In patru luni, AVAS a recuperat de la datornicii Distrigaz Nord, Distrigaz Sud, Electrica Banat si Electrica Dobrogea peste 283 miliarde de lei, ne-a declarat Mircea Ursache, presedintele institutiei.
"Am instituit sechestru asupra averii debitorilor dispersati pe raza a 18 judete, pentru o valoare totala a creantelor restante de 713 miliarde lei (echivalentul a 21 milioane dolari)", a afirmat Ursache. Ca reactie la transmiterea somatiilor, 231 datornici, reprezentand 13,9% din totalul debitorilor preluati de AVAS, conform prevederilor OUG 37/2004, si-au achitat integral restantele.
In perioada imediat urmatoare, Autoritatea va decide daca va acorda esalonari la plata datoriilor unor debitori care au creante de peste 600 miliarde lei, aflam de la presedintele institutiei. Pana acum, AVAS a incasat cele mai multe datorii de la debitorii cedati de Distrigaz Nord - peste 160 miliarde lei si cei cedati de Distrigaz Sud - 67,4 miliarde lei.
AVAS intampina insa probleme cu regiile autonome de gospodarie comunala, care au inregistrat datorii catre Distrigaz, acestea fiind generate, in principal, de neachitarea de catre populatie a facturilor la energia termica.
In acest sens, Autoritatea a facut demersuri pentru accelerarea punerii in aplicare a prevederilor actelor normative care definitiveaza programele de reorganizare a regiilor autonome in societati comerciale.
Prin transformarea in societati comerciale, acesti agenti economici vor dispune de un patrimoniu propriu, fapt ce le va permite accesul la surse de finantare, ceea ce ar putea contribui la achitarea datoriei catre AVAS, a explicat Ursache.
La finele lunii iunie, AVAS a preluat, in vederea recuperarii, creante comerciale restante ale celor patru societati, care sunt ca si privatizate, in valoare de 7.766 miliarde lei, de la un numar de 1665 debitori.
Traian Basescu, vorbind din "experienta de mic afacerist":
"Actualul Cod al Muncii se apropie de unul de tip stalinist"
"Vom concentra o buna parte din investitii pe stimularea dezvoltarii unui numar mai mare de IMM-uri in mediul rural ca singura solutie pentru valorificarea productiei din micile ferme", a promis, ieri, Traian Basescu, candidatul la presedintie din partea Aliantei D.A. la intalnirea cu reprezentantii Consiliului National pentru Intreprinderi Private Mici si Mijlocii (CNIPMMR).
Acesta a precizat ca subventiile acordate micilor fermieri nu sunt suficiente pentru a-i face pe acestia sa-si valorifice cum trebuie productia si sa scape de saracie. Liderii Aliantei, Traian Basescu si Calin Popescu Tariceanu, au discutat ieri cu Consiliul pentru IMM-uri despre prioritatile dezvoltarii acestui sector in perioada 2005-2007.
Reducerea fiscalitatii, imbunatatiri aduse reglementarilor comerciale si celor prevazute in Codul Muncii, dezvoltarea regionala si realizarea unui program de asistenta pentru IMM-uri sunt cateva dintre aspectele mentionate. In ce priveste fiscalitatea, reprezentantii IMM-urilor si-au incercat norocul si cu Alianta, propunand eliminarea impozitului pe profitul reinvestit.
"Legat de scutirea de impozit pe profitul reinvestit am venit cu alte solutii. IMM-urile romanesti, chiar daca au un grad de capitalizare redus, contribuie in procent de 67 la suta la PIB", a precizat Calin Popescu Tariceanu, presedintele PNL.
Legat de Codul Muncii, solicitarile au vizat mai ales eliminarea obligativitatii constituirii unui fond special de salarii si eliminarea prevederii care limiteaza saptamana de lucru la 48 de ore. "Actualul Cod al Muncii se apropie de unul de tip stalinist.
Va spun din experienta mea de mic afacerist, ca prin acest cod sunt obligat sa imobilizez o suma de bani in acest fond special pentru salarii, in loc sa ii folosesc pentru investitii si sa ma dezvolt", a mai spus Basescu. Liderii Aliantei si conducerea CNIPMMR au stabilit sa redacteze un protocol de colaborare intre cele doua parti.
Documentul va contine propunerile oamenilor de afaceri pentru imbunatatirea legislatiei in domeniul economic.
