Neobositul luptator anti-comunist Vladimir Bukovski a venit din nou la Bucuresti pentru a da o lectie guvernantilor. Pentru a trezi romanii. Fostul detinut politic al regimului sovietic da peste nas conspiratorilor comunisti din decembrie 1989 si puietilor lor, azi onorabili oameni de afaceri si politica. Politica de stanga, mai ales.

Urmasii PCR sunt acum membrii de vaza in continuatoarea Kominternului, Internationala Socialista, dupa cum o sanctioneaza aspru Bukovski. Spatiul public al Romaniei este sufocat de prezenta agresiva a stangii, de la "intelectuali" la "clasa politica".

Romania, in letargie totala, priveste, in prag de alegeri, hipnotizata, desenele animate cu iepurasi si ursuleti de plus care isi permit sa joace pe degete soarta tarii. Cu cat tara se afunda mai tare cu atat se simte mai mult decat oricand nevoia unei drepte reale, care sa scoata tara din rahat. A unei drepte dezintoxicate.

Purificata de elementele intelectualoide internationaliste, partase active ale stangii din Romania sau aiurea, care au reusit sa o arunce in groapa politicii dambovitene.

S-au implinit 60 de ani de cand comunismul a acaparat Romania. Un proces in continua consolidare. Cu un intermezzo de patru ani, in care a domnit bramburela dictaturii "societatii civile", a "elitei" GDS - 22 - dupa cum inspirat o defineste Liviu Ioan Stoiciu - tara a fost devastata total de elementele stangii criminale produse de regimul bolsevic.

Din nefericire, acei patru ani de jaf dezorganizat al asa-ziselor forte CDR (pentru cine a uitat deja - Conventia Democratica din Romania), au culminat, la alegerile din 2000, cu lovitura mortala a lui Ion Iliescu asupra crestin-democratiei. Ajutat de "intelectualitate", fostul secretar de partid si-a gasit sustinatori in personaje ce poarta aceleasi coordonate ale pseudo-disidentei fata de PCR.

Un GDS care, in partizanat cu Alianta Civica, l-a inscaunat pe Emil Constantinescu, cu un urias sprijin popular anti-comunist, milita in 2000 pentru alegerea comunistului Ion Iliescu, sucind mintea electoratului si devenind partas la uciderea dreptei romanesti.

Atat cat mai ramasese din ea, dupa moartea lui Corneliu Coposu, esecul guvernarii si criogenarea vechii generatii de taranisti la conducerea PNT.

Doamna Ana Blandiana, la rascrucere de noi alegeri, considera ca definirea sa drept un "avocat electoral" al lui Ion Iliescu, in alaturare cu Doina Cornea si "fruntasii" GDS, nu are argument. Lasand verba volant - propaganda lacrimogena televizata la greu la vremea respectiva - scripta manent a Aliantei Civice o contrazice pe distinsa poetesa a diverselor regimuri ale Romaniei.

Dupa ce Grupul pentru Dialog Social a lansat celebrul apel "Votati impotriva dictaturii!" - adica votati-l pe Ion Iliescu - Alianta Civica a lansat in paralel un alt apel sintetizat sub titlul "Victoria extremismului ar echivala cu o sinucidere nationala" - adica votati-l tot pe Ion Iliescu.

Nu stiu de ce se agitau atat intelectualii, de vreme ce Ion Iliescu, inventatorul sperietoarei Vadim Tudor, statea linistit facandu-i cu ochiul fostului sau partener din patrulaterul rosu, dupa eliminarea dubioasa a lui Emil Constantinescu.

"Intelectualii: trancane, trancane, trancane si apoi nu fac nimic, ba dimpotriva, pupa fundul Guvernului" - Bukovski dixit. Corect. GDS - o falsa elita preocupata de promovarea stangii pe toate partile posibile - este bucuros azi ca a obtinut de la Guvernul Nastase - altfel criticat la televizor - statutul de asociatie de utilitate publica. Adica primesc bani de la acelasi Guvern.

O data cu aceasta isi pastreaza si sediul de pe Calea Victoriei, folosit pe vremuri de Nicu Ceausescu si transformat timp de 14 ani, prin diverse subinchirieri - inclusiv un club de noapte - intr-o foarte profitabila afacere "non-profit".

Astazi, pe esichierul politic, dreapta este ca si moarta. Un partid care ar fi putut fi de dreapta a ales sa faca alianta cu o formatiune de stanga, colega de banca cu PSD la Internationala Socialista, deturnandu-i astfel total misiunea. Platformele aliantelor, chipurile concurente, la viitoarea guvernare sunt foarte asemanatoare.

Putini par sa-si aduca aminte ca principalii rivali la Presedintia Romaniei au facut parte din aceeasi guvernare dezastruoasa a Romaniei anilor '90, cu tot cu mineriadele si privatizarile dubioase ale FSN.

Renasterea Romaniei prin vitalitatea insuflata de o necesara dreapta nu se va putea realiza fara scuturarea de reziduurile dictaturii, fie ele intelectualoide sau politic-securistice. O singura grupare pare sa prinda aripile unei drepte autentice: traditionalul Partid National Taranesc Crestin Democrat.

Curatata in parte de cochiliile unor ape murdare, mica nava a crestin-democratiei are sansa sa-si revina din avarii si sa acceada in Parlament pentru ca, din 2008, sa reprezinte valorile reale ale Romaniei in forurile Europei Unite. Daca se cauta o schimbare, cat de mica, acum si aici trebuie ca solidaritatea romaneasca sa-si spuna cuvantul.

Afectata de campania continua de dezinformare strategica si manevre securistice, corelata cu incapacitatea voita a unor cartite ale stangii internationaliste, dreapta romaneasca are datoria sa demonstreze tarii ca nu si-a uitat misiunea: consolidarea unei democratii autentice intr-o Europa a natiunilor.

In ciuda manipularii agresive, Romania se mai poate trezi: stanga nefasta trebuie impiedicata sa mai creasca in aroganta.