Autoritatile investigheaza un nou caz de privatizare in care este implicat omul de afaceri Omar Hayssam (foto). Procurorii Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie ancheteaza, in aceste zile, privatizarea Intreprinderii de Piese Radio si Semiconductoare Baneasa SA, care a fost cumparata de Societatea Ogharit Trading Co. din Siria.

Reprezentantul acestei firme la negocieri, nimeni altul decat cetateanul romano-sirian Omar Hayssam, este cel care a fost, in trecut, implicat in mai multe scandaluri economice.

In acest caz, una din firmele participante la licitatia de privatizare a sustinut ca a pierdut achizitia firmei SC Baneasa SA pe nedrept, deoarece indeplinea toate conditiile si avea o oferta financiara cu mult peste cea a firmei siriene.

Surse neoficiale din cadrul SC Baneasa SA au declarat ca Hayssam a beneficiat de sprijinul unuia dintre directorii societatii, in incercarea sa de a prelua controlul firmei.

Firma siriana, investitor strategic?

Scandalul a pornit in momenul in care o societate olandeza, Elmefa Bedrijven, a semnalat neregulile din timpul procesului de privativare a SC Baneasa SA. Initial, a fost sesizat Parchetul National Anticoruptie, care, la scurt timp, si-a declinat competenta Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie.

PNA a considerat ca nu au fost semnalate acte de coruptie in cadrul comisiei APAPS, care s-a ocupat de aceasta privatizare, dar ca exista anumite nereguli care au fost semnalate corect de firma olandeza.

Guvernul a emis o hotarare prin care preciza ca toate firmele care se implica in privatizarile firmelor situate pe platformele industriale din Baneasa si Pipera trebuie sa respecte anumite reguli, data fiind importanta locatiei in care se afla.

Astfel, o societate care achizitioneaza actiuni in cadrul respectivelor firme este necesar sa fie inclusa in categoria investitorilor strategici, al caror obiect de activitate sa fie in domeniul tehnologiei informatiei si comunicatiilor. In caz contrar, se stipuleaza in hotararea de gurvern, se anuleaza contractul de vanzare-cumparare de actiuni.

"O firma olandeza, participanta la licitatie, a semnalat autoritatilor neregulile savarsite in timpul procesului de privatizare."

O traducere cu mai multe variante

Initial, SC Ogharit Trading Co. a prezentat, in data de 5 martie 2003, un act, emis de Registrul Comertului din Siria, si o traducere legalizata a documentului in limba romana.

In traducere se preciza ca obiectul de activitate al firmei corespunde cerintelor autoritatilor romane si anume producerea si comercializarea componentelor electronice, a aparaturii electronice si a componentelor pentru calculatoare, a masinilor de imprimare a informatiei, precum si producerea diodelor, tranzistorilor si a circuitelor integrate.

O traducere a aceluiasi document, care a fost prezentata Parchetului National Anticoruptie, evidentia un lucru mult diferit de cel care fusese prezentat initial si anume ca firma siriana avea obiect de activitate, printre altele, comercializarea de produse electronice si nu producerea acestora.

In replica, Omar Hayssam s-a disculpat, precizand ca documentul parvenit din Siria era scris fata-verso, traducerea fiind incompleta.

Achizitie mai mult decat dubioasa

Intreg scandalul a fost declansat deoarece APAPS a vandut sirienilor de la Ogharit Training Co. societatea Baneasa SA cu o suma mult sub pretul care ar fi fost considerat justificat pentru aceasta tranzactie.

Mai exact, arabii au cumparat firma cu 200.000 de euro, in conditiile in care numai cele 10 hectare din zona Baneasa, care se afla in proprietatea SC Baneasa SA, valoreaza cateva milioane de euro. Pe langa acestea, firma mai dispune de utilitati, cladiri si utilaje, care, implicit, ar creste valoarea totala a societatii.

Lanturile afacerilor lui Hayssam

Omar Hayssam este actionar in mai multe societati care au devenit, in timp, extrem de profitabile. Printre acestea, cele mai reprezentative sunt SC Bucovina Enterprises SRL si SC Rio Bucovina Distribution SRL, care se ocupa cu productia de ape minerale imbuteliate si comertul cu ridicata al bauturilor. In aceste societati Omar Hayssam figura actionar impreuna cu sotia sa, Adela Omar.

De asemenea, cei doi mai detineau active si in cadrul firmei SC World Hotels. O alta societate cunoscuta, pe plan national, este SC City Center SRL, care are ca domeniu de activitate comertul cu autovehicule noi si la mana a doua. In SC Uno International Eximp SRL, Hayssam apare ca asociat cu Mahmoud Khaled Omar, un alt cetatean sirian, firma desfasurand activitati imobiliare.

Una dintre firmele cu adevarat profitabile ale sirianului este SC Florian Haus Prodcom SRL, profilata pe productia de carne. In actionariatul acesteia, Hayssam ii are ca parteneri pe Mukhles Omar, unul dintre verii sai, si pe Vasile Hornea. Romanul este fost colonel SRI, trecut in rezerva si implicat in scandal "Kandia-Timisoara".

"Un imperiu economic, care s-a cladit pe relatii de rudenie si legaturi ale familiei afaceristului cu inalti oficiali romani."

Asocieri in familie

O alta firma care are legaturi cu vastul imperiu financiar al lui Omar Hayssam este Best Wood SRL din Galati, al carei obiect de activitate este comertul cu autovehicule, piese, accesorii si carburanti. Actionar in aceasta firma este un cetatean sirian si varul lui Hayssam, Mukhles Omar.

Acesta din urma are afaceri cu masini si utilaje agricole impreuna cu iranianul Shir Mohammadi Amir, alaturi de care este asociat in firma Agroindustrial SRL. Mukhles Omar s-a asociat, mai departe, cu Abdulah Omar, o alta ruda din Siria, prin intermediul societatii Manhattan Trading Co SRL, ale carei activitati sunt axate pe comertul cu carne.

In aceasta firma, mai este implicat si compatriotul lor Mohamad Omar, care este de asemenea ruda cu Omar Hayssam. Mohamad este, la randul sau, unicul patron al firmelor Samba Food Company si City Center Trading.

Aceste doua societati au ca domeniu de activitate intretinerea si repararea autovehiculelor si fabricarea produselor de morarit, lucru care dovedeste o stransa legatura cu afacerile lui Hayssam.

Vechi legaturi cu romanii

Afacerile tumultuoase ale lui Hayssam Omar in Romania au originile inainte de Revolutia din 1989, atunci cand romano-sirianul il secunda pe Mohamed Farzat, un unchi de-al sau. Pe vremea lui Ceausescu, acesta importa tractoare din Romania, prin firma de comert exterior.

In perioada 1988-1989, Farzat a fost deconspirat ca fiind ofiter al serviciilor de informatii siriene si a fost retras din tara noastra. Dupa 1989, sirianul a revenit in Romania, fiind interesat sa investeasca in zona Bacaului. Primul scandal public in care a fost implicat Omar Hayssam a fost Tigareta 1, celebrul caz de trafic de tigari, in care au fost implicate si firmele sale.

Semnale de alarma din strainatate

In anul 2001, Programul Natiunilor Unite pentru Dezvoltare a tras un semnal de alarma, precizand ca "este timpul ca apropiati ai cercurilor politice sau militare din Romania sa renunte la legaturile lor cu lumea interlopa araba, reprezentata, printre altii, de Youssef Nassar, Zaher Iskandarani si Omar Hayssam.

"De asemenea, PNUD a prezentat, in cadrul raportului, si faptul ca presa din Romania a scris in repetate randuri despre faptul ca anumite societati ale unor cetateni arabi nu si-au platit taxele catre stat deoarece sunt suspectati ca au legaturi cu inalti oficiali din Ministerul de Interne sau din Minsterul Justitiei.

Sirianul, in topul celor mai bogati romani, dar si in topul datornicilor

Omar Hayssam apare in topul celor mai bogati oameni din Romania, dat publicitatii anul trecut de revista Capital, cu o avere estimata la 90-100 de milioane de dolari. Intregul grup de firme detinut de afaceristul sirian are peste 5.000 de angajati si o cifra de afaceri de peste 90 de milioane de dolari anual, rata profitului net situandu-se in jurul valorii de 10 milioane de dolari anual.

Asta in conditiile in care, grupul de firme detinut de Hayssam avea, tot la sfarsitul anului 2003, datorii catre statul roman, conform scriptelor Ministerului Finantelor, de aproape 900 de miliarde de lei. Astfel, cele 17 firme controlate de Omar Hayssam aveau restante catre bugetul de stat de 889.151. 243.000 lei, multe dintre societatile controlate nedepunand, de ani buni, bilanturile fiscale.