul de a negocia direct preluarea SC Piscicola Arad, in virtutea faptului ca Ariola devenise singura ofertanta.
Tranzactie la pret de second-hand
Si cumpararea SC Piscicola Arad cu numai 1,7 miliarde lei a fost un gheseft in comparatie, de pilda, cu o tranzactie efectuata cu activele aceleiasi societati in martie 2002, cu cinci luni inainte de privatizare. Deoarece Casa Judeteana de Pensii Arad (CJP Arad) nu reusea sa recupereze de la Piscicola o datorie de peste 8 miliarde lei, s-a trecut la executarea silita a datornicei.
Pentru aceasta s-a organizat o licitatie in care s-au vindut sase ferme din cele 12 aflate in patrimoniu.
Numai valoarea de vinzare a uneia dintre fermele piscicole, cea de la Nadlac, a fost de 2,1 miliarde lei, suma ce depasea pretul de 1,7 miliarde lei cu care Ariola avea sa cumpere, in august, intreaga societate Piscicola.
Si ca scandalul sa fie intreg, la putin timp dupa cumpararea societatii Piscicola Arad, Ariola a dat in judecata Casa de Pensii, afirmind senin ca in pretul de 1,7 miliarde lei sint incluse toate cele 12 ferme piscicole, inclusiv cele sase vindute la licitatie pentru recuperarea datoriei de 8 miliarde lei.
PNA: “Privatizarea s-a facut fraudulos”
Asadar, firma Ariola a cumparat trei importante societati agroindustriale in Arad, platind pentru ele aproape 13 miliarde lei. In mai putin de o jumatate de an, cumparatoarea a inregistrat un profit net de peste 50 de miliarde lei fara sa produca nimic, ci doar vinzind ce a crezut de cuviinta din patrimoniul proprietatilor achizitionate.
Iata ce sustinea in 2003 Parchetul National Anticoruptie Timis despre aceste tranzactii: “Se poate aprecia, fara rezerve, ca privatizarea celor trei unitati agricole s-a facut fraudulos”.
Era o prima concluzie ce urma sa fie aprofundata. Verdictul dat atunci de PNA s-a transformat intr-o “cauza penala”, in care erau cercetati Cristian Candet si Corneliu Popa (fostul si actualul director general din ADS).
“Cauza” a trecut de la PNA la Parchetul de pe linga Curtea de Apel Timisoara, care si-a declinat competenta in favoarea celui de pe linga Inalta Curte de Casatie si Justitie Bucuresti. Cauza penala nu s-a trans-
format inca intr-un dosar penal, in ciuda aprecierilor “fara rezerve” ale PNA Timis.
“De aici scoatem un milion de dolari”
Interviu cu Ioan Cornea, ultimul director general numit de stat la Piscicola Arad.
Cum l-ati cunoscut pe Alexandru Bittner?
Ioan Cornea - Prin martie, inainte de privatizare (2002 - n.r.). Am fost chemat la Hotelul Central (din Arad - n.r.). Bittner era cu un anume Gigi Boeru, care a facut cumpararea in numele lor.
Ce va spunea? Cine este si pe cine reprezinta?
Spunea ca vor cumpara Piscicola, ca ei vor sa o ia toata. Mi-au facut “curte” ca sa ramin director, dar nu am mai ramas. Spuneau ca vor sa faca piscicultura si am crezut si eu, ca o mireasa, ca totu-i roz in fata noastra.
Se anuntase public privatizarea Pisicolei Arad la momentul acestei discutii?
Nu. Dupa discutia noastra s-a anuntat privatizarea. El (Alexandru Bittner - n.r.) m-a luat tare, asa: “Privatizam Piscicola, noi o luam si facem...”. Voiau sa le povestesc mai multe.
L-ati mai vazut ulterior?
Da, in septembrie 2002, dupa privatizare. Vorbea ca un proprietar, da. Vorbea despre ferma Dezna, de exemplu, ca “o vindem la asta”, unul cu han... El m-a intrebat tot timpul ce stocuri avem. Cind i-am spus, a comentat cu Tica, colaboratorul lui (cel de la care Petre a cumparat firma Ariola - n.r.): “De aici scoatem un milion de dolari”.
Si ce ati discutat la intilnirea din septembrie?
Am facut un tur la fermele piscicole sa i le prezint. A venit cu doua asiatice care i-au speriat pe niste ospatari c-au cerut o farfurie cu ardei iuti. Vorbeau in engleza.
“S-a prezentat doar Alex Bittner”
Interviu cu Adrian Noaghea, directorul general al societatii Piscicola in primele luni de dupa privatizare:
Ce calitate avea domnul Bittner cind l-ati intilnit?
Adrian Noaghea - Actionar, am inteles. A vrut sa discutam despre conditiile in care ma duc la ei.
Dinsul va spunea in ce conditii va angajeaza?
Da.
Era actionar la Piscicola?
Cred.
Ce va propunea?
Ce idei aveau actionarii sa faca cu Piscicola. Despre modernizari, investitii, ce s-ar mai putea face.
Piscicola se privatizase deja?
Da, o cumparasera de citeva saptamini.
Bittner s-a prezentat ca actionar?
Nu isi spunea actionar. Am inteles ca erau mai multi actionari. Dar n-am intrebat cine sint, ce si cum. El s-a prezentat doar Alex Bittner.
Si de ce ati plecat dupa sase luni?
Faceam naveta degeaba. Din moment ce nu s-a facut nici o infuzie de capital... Dupa ce a trecut sezonul de populare si am vazut ca nu se face nimic, am plecat. Erau necesari bani si pentru apa, si pentru curent.
Si n-ati primit nici un ban de la patroni?
Nu. Nu.
In acte, proprietar figura un domn Ioan Petre. L-ati intilnit vreodata, cit ati fost director la firma lui?
Niciodata.
Ati vorbit cu el vreodata la telefon?
Nu!
ADS: "Nici un cent investit"
Desi s-a imbogatit valorificind mostenirea societatilor Utvinis, Fintinele si Piscicola, potrivit ADS, Ariola n-a investit nici un cent in firmele cumparate. Nu si-a onorat nici macar obligatiile de investitie asumate prin contractele de privatizare. Mai mult, postprivatizare, la Piscicola a urmat un val de concedieri, iar baltile, lasate in plata Domnului, s-au umplut de papura.
ADS sustine ca a trimis notificari firmei Ariola, reamintindu-i ca n-a investit nici un dolar din cei peste 267.000 prevazuti in contract. Multumindu-se cu notificarile, ADS a uitat sa aplice intocmai un articol din contractul de privatizare, care prevede pentru investitii neonorate la termen penalizari cu 50a din valoarea acestora.
Mai mult, Directia Urmarire Contracte din ADS nu stie mare lucru despre cum decurge procesul postprivatizare la cele trei societati agricole preluate de Ariola.
In raspunsul trimis “Evenimentului zilei”, ADS mentioneaza ca Fintinele si Utvinis sint “functionale din punct de vedere juridic”, iar despre Ariola nu detine nici o informatie “in afara celor furnizate de Registrul Comertului”.
Daca ADS ar fi consultat informatiile de la Registrul Comertului, asa cum afirma, ar fi aflat ca proprietarul societatii Ariola s-a schimbat: Ioan Petre a iesit din afacere exact cind “Evenimentul zilei” demara documentarea anchetei.
Ioan Petre a fost atit de grabit sa scape de Ariola, incit i-a vindut cele 96,7a din actiuni lui Alexandru Tica (proprietarul de la care cumparase initial Ariola) la un pret insignifiant: 100 de milioane lei. Asta in conditiile in care Petre a platit 13 miliarde lei pe pachetele majoritare, in valoare declarata 35 de miliarde lei la societatile agricole Utvinis, Fintinele si Piscicola Arad.
