PSD este corigent la coruptie

de     Evenimentul Zilei
Luni, 1 noiembrie 2004, 0:00



Intr-o evaluare a unor experti solicitati de revista “ Dilema veche si de agentia EurActiv.ro, Uniunea PSD+PUR nu trece clasa. Nota obtinuta: 3,8 - cea mai mica dintre toate cele acordate propunerilor electorale. “Dosarele electorale” de astazi sint consacrate coruptiei.

Al doilea episod din ciclul “Ca sa alegi trebuie sa intelegi!” trateaza problema coruptiei din perspectiva masurilor care s-au luat pina acum si a propunerilor care se fac in programele de guvernare. Vom prezenta si pozitia Uniunii Europene, reflectata in Rapoartele de tara care aduc in discutie, din 2003, “coruptia la nivel inalt”.

Ne vom referi si la functionarea Parchetului National Anticoruptie, cu prea multe atributii si prea putine rezultate. Vom reaminti scandalurile de coruptie care au inconjurat guvernul Nastase in ultimii patru ani. Veti putea citi, de asemenea, doua interviuri acordate de cei doi purtatori de cuvint ai Uniunii PSD+PUR si ai Aliantei PNL-PD, Titus Corlatean si Ionut Popescu. (Ovidiu Simonca)
PSD, corigent la lupta impotriva coruptiei

Aflati la guvernare patru ani, cei de la PSD au elaborat legi si au creat institutii (Parchetul National Anticoruptie si Autoritatea Nationala de Control), dar populatia este nemultumita de rezultate.
Toate sondajele indica nemultumirea oamenilor, tradusa prin lipsa de eficienta in combaterea coruptiei. PSD se comporta ca si cum coruptia nu ar exista in sferele inalte ale puterii. In programul de guvernare se recunoaste ca fenomenul coruptiei “ramine cel mai mare flagel al societatii romanesti contemporane”.

In aceleasi pagini se spune ca “populatia percpe drept institutii cu un nivel ridicat de expunere la coruptie urmatoarele: vama, sistemul judecatoresc, sistemul privatizarii, sistemul de sanatate, politia, ministerele si Garda Financiara”. Practic, in enumerarea PSD nu este uitat nici un domeniu.

Desi isi propune sa combata coruptia in “administratia publica, mediul politic, justitie”, masurile vizate sint destul de putine si superficiale. Se vorbeste mai intii, la viitor, despre depolitizarea administratiei publice.

De ce atit de tirziu? De ce nu s-a luat nici o masura pina acum? Pe urma se spune ca “intre corpul functionarilor publici si politicienii alesi ai Romaniei se vor clarifica toate ariile de atributii”.

Cum se va realiza aceasta “clarificare”? Fraza din programul Uniunii PSD+PUR este scrisa pentru a incurca intelegerea: “Finantarea, prin subventii, a unitatilor componente ale sistemului institutional central si local se va efectua, incepind cu 2005, pe baza de competitie deschisa, utilizind
Legea privind atribuirea contractelor de finantare nerambursabila din fonduri publice”. La fel de incurcate si lipsite de precizari sint si frazele care anunta, fara a spune cum, modificarea codului de procedura administrativa, a codului administrativ, a codului electoral si a statutului alesilor locali.

Pentru 2006 (de ce nu din 2005 sau de ce nu s-a facut pina acum?) se precizeaza ca va fi pus in practica “un sistem unitar de cariera profesionala si de promovare”. In programul PSD+PUR se vorbeste prea putin despre controlul banilor publici. Cum vor fi verificate contractele? Cine va avea acces la ele? Nici un raspuns. Programul de guvernare nu explica atributiile pe mai departe ale PNA si ANC.

Nu spune nici cum va fi controlata utilizarea fondurilor comunitare. Programul pare demagogic si neclar.

Alianta D.A., ceva mai atenta

Alianta PNL-PD este ceva mai atenta la modul in care se vor aduna fondurile la buget. Alianta D.A. propune o lege prin care evaziunea fiscala, neplata datoriilor la buget, sa fie trecuta in categoria criminalitatii economico-financiare.

Mediul de afaceri beneficiaza de o mai mare atentie: se propun eliminarea monopolurilor si privatizarea utilitatilor publice, asigurarea independentei Consiliului Concurentei, eliminarea actelor normative care in ultimii patru ani au afectat libera concurenta si au deformat sistemul legal de acordare a ajutoarelor de stat.

PNL-PD considera ca guvernarea PSD s-a facut “in favoarea a 500-600 de politiceni si oameni de afaceri”. PNL si PD cer organizarea unor licitatii corecte si transparente pentru programele derulate pe bani publici. Se propun “publicarea criteriilor de performanta in baza carora se acorda ajutoare de stat”.
La declararea averilor, Alianta PNL-PD doreste “extinderea obligatiei de declarare a averilor si la interesele sotului sau rudelor de pina la gradul III inclusiv”.

Intr-un document al PD se arata ca “Adrian Nastase, Marian Vanghelie, Dan Ioan Popescu, Nicolae Mischie, Marian Oprisan, Corneliu Iacobov, Hildegard Puwak, Miron Mitrea” sint “mai-marii peste banii publici, pe care au avut grija sa-i dirijeze catre conturile lor si catre partid, au fost si vor fi cei peste care domnul Iliescu isi intinde aripa protectoare atunci cind vorbeste despre corupti si

cind plinge la televizor pe umarul poporului saracit”. Programul PNL-PD are o anume fermitate in a pune degetul pe rana, dar ii lipsesc viziunea si pasii concreti prin care ar fi limitata coruptia daca ar ajunge la guvernare.

PNTCD, diagnostic fara solutii

PNTCD are precizia diagnosticului: “Structurile economico-financiare ale Romaniei de astazi nu sint capitaliste, ci de sorginte comunista, adaptate la aparente capitaliste si cu trasaturi mafiote”. PNTCD afirma ca statul supradimensionat si omniprezent este principala sursa a coruptiei”.

Sint citate afirmatiile facute de Institutul National de Criminologie despre “discrepanta dintre numarul mare al infractiunilor si al persoanelor cercetate de politie si numarul de zece ori mai mic al persoanelor fata de care Parchetul a dispus trimiterea in judecata”. Doar coruptia marunta a ajuns in fata instantelor, reaminteste PNTCD.

Nici acest partid nu spune cum va actiona pentru limitarea coruptiei.

PRM, amestec de sintagme

Capitolul consacrat coruptiei in programul de guvernare al PRM are un titlu aiuritor: “Eradicarea coruptiei si promovarea justitiei sociale in spiritul moralei crestine”. Se amesteca lupta anticoruptie, care tine de eficienta institutiilor abilitate sa cerceteze cazurile de abatere de la lege, cu justitia sociala si morala crestina. Greu de inteles.

PRM vorbeste despre puterile statului, institutiile publice si administrative si sistemul financiar-bancar care “toate servesc interese private sau de grup, diametral opuse Interesului National”.
Pentru a se feri sa vorbeasca despre guvernul PSD, PRM ajunge sa generalizeze fara exemple. Care institutii publice? Cine din sistemul financiar-bancar nu serveste Interesului National? Se mai propun “verificarea averilor, privatizarilor, a politicii de credite, verificarea utilizarii fondurilor externe rambursabile”.

Nu se explica modul in care vor fi facute aceste verificari si ce inseamna, in opinia PRM, o avere dobindita in mod ilegal. Exista in programul PRM o dorinta de a vorbi despre coruptie la modul general, fara sa arate nici care ar fi cauza, nici cum s-ar putea indrepta situatia. E un program destul de laconic, care cauta sa protejeze PSD, fara referiri directe la guvernarea din ultimii patru ani.

"Romania lucreaza cu un motoras pentru stirpirea coruptiei"

Interviu cu expertul in politici anticoruptie Codru Vrabie, de la Asociatia Romana pentru Transparenta

Ati facut o analiza comparativa a programelor anticoruptie la principalele doua forte politice: PSD si Alianta D.A. PSD a ramas corigent, n-a luat nota de trecere in evaluarea Asociatiei Romane pentru Transparenta. De ce?
Coruptia este o problema serioasa si foarte raspindita. O politica publica eficienta anticoruptie ar trebui sa arate cum, in cit timp si cu ce resurse lupti impotriva coruptiei. Fara existenta acestor raspunsuri nu ai o politica publica, nu ai un plan. In programele electorale, fiecare partid sau alianta are o gindire, dar aceasta nu este ancorata in problemele stringente ale cetateanului.

“La PSD nu sint voci critice care sa vorbeasca despre coruptie”

PSD este corigent. De ce a fost trintit la examen?
Uniunea PSD+PUR nu are o viziune ancorata in realitate asupra a ceea ce inseamna coruptie in Romania. Partidele politice nu au in spate un institut de cercetari si analize. PNL are un institut, dar nu are director. La PD, institutul a fost capturat de senatorul Petre Roman, care l-a transformat in partidul Forta Democrata. PUR nu are un astfel de institut.

Taranistii n-au avut niciodata un institut de cercetari crestin-democrate. PSD are un institut condus de Adrian Severin, care face din cind in cind dezbateri in interiorul PSD. De la Institutul PSD “Ovidiu Sincai” nu pot veni voci critice care sa spuna ca directia este gresita.

Poate ca PSD nici n-a vrut un institut care sa atinga problema coruptiei.
Noi trebuie sa vedem oferta partidelor si sa analizam. Sint aceste oferte ancorate in realitate? Sint construite in asa fel incit sa rezolve problemele din realitatea de zi cu zi? Ofera vreo perspectiva de imbunatatire a situatiei?

PSD nu are raspunsuri la aceste intrebari?
PSD nu are, dar lipseste viziunea si la alte partide.

In Programul PSD+PUR se recunoaste despre coruptie ca este cel mai mare flagel, ca nivelul ei este inca ridicat.
Nu-i de ajuns sa recunosti. Asta ar fi cam asa: la ora de limba romana, Gigel recunoaste ca n-a invatat Sadoveanu, desi stie ca Sadoveanu este important pentru bacalaureat. Iar profesorul sa-i dea 5 si sa-l promoveze pentru ca a recunoscut. Imi pare rau.

Coruptia este o buna tema de campanie pentru opozitie, puteau sa atace foarte bine in acest punct. Alianta D.A. se pastreaza in destule generalitati. De ce nu sint fixate mai clar obiectivele, resursele, timpul?
Sint si eu nelamurit. Totusi la Alianta PNL-PD sint mai putin nelamurit decit la Uniunea PSD+PUR. Pot sa inteleg ca Alianta D.A., neavind friiele guvernarii, nu poate aprecia in cit timp si-ar indeplini obiectivele anticoruptie. La Uniunea PSD+PUR imi pun un mare semn de intrebare.

Avind controlul aparatului ministerial, ar fi putut sa utilizeze toate informatiile din ministere pentru a crea aceste politici publice pas cu pas. Noi am depunctat sever absenta unui program de guvernare privind anticoruptia la Uniunea PSD+PUR.

“Contractele publice sint vulnerabile”

Care sint problemele cele mai grave ale coruptiei?
Oamenii inteleg foarte bine ca tot ce inseamna contracte publice reprezinta un loc vulnerabil la coruptie. Contractele publice trebuie sa fie transparente. Si asta inseamna si privatizari, si parteneriat public-privat, si asocieri in participatiune, si achizitii publice. La nivelul achizitiilor publice, caietele de sarcini nu sint facute pe baza Legii transparentei decizionale.

Pe oameni ii doare ca nu stiu ce se intimpla cu banii lor. Se fac numeroase cereri pentru a se vedea contractele. Si raspunsul: contractele au o clauza de confidentialitate. Cum se poate asa ceva? Eu te-am ales, eu te-am trimis sa negociezi in numele meu si apoi nu arati ce ai negociat pentru mine. Oamenii sint revoltati. 80% din populatie percepe coruptia din jurul lor ca generalizata.

Si asta de trei ani.

In Romania avem si PNA, avem si legi privind incompatibilitatea. De ce vorbim intruna despre coruptie, de trei ani incoace, in guvernarea PSD?
Stam prost la capacitatea administrativa de a aplica legea. Lupta impotriva coruptiei merge la turatie maxima. Problema este ca lucram impotriva coruptiei cu un motoras. Avem nevoie de un motor mare. Ar trebui un alt motor, cu mai multi cilindri: criminalizarea fraudei, consolidarea legislatiei pe conflict de interese si controlul averilor. Nu e de ajuns sa avem PNA, ANC si Legile anticoruptie.

In ultima vreme, si la Parchetul National Anticoruptie, si la Autoritatea Nationala a Controlului s-au diluat competentele. PNA-ului i s-au largit atributiile si ar avea nevoie de o mie de oameni in plus. Iar la ANC vor sa fie scoase de sub aceasta umbrela vamile, constructiile si Garda Financiara.

Care este mesajul guvernantilor, in momentul in care la PNA diluezi forta, iar la ANC restringi atributiile, scotind din sfera de control directiile vulnerabile la coruptie? Mesajul guvernantilor nu este incurajator.

Sint lucruri dubioase in legile anticoruptie, care ar putea sa favorizeze demnitarii?
Legea privind incompatibilitatile este un pic defecta. La virful piramidei avem constringeri de interese foarte putine. Iar la baza piramidei ai conflicte de interese foarte mari. Conflictul de interese la nivel ministerial nu se activeaza in ceea ce priveste actele normative. Au existat acte normative care se puteau aplica doar unei singure companii. Nu-i normal.

Sint ministri care au interese private si interese publice ingemanate in aceeasi persoana.

“Nici un ministru n-a fost trimis in judecata pe controlul averilor”

Trebuie incriminat abuzul administrativ daca este facut cu scopul de a obtine un folos personal. Iar procurorii ar trebui sa dea motivatia la neincepere a urmaririi penale, sa spuna de ce a ajuns la NUP, astfel incit sa nu mai existe suspiciuni ca un procuror l-a facut scapat pe un borfas.

Coruptia are legatura cu imbo-gatirea? Vedem demnitari, cum e ministrul Dan Ioan Popescu, extrem de prosperi. Dan Ioan Popescu si-a cumparat, in timpul guvernarii, cite un apartament in fiecare an.
Chiar daca statutul asociatiei pe care o reprezint ma impiedica sa comentez cazul ministrului Popescu, pot spune ca, da, exista o legatura directa intre coruptie si imbogatire. Toata procedura de control a averilor este prost conceputa. N-a existat nici un caz de trimitere in instanta a vreunui ministru pe controlul averilor.

Practic, cum se ajunge la coruptie?
Coruptia inseamna patru infractiuni de baza: dare de mita, luare de mita, trafic de influenta si foloase necuvenite. Pe luare de mita si pe foloase necuvenite, evident ca persoana se imbogateste. Pe trafic de influenta, persoana respectiva se imbogateste sau ajuta la imbogatirea altcuiva. Numai pe dare de mita discutam de o scadere a veniturilor.

Exista coruptie in utilizarea fondurilor comunitare?
Da, multe suspiciuni de coruptie. Pe statistici oficiale, venite de la Corpul de Control, rezulta ca 30a din contractele SAPARD au fost semnate in situatie de conflict de interese. Cifra este enorma. Descoperim un singur contract desfiintat pe motiv de interese. Celelalte merg inainte.

Contractele cu Bechtel, EADS, Vinci nu sint publice. De ce?
Lumea cere sa vada contractul, si contractul nu este dat. Chipurile, e confidential. Cum sa fie confidential?! Populatia trebuie sa vada toate contractele in care se folosesc bani publici. Cum sa faci autostada sau securizarea frontierei fara ca oricine sa vada contractele? E absurd, e neplacut si e prostesc sa nu vedem un contract.

Trebuie sa stim cine face executia, cum a fost selectata firma, cit ma costa, pina cind va fi gata, in ce conditii se elibereaza banii, cine face controlul de calitate, care sint criteriile de calitate - toate acestea trebuie sa fie publice inca de la momentul negocierii. (Ovidiu Simonca)
Avind controlul aparatului ministerial, PSD ar fi putut sa utilizeze toate informatiile din ministere pentru a crea aceste politici publice. Noi am depunctat sever absenta unui program de guvernare privind anticoruptia la Uniunea PSD+PUR.
Codru Vrabie, Asociatia Romana pentru Transparenta

PNA - Parchetul Nastase Adrian

Dupa 2000, magistratii incomozi, care nu puteau fi manevrati (cumparati, intimidati, santajati) au fost indepartati definitiv. Ovidiu Budusan, seful Sectiei anticoruptie din Parchetul General, a fost dat afara din magistratura pentru ca a indraznit sa ancheteze elita PSD, in frunte cu Ion Iliescu si Adrian Nastase.

Presedintele Iliescu si premierul Nastase au fost beneficiari - in campania electorala din 2000 - ai banilor lui Adrian Costea, cercetat la rindul sau de autoritatile franceze pentru spalare de bani proveniti din Bancorex, banca romana de stat.

Alexandru Lele, procuror oradean, a fost dat afara din magistratura si cercetat penal pentru ca l-a arestat pe fiul prefectului PSD, Adrian Tarau, pentru contrabanda cu combustibili. Cristian Panait, tinarul procuror care a refuzat sa-l aresteze pe Lele, a fost amenintat si santajat de conducerea Parchetului General si a sfirsit tragic, decedind prin cadere de pe un imobil.
Andreea Ciuca, presedintele tribunalului muresean, a fost arestata pentru ca bombarda ministerul cu ilegalitatile comise de magistratii apropiati PSD.

Si lista poate continua cu procurorii si judecatorii care si-au pierdut functiile doar pentru ca si-au facut datoria, un exemplu evident fiind cel al magistratului militar Dan Voinea, fara de care n-ar fi existat dosarele revolutiei din decembrie 1989 si ale mineriadelor, iar opinia publica nu ar fi cunoscut multe secvente oculte ale acestor evenimente.

Decapitarea justitiei independente fata de putere s-a produs insa prin “pensionarea” magistratului Paul Florea, singurul presedinte al Inaltei Curti de Casatie si Justitie despre care se poate spune ca a fost cu adevarat independent fata de puterea politica, indiferent de culoarea ei.

In prezent, avem o justitie timorata, aservita puterii

Exemplul clar de aservire fata de PSD il reprezinta modul de functionare a Parchetului National Anticoruptie, supranumit Parchetul “Nastase Adrian”. Si a fost poreclit asa deoarece seful acestei institutii, Ion Amarie, s-a transformat in avocatul lui Adrian Nastase, in dosarul in care premierul trebuia sa fie cercetat pentru ca a primit, pe o suma derizorie, un teren in zona de lux a Capitalei.

Cadoul a venit de la prietenul sau Gabriel Bivolaru, condamnat definitiv pentru o frauda de peste 2.000 de miliarde de lei de la BRD, prejudiciu nerecuperat integral de banca.

Adrian Nastase era suspectat de primirea acestui teren drept mita deoarece, in fosta guvernare, cind s-a inceput cercetarea penala a lui Bivolaru, Adrian Nastase, in fruntea altor 40 de membri marcanti ai PDSR, actuali PSD, a protestat in fata Parchetului General, incercind sa impiedice declansarea anchetei penale.

Acum, procurorul general Amarie, transformat in avocat, sustine inchiderea dosarului penal al lui Adrian Nastase fara administrarea probelor pe motiv ca “terenul (...) era o groapa de gunoi (...) Nastase s-a pacalit”. Pe acest teren, premierul si-a inaltat un bloc.
Ca PNA este aservit politic o demonstreaza si cercetarea penala a lui Traian Basescu pentru instrainarea a 16 nave, in dosarul distrugerii flotei maritime romane, in timp ce liderii PSD Nicolae Vacaroiu si Serban Mihailescu, responsabili de evaporarea a circa 250 de nave maritime, nu au fost deranjati de procurorii PNA.

In presa au aparut fotografii ce ilustreaza prietenia unor lideri marcanti ai PSD cu lideri ai lumii interlope, care manevreaza sume exorbitante.
Nici un procuror PNA nu a avut curajul sa-i intrebe pe liderii PSD ce cautau in anturajul infractorilor. PNA nu a deranjat nici macar pleiada de lideri PSD, precum Hildegard Puwak, fratii Sechelariu, Viorel Hrebenciuc, care apar in documentele oficiale ale Uniunii Europene legate de sintagma “mafia gulerelor albe de la Bacau”. Dosarele penale ale clientelei PSD sint inchise sistematic.

A fost inchis pina si dosarul parlamentarului PSD Culita Tarita, cu care Nastase a mimat zgomotos independenta PNA. Semnalul PSD a fost clar: se trimit in judecata doar dosarele adversarilor conducerii actuale a PSD, iar cine se razvrateste sau nu respecta suficient aceasta conducere ori deranjeaza afacerile altor lideri PSD, mai bine situati in ierarhia partidului, se poate trezi cu dosar penal.

Iar cine respecta regulile PSD este rasplatit. Tanase Joita, fostul procuror general, a fost trimis ambasador la Strasbourg, iar fratele procurorului general PNA Ion Amarie apare pe listele eligibile ale PSD. (Ondine Ghergut)

"Coruptia la nivel inalt", marca inregistrata a PSD

In relatia cu Uniunea Europeana, guvernul PSD a brevetat practic expresia “coruptie la nivel inalt”. Bruxelles-ul a folosit aceasta sintagma, oficial, intr-un raport de tara, pentru prima oara in documentul din 2003. Este interesant de urmarit si pomenirea problemei coruptiei din diferitele rapoarte de tara. Aceasta poate da masura gravitatii fenomenului.(Gelu Trandafir)

In raportul din 2000, ultimul an de mandat al Convetiei Democrate, cuvintul “coruptie” aparea de 43 de ori. In 2001, primul an de guvernare PSD, acelasi cuvint era intilnit de 50 de ori, in 2002 - de 65 de ori, pentru ca in ultimul raport de tara, cel dat publicitatii la inceputul lunii trecute, sa fie batut recordul, infamul cuvint aparind in text de 69 de ori.
“In general “coruptia la nivel inalt” se vehiculeaza mai ales dupa 2000, dupa experienta pe care a avut-o chiar Comisia Europeana in interiorul Uniunii Europene”, ne-a declarat negociatorul sef, Vasile Puscas, la intrebarea daca guvernul din care face parte nu e stinjenit de faptul ca expresia a aparut prima data in 2003. “Nu pe mine trebuie sa ma stanjeneasca, cred ca ne stanjeneste pe toti.

Si ar trebui sa fim atenti cu totii, pentru ca raportul acesta (n.r. - cel pe 2004, care subliniaza ineficacitatea luptei impotriva coruptiei la nivel inalt) nu se adreseaza doar negociatorului sau echipei, ci se adreseaza tuturor romanilor, societatii romanesti. Coruptia trebuie tratata de la nivelul inalt pina la nivelul de jos”, spune Vasile Puscas.
Seful PNA, Ioan Amarie, a reactionat cu o noua initiativa legislativa la criticile din raportul de tara, care aratau ca practic PNA pierde timp si bani cu cazuri minore, cu gainarii. Aceea aceea de a propune ca legea sa fie modificata astfel incit PNA sa actioneze doar in cazuri in care paguba potentiala este mai mare.

Dar nu noi initiative legislative asteapta Uniunea Europeana de la guvernul roman sau de la PNA, ci aplicarea legislatiei existente. Cu alte cuvinte, PNA-ul nu trebuie sa faca legi, ci sa-i prinda pe “pestii cei mari”.
“Trebuie sa vedem mai multe persoane investigate, arestate daca sint vinovate, acuzate si condamnate. Nu vedem prea multe astfel de cazuri, in special la nivel inalt”, ne declara, in iunie, ambasadorul Marii Britanii la Bucuresti, Quinton Quayle.
La sfirsitul lui aprilie, comisarul pentru extindere Guenther Verheugen declara ca in Romania “au fost angajate suficiente resurse umane si financiare care sa permita o lupta eficace contra coruptiei.

Data fiind aceasta situatie, persistenta insuccesului in investigarea coruptiei la nivel inalt ridica intrebari privind nivelul sprijinului politic acordat pentru combaterea serioasa a acestui fenomen”. Deci vointa politica a guvernarii PSD de a combate marea coruptie era sub semnul intrebarii la inceputul acestui an.

Verheugen a revenit in iunie cu un mesaj asemanator, nu de legislatie e nevoie, ci de actiune: “Nimeni nu trebuie sa se considere la adapost. Ma astept la mai multa implicare impotriva coruptiei decit acum. Doresc efecte vizibile”, declara comisarul european la Cluj. De atunci PNA-ul s-a ocupat de figurile opozitiei: Traian Basescu si Theodor Stolojan.

Nu e de mirare ca ultimul raport de tara, din octombrie 2004 concluziona ca si cel din 2003: “Coruptia in Romania continua sa fie larg raspindita”.

Ilie Botos: "In 2004 am trimis sapte parlamentari in judecata"

Parchetul General instrumenteaza dosarele legate de combaterea infractiunilor economico-financiare, de trafic cu droguri, arme si persoane, de infractiuni de natura terorista, precum si de cele savirsite de parlamentari sau alti demnitari, cu exceptia infractiunilor de coruptie ori de cele conexe acestora, infractiuni care sint instrumentate de PNA.

Ilie Botos a debutat cu stingul in dosarul “Cocaina pentru VIP-uri”, unde Ion Alexandru Tiriac, acuzat de detinere, consum, trafic si punerea la dispozitie a locuintei pentru consum de droguri, nu a fost arestat preventiv asa cum prevedea practica unitara in domeniu. Se poate spune ca Botos l-a protejat pe fiul omului de afaceri Tiriac, un apropiat de virfurile PSD.

Insa, prin arestarea unor lideri interlopi precum fratii Camataru sau Genica Boerica, sustinuti de o adevarata armata de politicieni si functionari publici, precum si prin trimiterea in judecata a senatorului PSD Traian Rece, procurorul general Ilie Botos si-a mai retusat imaginea publica.
(Ondine Ghergut)

Avem legi anticoruptie?
Putem spune ca avem legislatie compatibila cu legislatia Uniunii Europene. In aplicarea acesteia avem insa probleme in primul rind din cauza inexistentei unor instrumente investigative optime. Si ma refer la institutia pe care o conduc, la inexistenta unui corp de specialisti in materie economico- financiara.

“Confiscam sumele rezultate din infractiuni”

Cu alte cuvinte, avem legislatie, dar nu avem anchetatori bine pregatiti?
Procurorii pe care ii avem acum la Parchetul de pe linga Inalta Curte de Casatie si Justitie sint bine pregatiti, dar sint insuficienti ca numar. In schimb, acest nivel de specializare nu se regaseste in cadrul Parchetelor teritoriale, dupa cum, de altfel, a fost punctat si in evaluarile Uniunii Europene.

In ultimii patru ani, ce rezultate au avut procurorii Parchetului General?
Am facut deja harta infractionala a tarii si monitorizam continuu retelele infractionale, o monitorizare ofensiva, cu lovituri de anihilare a lor si de confiscare a unor sume importante, pentru a asigura balanta economica intre costurile investigatiei si rezultatele ei, respectiv indisponibilizarea bunurilor, masuri asiguratorii ca instantele de judecata sa poate dispune confiscarea sumelor si

bunurilor rezultate din activitatile infractionale.

Auzim pentru prima data de aceasta prioritate a confiscarilor in activitatea Parchetului pentru recuperarea prejudiciilor.
Eu am incercat sa institui aceasta practica a Uniunii Europene de recuperare a prejudiciilor, practica dupa care eu ma ghidez. In aceste cazuri importante de anihilare a unor retele ale crimei organizate pe care le-am declansat, precum reteaua Camatarilor sau a Cordunenilor sau cum a fost actiunea de la Craiova (arestarea lui Genica Boerica - n.r.

), noi am incercat indisponibilizarea tuturor bunurilor, inclusiv a sumelor de bani, a conturilor bancare, tocmai pentru ca instantele de judecata sa poata dispune confiscarea lor. Continuam aceasta ofensiva a anihilarii retelelor de criminalitate financiara.

Citi parlamentari, demnitari ati trimis in judecata pentru infractiuni financiare?
Avem sapte parlamentari trimisi in judecata in cursul anului 2004 pentru diverse infractiuni.

Citi parlamentari ati scos basma curata pentru infractiuni economice, ca de coruptie nu va pot intreba deoarece Parchetul condus de dvs. nu este indrituit sa ancheteze fapte de coruptie
Nu pot sa va raspund pentru ca nu este vorba sa scot eu basma curata. E vorba de cit suport probator exista in dosarele instrumentate. Pot sa va spun ca, deocamdata, din cauzele aflate in lucru a fost trimis in judecata senatorul Traian Rece si ca mai avem si alte cauze, unde investigatiile nu s-au terminat.

“Nu pot vorbi despre cazul Tiriac deoarece ancheta este in curs”

La cine va referiti?
Cauzele fiind in lucru, nu pot sa va dau amanunte.

Primiti telefoane de la politicieni care pun o vorba buna pentru cei care sint cercetati?
Cind am fost instalat am transmis clar ca nu sint sensibil la telefoane.

De ce Ion Alexandru Tiriac nu a fost arestat preventiv pentru consum si trafic de droguri, asa cum au fost arestati ceilalti?
Eu nu pot sa dau ordin unui procuror sa aresteze pe cineva impotriva constiintei sale si cind nu exista suficient suport probator. In cazul in care, pe parcursul judecatii, se constata ca nu exista probe suficiente, raspunde procurorul care a instrumentat dosarul, nu sefii sai. Oricum, eu nu pot vorbi acum despre acest caz deoarece ancheta este inca in curs.

Ca sef al Ministerului Public, caruia ii este subordonat si PNA, nu il intrebati pe Ion Amarie de ce nu face anchete penale in cazuri intens mediatizate, precum Hildegard Puwak, Nicolaiciuc, Serban Mihailescu, fratii Sechelariu, Iacubov, Hrebenciuc, Nastase si multi altii?
Potrivit legii, eu nu ma pot implica in activitatea operativa a PNA. Nu am atributii in acest sens. Cel mult, pot cere strategii de combatere a coruptiei si date statistice. Legiuitorul asa a hotarit, iar eu respect legile. Pot sa va spun ca deocamdata, din cauzele aflate in lucru, a fost trimis in judecata senatorul Traian Rece si ca mai avem si alte cauze, unde investigatiile nu s-au terminat.
Ilie Botos, procuror general


“Ca sa alegi trebuie sa intelegi!” - al doilea episod consacrat principalelor teme din programele electorale

Titus Corlatean, purtatorul de cuvint al PSD:
"PSD ar fi trebuit sa nu mai candideze"

De ce Parchetul National Anticoruptie nu a reusit sa prinda “pestii mari” ai coruptiei romanesti, dupa cum numea comisarul pentru extindere al UE marea coruptie?
Tema “marilor pesti” este o tema falsa pentru ca nu trebuie sa prinzi neaparat mari pesti daca acestia sint suspectati de coruptie pentru a demonstra ca sistemul poate sa functioneze. Este important ca PNA a aparut in sfirsit, ca a inceput sa lucreze, sa fie consolidat din punctul de vedere al resurselor umane si financiare.

Institutia trebuie sa functioneze, si gradual, pe masura ce-si extinde si la nivel teritorial capacitatile de functionare, rezultatele apar. Nu se pune problema competitiei “pesti mici - pesti mari” si cei cu probleme intra in vizorul PNA. Este important sa se respecte principiul autonomiei PNA.

“Tema coruptiei a fost exacerbata”

Totusi unul dintre reprosurile importante care i se aduce Romaniei in ultimul Raport de tara al UE este ca numarul dosarelor finalizate cu succes de PNA ramine redus mai ales pentru coruptia la nivel inalt.
Eu stiu ca sint cel putin 5.000 de dosare. Nu a existat o legislatie specializata pina acum doi ani. Acest guvern a promovat legislatia si a infiintat PNA. Pentru rezultate e nevoie de un efort in timp. Raportul de tara este o fotografie oarecum statica, avem nevoie de o fotografie diacronica.

In 1999, potrivit Raportului UE, “coruptia era un fenomen larg raspindit in Romania”, iar in 2004 se spune in Raport ca legislatia romaneasca este bine consolidata si conforma cu cadrul comunitar. Este o evolutie clara.

Cu toate acestea, pentru prima data anul acesta, intr-un Raport al UE despre Romania apare sintagma “coruptie la nivel inalt”. Este vorba despre oameni care se afla in functii importante de decizie in stat si care sint corupti, dar in privinta carora nu s-au deschis investigatii. Exista coruptie la nivel inalt in Romania?
Eu nu spun ca Romania este mai mult sau mai putin corupta decit alte state europene. Sa fim seriosi! Problema este ca tema coruptiei a fost discutata si exacerbata, inclusiv la nivelul opiniei publice, pe fundament de interes politic si mai ales electoral.

Exista sau nu in Romania coruptie la nivel inalt?
Institutiile care sint abilitate trebuie sa spuna asta.

Ca reprezentant al partidului de guvernamint care ati vazut Raportul UE si alte rapoarte internationale care vorbesc de coruptie la nivel inalt in Romania, stiti ca exista oameni corupti la virf?
Nu se poate exclude aceasta chestiune, dar nu afirmatii de genul “coruptia este generalizata”, pentru ca, daca ar fi fost asa, sistemul administrativ ar fi fost blocat. Problema este ca pe acele situatii punctuale care exista institutiile statului sa-si faca datoria.
Una dintre criticile atit din interior, cit si din exterior este ca PNA a fost folosit de guvern si impotriva adversarilor politici. Exemplul cel mai relevant fiind cel al liderului PD Traian Basescu, pentru care s-a redeschis dosarul “Flota”.
Nu, eu resping orice fel de speculatie. Dimpotriva, acest guvern a facut ceea ce guvernul CDR nu a facut. Chestiunea cu Traian Basescu a fost discutata intr-un context electoral, si opozitia a facut tot felul de acuzatii.

Dar si PNA l-a cercetat pe Traian Basescu tot intr-un context electoral.
Este o procedura judiciara care a fost laborioasa. Am auzit si eu de numarul foarte mare de dosare, de inculpati. Nu e o chestiune discriminatorie. E vorba de un grup de peste 60 de persoane care avea legatura cu acest dosar. PNA este prima etapa procedurala, instanta se va pronunta in final. Nu putem sa nu remarcam ca Traian Basescu are o ancheta in curs.

“Combaterea coruptiei nu se poate face heirupist”

Exista oameni corupti in PSD?
Ar fi absurd sa cred ca exista o zona in clasa politica romaneasca pusa la adapost de astfel de tentatii. Probabil este valabil pentru tot spectrul romanesc, si pentru noi, si pentru opozitie. Ceea ce este important e ca institutiile sa-si faca datoria daca au informatii si probe.

Mai multe organizatii neguvernamentale, constituite in Coalitia pentru un Parlament Curat, au dat publicitatii listele cu candidatii pentru alegerile parlamentare care au probleme, fiind suspectati inclusiv de coruptie. PSD este singurul partid care a refuzat sa-si retraga politicienii acuzati ca ar fi implicati in cazuri de coruptie.
Nu este adevarat. Lucrurile au fost luate foarte in serios in Consiliul de Integrare Morala al partidului. Au fost scoase de pe liste zeci de persoane. Ceea ce s-a intimplat iese insa din limitele statului de drept. S-a ajuns ca, pe baza unor speculatii, sa se rastoarne principiul nevinovatiei, fara probe concrete si substituirea de catre un segment neguvernamental unei institutii judiciare.

Coalitia pentru un Parlament Curat a furnizat destule probe pentru politicienii PSD care, folosindu-se de pozitia lor, au facut afaceri cu statul, au fost pasuiti de datoriile pe care le aveau la bugetul de stat si au avut un tratament preferential.
Aceste probe trebuie administrate de institutiile statului.

A facut partidul dv. o sesizare la PNA pe baza acestor informatii?
Consiliul de Integritate al PSD a luat in calcul anumite situatii, iar unele persoane fie sau retras, fie au fost excluse de pe liste. Dar, potrivit listei Coalitiei pentru un Parlament Curat, PSD ar fi trebuit sa nu mai candideze.

Poate ca, intr-adevar, PSD are foarte multi oameni incompatibili.
A fost un atac la adresa PSD.

Trasparency International a facut de curind un clasament international referitor la coruptie. Romania se afla in continuare pe unul dintre locurile codase din Europa, in spatele ei raminind numai Albania.
Aceste clasamente au doza lor de subiectivism si exista evolutii pozitive in ultimii doi ani. Fata de acum citiva ani, numarul tarilor luate in calcul a crescut cu circa 30 si de aceea Romania este pe aceea pozitie, dar de fapt, in termeni reali, coruptia a scazut.

Totusi Romania ramine in Europa, cu exceptia Albaniei, pe cea mai proasta pozitie in clasamentul coruptiei.
In Raportul UE sint salutate progresele Romaniei privind atit institutiile, cit si implementarea.

Acelasi raport mentioneaza insa si coruptia la nivel inalt. De ce credeti ca nu e creditata lupta cabinetului Nastase impotriva coruptiei?
Este creditata tocmai fiindca se afirma ca criteriile politice de aderare ramin in continuare indeplinite si se propune incheierea negocierilor de aderare. Daca situatia ar fi fost altfel nu
s-ar fi propus incheierea negocierilor cu UE.

Este, spun unii analisti internationali, singura tara pentru care un Raport al UE critica atit de dur coruptia, dar si alte chestiuni care tin de criteriile politice. Ce credeti ca trebuia sa faca guvernul PSD si nu a facut pentru diminuarea coruptiei?
Combaterea coruptiei presupune un efort in timp, nu se poate face heirupist.
Tema “marilor pesti” este o tema falsa. Nu trebuie sa prinzi neaparat mari pesti daca acestia sint suspectati de coruptie pentru a demonstra ca sistemul poate sa functioneze

Titus Corlatean, Uniunea PSD+PUR

Presa a semnalat, institutiile cerceteaza

Recent, presa a descoperit ca unul dintre consilierii Cancelariei primului-ministru apare in compania unor persoane compromise, care fac parte din mafia autohtona.
La cine va referiti?

Ioan Melinescu, de la Cancelaria premierului Nastase. S-a discutat in interiorul PSD aceasta situatie, a luat Adrian Nastase vreo masura impotriva lui, ati sesizat PNA?
Daca sint probe, institutiile statului trebuie sa-si faca datoria.

Dar nu si-o fac?
Este vorba de functionalitate. Presa a semnalat, daca este cazul institutiile cerceteaza. Nu am de unde sa stiu daca s-a inceput sau nu cercetarea sa.

Dar in interiorul PSD nu se discuta aceste cazuri?
Eu stiu ca e vorba doar de o fotografie in cadru informal. E vorba de institutiile statului care trebuie sa-si faca datoria. Va rog, ultima intrebare.

Institutiile statului sint in mina partidului dv.
Este o afirmatie foarte grava. Va rog, ultima intrebare.

Faptul ca cele trei contracte semnate de partea romana cu Bechtel, EADS si Vinci, fara licitatii prealabile, tin de faptul ca Romania, cum spuneati, nu a reusit inca sa implementeze legislatia europeana?
Este un subiect atit de discutat in ultima vreme la care autoritatile competente au raspuns deja. Aceste contracte au fost incheiate potrivit legislatiei romanesti, care este perfectibila, dar care este in vigoare. (Sabina Fati)

Coruptia in partidul de guvernamint incepe de sus

Cazurile cu ministrii din PSD acuzati de coruptie au fost numeroase pe parcursul acestor patru ani. Ele au aparut pe prima pagina a ziarelor din tara, dar, in acelasi timp, au stirnit si reactii ale organismelor internationale.

Coruptia a devenit o maladie a politicienilor aflati la putere dupa 2000, care s-au comportat ca in “tara lui Papura-Voda”, unde totul este permis si “cine-mparte parte-si face”.(Emilia Manea)

Nici premierul Adrian Nastase nu se poate lauda cu o activitate ireprosabila. Scuza lui ar fi aceea ca nimeni nu este perfect. Dar este normal ca un prim-ministru sa isi editeze o carte pe banii contribuabililor? “Quo vadis, Europa?” a iesit de sub tipar in 1.000 de exemplare, care au costat in total 49 de milioane de lei.

Urecheat de Chirac. Cu ocazia unei vizite in Franta, in luna mai a acestui an, premierul roman a fost urecheat de presedintele francez, Jacques Chirac.

Motivul a fost scandalul declansat cu citeva luni in urma in Romania cu privire la “umflarea” de catre autoritatile noastre a numarului de ursi bruni, pentru a atrage un turism de vinatoare profitabil, dupa cum declara Fundatia Aves, cea care a sesizat opinia publica cu privire la acest caz.

Chiar si comisarul european pentru extindere, Guenther Verheugen, si-a aratat ingrijorarea fata de masacrarea ursilor bruni din Romania.

Mircea Beuran s-a ocupat cu plagiatul. Fostul ministru al sanatatii, Mircea Beuran, a fost obligat sa-si inainteze demisia dupa ce presa a adus in atentia opiniei publice o ocupatie mai putin ortodoxa a ministrului, aceea de plagiator. El a fost acuzat ca a copiat cuvint cu cuvint, in volumul sau “Ghidul medicului de garda”, din cartea unor medici americani.

Serban Bradisteanu si afaceri de miliarde lei. Doctorul Bradisteanu a ocupat anul trecut trei functii importante in lumea politica si medicala: senator, sef de sectie la Spitalul de Urgenta, director la Clinica de chirurgie cardiaca de la Fundeni - actualul Institut “C.C. Iliescu”.

S-a descoperit ca Bradisteanu a precizat in declaratia de avere ca nu are nici un fel de interese comerciale, dar gestiona in acest timp activitati comerciale de zeci de miliarde lei.

Membrii Comisiei juridice din Senat l-au considerat pe Bradisteanu compatibil cu functia de senator, chiar daca era si director al Institutului de Cardiologie, si au sustinut cu tarie ca toate acuzele au fost fabricate de “mediile profesionale” in care activeaza acesta.

O luna mai tirziu (13 noiembrie 2003), Blanculescu l-a demis pe Bradisteanu din functia de director al Institutului de Cardiologie “C.C. Iliescu”, dar a fost repus in functie un an mai tirziu.

Rodica Stanoiu a facut afaceri cu SNP Petrom. Fostul ministru al justitiei, Rodica Stanoiu, a vindut societatii Petrom o casa si terenul aferent din Filiasi cu... 100.000 de dolari. Tranzactia a fost efectuata fara ca Rodica Stanoiu sa tina seama ca, din cauza functiei detinute, nu poate sa faca afaceri cu statul roman.

Hildegard Puwak si fondurile europene. Hildegard Puwak, fostul ministru al integrarii europene, a fost acuzata ca a facut trafic de influenta cu fonduri europene. Ea a continuat sa figureze ca administrator la o firma al carui actionar unic era sotul sau, desi functia ocupata nu-i permitea acest lucru. Puwak a mai fost acuzata ca a favorizat obtinerea unor fonduri europene in valoare de 150.

000 euro, prin programul de formare profesionala “Leonardo da Vinci”, care au fost cistigati de patru firme de apartament, conduse de sotul si de fiul ei.

Traian Rece si milionul de euro. In declaratia de avere, senatorul Traian Rece a precizat ca detine actiuni, bani si bunuri in valoare de 50.000 de dolari in conturi, creante de peste 10.000 euro, dar si obligatiuni ce depasesc aceasta valoare, doua terenuri, trei masini si citeva spatii comerciale.

Surpriza vine insa in momentul in care APAPS anunta ca a gasit un cumparator pentru societatea IMUM Medgidia, valoarea actiunilor ce urmau a fi achizitionate insumind nici mai mult, nici mai putin de... un milion de euro.

In urma unor contracte efectuate de AVAB, in cadrul unei campanii impotriva evaziunii fiscale si coruptiei, s-a descoperit ca societatea Club 21 Perfect SRL, la care senatorul Rece era asociat unic, avea o datorie de 27.000 de dolari. APAPS a hotarit sa suspende negocierile cu acesta. Traian Rece s-a revoltat atunci si a declarat ca a fost sacrificat de dragul imaginii partidului.

Suparat, el a demisionat din PSD. Si-a platit datoria catre stat, dar s-a descoperit ca, de trei ani, era in vizorul Parchetului Curtii Supreme de Justitie pentru ca a prejudiciat statul roman cu 3,6 miliarde de lei prin incasari ilegale de TVA.

Marian Vanghelie si magazinul “Bucuresti”. Primarul iubit al cetatenilor din sectorul 5, Marian Vanghelie, reprimit de curind cu bratele deschise in PSD, dupa victoria din primul tur al alegerile locale, se “lauda” si el cu un scandal de proportii.

E vorba despre o manevra de achizitionare a magazinului “Bucuresti”, desi mostenitorii lui Bucur Bunescu, cel care a construit imobilul, au deschis proces in justitie cerind retrocedarea in natura a magazinului.

Contractul de vinzare-cumparare a fost semnat intre APAPS, in proprietatea careia se afla cladirea, si Nicolae Mircea Sorin, seful Administratiei Pietelor din sectorul 5, ruda cu Marian Vanghelie. Pretul de vinzare a atins suma de 1,5 milioane de dolari. Marian Vanghelie a recunoscut ca este actionar la magazinul “Bucuresti”.

In urma acestui scandal, PNA s-a sesizat si a inceput cercetarea primarului sectorului 5, in legatura cu infiintarea magazinelor economat, cu organizarea petrecerilor de Revelion si cu privatizarea magazinului “Bucuresti”.


Ionut Popescu, purtatorul de cuvint al Aliantei D.A.
"Firmele clientelare nu au fost atinse de controlul lui Blanculescu"


In cazul in care Alianta PNL-PD cistiga alegerile, ce se va intimpla cu Parchetul National Anticoruptie?
PNA nu si-a atins scopul pentru care, cel putin declarativ, a fost infiintat. As da un singur exemplu pentru a arata ca PNA a fost folosit in scopuri politice: cazul lui Traian Basescu. De la infiintarea PNA, a reprezentat o prioritate gasirea vinovatiei lui Basescu.

In schimb, atunci cind a fost o sesizare impotriva lui Adrian Nastase in legatura cu cumpararea mult sub pretul pietei a terenului de pe strada Zambaccian, PNA a devenit imediat o agentie imobiliara, iar seful ei, Amarie, a devenit imediat primul expert imobiliar al tarii si, dupa trei zile de la sesizare, a declarat ca primul-ministru a cheltuit chiar prea mult pentru acel teren.

Daca PNA va fi pastrat, el trebuie reorganizat din temelii pentru a nu mai fi un instrument politic, indiferent cine este la putere, ci un instrument de lupta impotriva marii coruptii.

Ce planuri are Alianta pentru Autoritatea Nationala de Control (ANC)?
ANC este un minister unic in Europa si a fost creata doar pentru a se incerca o lovitura de imagine prin care cabinetul Nastase voia sa demonstreze ca ia in serios lupta impotriva coruptiei. S-a intimplat insa ca Ionel Blanculescu, seful ANC, a ajuns sa se lupte cu taranii prin piete, in vreme ce firmele clientelare nu au fost atinse de controlul lui Blanculescu. ANC trebuie sa dispara.

“La SNTR, PNA nu s-a autosesizat”

In Raportul Comisiei Europene despre Romania din acest an apare pentru prima data sintagma coruptie la nivel inalt. Care sint principalele cazuri de mare coruptie identificate de Alianta?
Alianta nu este nici procuratura, nici justitie si nu are la indemina instrumentele necesare pentru a proba cazurile de coruptie la nivel inalt. Alianta nu are departamente care sa investigheze coruptia unor demnitari. Avem doar cazurile din presa semnalate cu virf si indesat de-a lungul timpului, multe dintre ele raminind neanchetate.

As da doar un exemplu recent: un articol in care se semnala ca exista convorbiri interceptate de omul de afaceri Ioan Niculae, cel cu SNTR, in care dicta unor secretari de stat, unor ministri cum sa arate ordonanta de guvern prin care sa fie scutit de datorii sau sa i se reesaloneze datoriile.

Pina acum, PNA nu s-a autosesizat, desi au trecut citeva saptamini de cind cazul a fost semnalat in media.

Cum vor fi tratate contractele facute fara licitatie de guvernul Nastase cu mari firme occidentale: EADS, Vinci, Bechtel? Cum vor fi trasi la raspundere cei care le-au incheiat?
Ele vor fi reverificate. Deocamdata, guvernul este extrem de netransparent, desi sint in joc sume foarte mari - circa 3,5 miliarde de euro -, atribuite prin contracte fara licitatie. Vom verifica temeiul legal al acestor contracte, cit de temeinic au fost incheiate, dar momentan avem prea putine date in legatura cu documentele prin care s-au perfectat aceste afaceri.

“E vina celui care da telefoane otravite”

Exista o responsabilitate juridica si una politica in acest caz. Alianta va sesiza PNA?
Cetatenii vor spune la vot daca este vorba despre responsabilitate sau iresponsabilitate politica. Din punct de vedere juridic putem insa vorbi despre vinovatie sau nevinovatie. In cazul care vor fi descoperite vinovatii, incalcari ale unor norme si legi, vinovatii vor fi trasi la raspundere.

In cazul in care aceste contracte vor fi rediscutate, relatiile internationale pe care le are Bucurestiul nu vor fi puse sub semnul intrebarii de partenerii externi?
Guvernul pe care il va forma Alianta va respecta toate angajamentele si datoriile pe care le are Romania, inclusiv cele pe care si le-a asumat guvernul Nastase in perioada 2001-2004. Nici nu se poate intimpla altfel intr-o tara civilizata. Ceea vom pune sub lupa este felul in care s-a cheltuit banul public.

Este ceva la care tine foarte mult si UE: banul public trebuie cheltuit transparent, dupa regulile economiei de piata. Contractele trebuie sa fie alocate pe baza de licitatii, nu prin asa-numita incredintare directa, ajungind, iata, la contracte de peste 3 miliarde de euro acordate fara competitie.

Coruptia este strins legata in Romania de sistemul judiciar, avertiza recent adjunctul Delegatiei UE la Bucuresti, precizind ca asupra judecatorilor s-au exercitat presiuni politice. Care ar fi, din punctul de vedere al Aliantei, modalitatile prin care poate fi remediata aceasta situatie?
Din cauza ca multi prieteni politici, clienti ai actualei guvernari, aveau sau erau pe cale sa aiba probleme cu justitia s-a ajuns la situatia actuala. Nu este de ajuns sa ai legi bune. Poti avea legi bune, dar daca ele nu se pot aplica din cauza amestecului politic e clar ca actul de justitie este unul care creeaza frustrari celor care se simt nedreptatiti.

Aici este vorba si de o etica a omului politic, daca omul politic ar sti ca orice incercare a sa de a se interfera in actul de justitie va fi aspru sanctionata, atunci probabil ca el nu va mai incerca.

Vina cea mare nu este a judecatorului sau a procurorului care cedeaza unor presiuni, ci mai ales a celui care da telefoanele otravite: omul politic care-si foloseste greutatea functiei pentru a influenta justitia.

Acest lucru vine mai ales din trecutul celor care faceau politica si inainte de 1989 si care stiau ca asa se rezolva lucrurile: un telefon de la prim-secretar tinea loc de orice hotarire judecatoreasca.

Guvernul este extrem de netransparent, desi sint in joc sume foarte mari -circa 3,5 miliarde de euro -, atribuite prin contracte fara licitatie
(Ionut Popescu, Alianta PNL-PD Afaceri discutabile la Paul Pacuraru)

Ce veti face cu oamenii din Alianta suspectati de coruptie, de afaceri preferentiale cu statul? Sint unii mentionati pe listele Coalitiei pentru un Parlament Curat realizate de mai multe organizatii neguvernamentale?
Cea mai mare parte a candidatilor Aliantei aflati pe listele negre ale Coalitiei au fost eliminati de pe listele de candidati ale PNL si PD.

Au mai ramas citiva, dintre acestia senatorul liberal Paul Pacuraru fiind cel mai cunoscut.
Cred ca e vorba despre o interpretare putin gresita. Este acuzat ca firma la care e actionar cu doar 25 la suta a facut afaceri cu SIDEX acum citiva ani si primea in schimbul serviciilor pe care le facea tabla si alte materiale, pe care firma le vindea mai departe. SIDEX se afla atunci intr-un blocaj financiar si asa proceda cu toate firmele.
E vorba despre afaceri pe care un om politic le face cu statul, cu intreprinderi de stat. Chiar daca acum citiva ani astfel de afaceri nu erau ilegale, cei care le faceau pot fi suspectati de coruptie.
La nivel de principiu aceste afaceri sint discutabile, dar legea care interzice politicienilor sa aiba afaceri in timpul mandatului a fost adoptata abia anul trecut. (Sabina Fati)


Ce partid va fi sanctionat electoral?

Coruptia este vazuta de toti romanii ca un rau fundamental al societatii. Toata lumea o acuza, de la cetateanul simplu pina la liderii partidelor ale caror afaceri de coruptie grava sint bine cunoscute. Culmea e ca, de multe ori, cetatenii care acuza marea coruptie nu fac altceva decit sa repete niste stereotipuri lansate de politicieni nu prea curati.

A acuza marea coruptie cu care nu se intilnesc in viata lor de zi cu zi poate fi, pentru ei, o modalitate de a face mai suportabila mica coruptie pe care cei mai multi o accepta. (Ciprian Siulea)

Din pacate, faptul ca prea multi acuza coruptia intr-un mod stereotip pare sa contribuie mai mult la perpetuarea decit la combaterea ei. Pina acum nici un partid nu a fost sanctionat electoral pentru coruptie, desi ocaziile n-au lipsit.

Nemaivorbind ca nici un mare corupt nu a fost condamnat, cu exceptia lui Gabriel Bivolaru, al carui caz unic mai degraba intareste regula ca in Romania lupta anticoruptie nu are sanse.
Coruptia este, intr-adevar, un rau fundamental al societatii romanesti. Este cauza multor neajunsuri, dar este si efect. Iar pentru a combate eficient coruptia este necesar sa se inteleaga de unde vine ea.
Coruptia nu este nicidecum o fatalitate, cu atit mai putin coruptia dezlantuita de azi. Dar este totusi adevarat ca ea este un rau care pare etern in societatea romaneasca.

Intotdeauna a fost una dintre marile ei probleme, si pe vremea cind boierii ii spoliau pe tarani mult peste limitele ingaduite de lege (sau de poruncile domnitorilor atunci cind acestea tineau loc de lege), dar si dupa ce Romania a adoptat toata seria de institutii moderne europene, in a doua jumatate a secolului al XIX-lea.

Celebre scandaluri tineau si atunci prima pagina a ziarelor, desi probabil ca ele ar pali in comparatie cu cele de azi.
In ce priveste perioada comunista, poate parea ca atunci coruptia era mult mai redusa. Este insa o perceptie inselatoare, care se datoreaza faptului ca noi definim coruptia ca pe o abatere de la legalitate.

Dar, in masura in care insasi ordinea de stat era una perversa si totalitara, si in care legalitatea nu conta din principiu, e greu de sustinut ca exista mai putina coruptie pe vremea comunismului.
Din cauza ca fenomenul coruptiei este atit de puternic inradacinat in istorie, exista si o toleranta enorma fata de el. Sint destule sondaje de opinie in care, daca se aduna procentele celor care considera ca in ultimii ani coruptia s-a agravat foarte mult cu procentele celor care ar vota totusi partidul aflat la guvernare, s-ar obtine mult peste 100a.

Asta inseamna ca, pentru un numar mare de romani, coruptia foarte grava nu e un motiv suficient pentru a nu mai vota cu partidul direct responsabil de aceasta coruptie.
Coruptia nu poate fi eradicata cu masuri de circ precum dizolvarea Consiliului General al Capitalei sau crearea unei megastructuri cu atributii de control, o institutie in care responsabilitatea se pierde, dar al carei nume suna bine. Singura solutie este crearea de institutii puternice, autonome. Desi nespectaculoasa, este cea mai eficienta politica anticoruptie.

Si, evident, cea mai evitata pina acum.
Solutiile concrete sint cunoscute: transparenta, control incrucisat al diverselor puteri, independenta judecatorilor etc. Dar aceste masuri nu vor ajunge niciodata sa contribuie efectiv la diminuarea coruptiei daca nu vor fi sustinute de anumite forte semnificative, din politica, din administratie, din societate. Majoritatea acestor masuri sint, de altfel, prevazute de lege.

Dar fie legea aparent europeana are anumite “scapari” care compromit intreaga intentie (de exemplu, corpul magistratilor e, teoretic, independent, dar bugetul e tot in mina ministerului), fie nu sint aplicate, din diferite motive.
Aceste solutii punctuale trebuie sustinute de citeva conditii cu bataie ceva mai lunga. In primul rind, e nevoie de concurenta reala pe scena politica. Electoratul nu are cum sa sanctioneze coruptia decit atunci cind are variante credibile pentru care sa opteze. In general insa coruptia va putea sa scada semnificativ doar atunci cind societatea isi va atinge maturitatea.

Atunci cind profesionistii (magistrati, politisti, functionari etc.) vor rezista mai bine presiunilor politice, atunci cind comunitatile locale vor fi cu adevarat capabile sa administreze in bune conditii functii mai complexe decit acum. Cind spunem “coruptie generalizata” se intelege, pe buna dreptate, ca guvernul accepta si chiar organizeaza coruptia in loc sa o combata.

Dar, in acelasi timp, ar trebui sa se inteleaga si ca aceasta “coruptie generalizata” apartine, cumva, intregii societati.

Sabina Fati, Ondine Ghergut, Gelu Trandafir, Ovidiu Simonca, Ciprian Siulea






Citeste doar ceea ce merita. Urmareste-ne si pe Facebook si Instagram.


194 vizualizari


Abonare la comentarii cu RSS

ESRI

Top 10 articole cele mai ...



Hotnews
Agenţii de ştiri

Siteul Hotnews.ro foloseste cookie-uri. Cookie-urile ne ajută să imbunatatim serviciile noastre. Mai multe detalii, aici.

Aici puteti modifica setarile de Cookie

hosted by
powered by
developed by